Analiză: Producția industrială și agricolă a Moldovei stagnează de șase ani, în ciuda inflației galopante

În ciuda unei creșteri a prețurilor de aproape 80% în ultimii șase ani, economia Republicii Moldova a rămas blocată în stagnare, cu sectoare cheie precum industria și agricultura înregistrând o performanță aproape de zero, conform unei analize prezentate de economistul Veaceslav Ioniță. Datele arată o deconectare totală între inflația ridicată și creșterea economică, un simptom clasic al stagflației.

Produsul Intern Brut (PIB) al țării a înregistrat o creștere reală de doar 1,5% pe parcursul a șase ani (între 2019 și 2025, conform estimărilor), o cifră infimă care semnalează o paralizie economică. Această stagnare este vizibilă în toate ramurile importante ale economiei.

Producția industrială a avut o evoluție similară. După șase ani de fluctuații, incluzând scăderi și recuperări modeste, se estimează că la finalul anului 2025, volumul producției industriale abia va reveni la nivelul din 2019. Practic, în ciuda scumpirilor masive care teoretic ar fi trebuit să stimuleze producția, industria moldovenească a avut o creștere reală nulă pe o perioadă îndelungată.

Nici sectorul agricol, vital pentru economia țării, nu a performat mai bine. Fiind extrem de volatil și dependent de condițiile climaterice, acesta a înregistrat ani de scăderi dramatice (precum în 2020) și ani de recuperare. Cu toate acestea, per total, la finalul celor șase ani de analiză, producția agricolă este prognozată să ajungă abia la nivelul din 2019, demonstrând o incapacitate de a capitaliza pe seama prețurilor mai mari la produsele agricole.

Impactul se resimte și pe piața muncii. În șase ani, numărul total de salariați a crescut cu doar 9.000 de persoane, o cifră nesemnificativă care indică o lipsă acută de creare a locurilor de muncă. Mai mult, deși salariile nominale au crescut, veniturile reale ale populației (ajustate la inflație) au scăzut în 2021 și 2022. Recuperarea din anii următori a fost lentă și insuficientă pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, lăsând majoritatea cetățenilor mai săraci în termeni reali decât erau înainte de această perioadă.