Amnesty International: Libertatea presei în Moldova, subminată de restricții nejustificate și presiuni politice

Amnesty International a lansat un raport alarmant privind starea libertății presei în Republica Moldova, intitulat „Libertatea Media în Moldova: Fragilitate, Restricții Nejustificate și Autocenzură în Contextul Polarizării Politice”. Documentul, care acoperă perioada de după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina din februarie 2022, scoate în evidență o deteriorare a mediului de lucru pentru jurnaliști, marcată de decizii guvernamentale controversate și un climat de presiune.
Raportul, elaborat pe parcursul unui an și jumătate, se bazează pe o cercetare amănunțită, incluzând interviuri cu 30 de jurnaliști, editori și alți profesioniști media, precum și cu reprezentanți ai autorităților. Concluziile principale indică o „fragilitate” a peisajului mediatic, exacerbată de polarizarea politică. Printre cele mai grave probleme semnalate se numără utilizarea puterilor conferite de starea de urgență pentru a suspenda licențele de emisie a șase posturi de televiziune și pentru a bloca site-uri web, fără un control judiciar adecvat și transparent. Amnesty International subliniază că, deși motivele invocate de autorități pot avea o bază legitimă legată de securitatea națională, măsurile aplicate trebuie să respecte cu strictețe principiile necesității și proporționalității, lucru care, conform raportului, nu a fost întotdeauna asigurat.
O altă constatare îngrijorătoare vizează presiunile directe și indirecte asupra presei. Mai mulți jurnaliști au raportat existența unor amenințări conform cărora politica lor editorială critică ar putea duce la influențarea sau chiar retragerea finanțării din partea donatorilor externi. O astfel de ingerință este considerată „absolut inacceptabilă” de către organizație, deoarece subminează independența editorială și încurajează autocenzura. Raportul menționează că a transmis o copie a constatărilor către prim-ministru, președintele Parlamentului, Consiliul Audiovizualului (CA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pentru a oferi dreptul la replică. Doar Consiliul Audiovizualului a oferit un răspuns, în timp ce celelalte instituții nu au comentat pe marginea raportului. Aceste constatări plasează Moldova într-o lumină critică, în pofida eforturilor sale de aliniere la standardele democratice europene.