Educația și inovația tehnologică: Răspunsul agriculturii moldovenești la provocările climatice

Într-o eră marcată de schimbări climatice accelerate și provocări economice globale, educația antreprenorială și cercetarea științifică au devenit pilonii de rezistență ai agriculturii din Republica Moldova. În cadrul aniversării a 25 de ani de activitate IFAD, experții din mediul academic și de cercetare au subliniat că nicio investiție în infrastructură sau tehnică nu poate fi eficientă fără o bază solidă de cunoștințe.

Sergiu Popa, Decanul Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul UTM, a punctat transformările majore din învățământul agricol. Programele de studii au fost adaptate pentru a răspunde realităților actuale, punând un accent deosebit pe consultanța permanentă și pe mediul antreprenorial. Un rol crucial l-au jucat investițiile în infrastructura educațională, finanțate prin proiectele IFAD, care au permis dotarea laboratoarelor și a sălilor de studii cu echipamente moderne. Aceste facilități sunt esențiale pentru pregătirea unei noi generații de agronomi capabili să gestioneze tehnologii avansate.

Mobilitatea academică și profesională a fost un alt factor determinant. Profesorii și studenții au beneficiat de schimburi de experiență în țări cu o agricultură avansată, precum România, Italia sau Olanda, aducând în țară cunoștințe despre tehnologiile inovative și agricultura conservativă. Aceste practici sunt vitale pentru adaptarea la condițiile climatice tot mai dificile din regiune.

Anatol Spivacenco, Directorul Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor, a evidențiat rolul științei în acest ecosistem. Cu sprijinul IFAD, instituția a fost plasată în centrul reformelor de transfer tehnologic. Crearea unui laborator dotat cu echipament contemporan pentru testarea solului și a semințelor permite fermierilor să ia decizii informate, bazate pe date științifice precise. De asemenea, au fost înființate loturi demonstrative și câmpuri experimentale pe suprafețe extinse, unde fermierii pot vedea direct rezultatele aplicării noilor tehnologii, cum ar fi sistemele de lucrare conservativă a solului (No-Till/Mini-Till).

Aceste inițiative au scopul de a reduce decalajul dintre teorie și practică. Prin școlile de câmp și platformele digitale de educație lansate, peste 6.200 de producători agricoli au fost instruiți în management, reziliență climatică și practici durabile. Mesajul transmis este clar: viitorul agriculturii moldovenești depinde de capacitatea de a integra inovația științifică în activitatea de zi cu zi a fiecărei ferme.