Recensământ 2024: Structura forței de muncă din Republica Moldova dominată de sectorul serviciilor, cu decalaje semnificative între sexe
Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, oferind o radiografie detaliată a caracteristicilor economice ale populației. Datele relevă o structură a pieței muncii marcată de o tranziție continuă către sectorul terțiar, dar și de persistența unor decalaje structurale între mediul urban și cel rural, precum și între sexe.
Conform rezultatelor prezentate, din totalul populației de 15 ani și peste, care însumează aproximativ 1,95 milioane de persoane, forța de muncă activă constituie doar 44,3%, reprezentând circa 863.000 de persoane. Restul populației, de peste un milion de persoane (55,7%), se află în afara forței de muncă, fiind considerată inactivă din punct de vedere economic. Această proporție ridicată a inactivității ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale pe termen lung.
Un aspect notabil al raportului este disparitatea de gen în participarea la viața economică. Rata de participare a bărbaților la forța de muncă este cu peste 10 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor (49,8% față de 39,7%). Această diferență sugerează existența unor bariere structurale sau culturale care limitează accesul sau dorința femeilor de a se integra pe piața muncii formală, multe dintre acestea regăsindu-se probabil în categoria persoanelor casnice sau implicate în agricultura de subzistență.
Analiza sectorială a populației ocupate indică o dominanță clară a sectorului serviciilor, care absoarbe 67,9% din forța de muncă. Industria angajează 14,6% din populație, în timp ce construcțiile și agricultura reprezintă 9,9% și, respectiv, 7,6%. Este important de menționat că sectorul serviciilor este preponderent ocupat de femei (peste 81% dintre femeile ocupate activează aici), în timp ce bărbații sunt distribuiți mai echilibrat între servicii, industrie și construcții.
Discrepanțele teritoriale rămân acute. Rata de participare la forța de muncă este semnificativ mai ridicată în mediul urban comparativ cu cel rural, cu o diferență de peste 14 puncte procentuale. Această situație reflectă oportunitățile economice limitate din sate, care continuă să piardă populație activă în favoarea orașelor sau a migrației externe. De asemenea, raioanele din jurul municipiului Chișinău (Ialoveni, Criuleni, Strășeni) prezintă rate de activitate peste media națională, confirmând rolul capitalei ca pol principal de atracție economică.