Radiografia inactivității economice: Peste un milion de moldoveni sunt în afara forței de muncă, iar șomajul afectează preponderent tinerii
Noile date furnizate de Biroul Național de Statistică în urma Recensământului din 2024 scot la iveală provocări majore pentru piața muncii din Republica Moldova, cu un accent deosebit pe vulnerabilitatea tinerilor și dimensiunea masivă a populației inactive. Cifrele indică faptul că șomajul și inactivitatea nu sunt distribuite uniform, ci lovesc disproporționat anumite categorii de vârstă și medii de reședință.
Numărul șomerilor a fost estimat la aproximativ 80.200 de persoane, ceea ce corespunde unei rate a șomajului de 9,3% la nivel național. Îngrijorător este faptul că acest fenomen este mult mai accentuat în rândul tinerilor. Pentru grupa de vârstă 15-24 de ani, rata șomajului atinge cote alarmante de 16,7%, fiind semnificativ mai mare decât media națională. Această statistică sugerează dificultăți majore în tranziția de la sistemul educațional la piața muncii, lipsa oportunităților pentru absolvenți sau neconcordanța dintre competențele dobândite și cerințele angajatorilor.
Analiza pe medii de reședință arată că șomajul este mai prevalent în zonele rurale (13,3%) comparativ cu cele urbane (5,9%). Această discrepanță subliniază lipsa locurilor de muncă la sate și dependența populației rurale de agricultura de subzistență sau de muncile sezoniere, care adesea nu sunt contabilizate ca ocupare formală stabilă.
Poate cea mai frapantă cifră a recensământului este cea a populației inactive: 1.083.000 de persoane de peste 15 ani nu sunt nici ocupate, nici în șomaj. Structura acestei categorii este dominată de pensionari, care reprezintă 48,4% din totalul persoanelor inactive. Urmează elevii și studenții (13,8%) și persoanele casnice (9,6%). Un aspect social relevant este genul persoanelor inactive: femeile sunt de 1,5 ori mai numeroase în această categorie decât bărbații, multe dintre ele asumându-și rolul de îngrijitor al gospodăriei sau al familiei, muncă neremunerată și adesea invizibilă în statisticile economice clasice.
De asemenea, datele relevă existența unei categorii de persoane aflate în incapacitate permanentă de muncă (2,8%), care necesită politici de asistență socială specifice. Discuțiile din cadrul evenimentului de lansare au atins și subiectul tinerilor NEET (care nu sunt nici în educație, nici în ocupare), un grup vulnerabil care riscă excluziunea socială pe termen lung, deși datele precise pentru acest indicator necesită analize suplimentare bazate pe criterii complexe de disponibilitate și căutare a locului de muncă.