Studiu Național: Educația parentală în Moldova rămâne fragmentată și dependentă de finanțarea externă
CHIȘINĂU – Un studiu național cuprinzător, lansat recent în parteneriat cu UNICEF și UNFPA, a scos la iveală vulnerabilități majore în infrastructura de educație parentală din Republica Moldova. Analiza, realizată de Maestral International în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova, a cartografiat programele existente, evidențiind o dependență critică de sectorul neguvernamental și o lipsă acută de sustenabilitate financiară din partea statului.
Conform datelor prezentate, peisajul educației parentale a suferit modificări semnificative în ultimii trei ani, influențate de criza pandemică și de cea umanitară generată de războiul din Ucraina. Deși numărul programelor active a rămas relativ constant comparativ cu anul 2020, structura furnizorilor indică o realitate îngrijorătoare: marea majoritate a serviciilor sunt prestate de organizații neguvernamentale, cu o singură instituție publică identificată ca prestator direct de programe de educație parentală.
Cercetarea a relevat că, din cele 30 de programe analizate activ în prezent, o proporție covârșitoare depinde de finanțări externe și de proiecte cu durată limitată. Această situație generează o instabilitate în livrarea serviciilor, multe organizații fiind nevoite să își suspende activitatea în lipsa resurselor, lăsând beneficiarii fără suport continuu. Deși aproximativ 80% dintre programe sunt oferite gratuit părinților, accesibilitatea rămâne o provocare, în special în zonele rurale, unde acoperirea este inegală.
Un aspect critic subliniat în raport este lipsa acreditării oficiale. Doar 13 din cele 30 de programe identificate sunt acreditate sau validate prin ordine ministeriale sau recunoscute internațional. Această lipsă de standardizare ridică semne de întrebare privind calitatea și uniformitatea informațiilor transmise părinților. Mai mult, studiul a notat că doar jumătate dintre programe sunt organizate cu regularitate, restul fiind activate sporadic, în funcție de disponibilitatea fondurilor.
Experții atrag atenția că, deși există un corp de formatori bine pregătiți, cu studii superioare și certificări diverse, curricula actuală necesită ajustări semnificative. Se impune o tranziție de la abordări generale la programe specializate, care să integreze componente de sănătate mintală, prevenirea violenței bazate pe gen și implicarea activă a taților – un segment demografic care rămâne subreprezentat atât în rândul beneficiarilor, cât și al formatorilor.
Rezultatele acestui studiu vor servi drept bază pentru elaborarea unor noi politici publice, Ministerul Educației și Cercetării exprimându-și deja deschiderea pentru integrarea recomandărilor în strategiile naționale de formare continuă.