Amnistia construcțiilor neautorizate prelungită și simplificarea lucrărilor edilitare: Modificări controversate la Codul Urbanismului

Comisia parlamentară a dezbătut și aprobat un proiect de lege care aduce modificări semnificative Codului Urbanismului și Construcțiilor, cu impact direct asupra a mii de cetățeni și asupra infrastructurii localităților din Republica Moldova. Una dintre cele mai importante prevederi este prelungirea cu încă doi ani a termenului limită pentru înregistrarea simplificată a construcțiilor executate anterior fără autorizație, o măsură de tip amnistie care vizează intrarea în legalitate a imobilelor rezidențiale din zonele rurale și urbane.
Conform datelor prezentate, până în prezent, peste 11.700 de persoane au beneficiat de prevederile anterioare care permiteau recepția finală a construcțiilor pe baza unor proceduri simplificate. Autorii proiectului susțin că măsura este necesară deoarece procesul a fost blocat în anumite localități, inclusiv în municipiul Chișinău, din cauza unor interpretări birocratice ale legii de către administrațiile locale, care fie nu au stabilit taxele necesare, fie au refuzat eliberarea certificatelor. Noua lege clarifică faptul că lipsa unei decizii a consiliului local privind taxa nu poate constitui un motiv de refuz, certificatul urmând a fi eliberat gratuit în astfel de cazuri.
Un alt aspect controversat al proiectului vizează eliminarea obligativității elaborării Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) pentru lucrările de reparație curentă și racordare la rețelele edilitare (apă, gaz, electricitate, canalizare). Autorii susțin că această modificare va elimina barierele birocratice care întârzie accesul cetățenilor la utilități. Totuși, propunerea a stârnit îngrijorări majore legate de protecția infrastructurii rutiere proaspăt reabilitate. Criticii au avertizat că, sub pretextul "reparațiilor curente" sau al racordărilor, furnizorii de utilități ar putea interveni asupra drumurilor și trotuarelor fără o coordonare strictă cu autoritățile locale, ducând la deteriorarea asfaltului nou turnat.
Dezbaterea s-a axat pe diferența dintre reparațiile capitale și cele curente, opoziția solicitând garanții că intervențiile asupra rețelelor subterane nu vor distruge investițiile publice în infrastructură. S-a subliniat riscul ca, în lipsa unor avize riguroase, orașele să se confrunte cu șantiere haotice și drumuri sparte imediat după renovare. Cu toate acestea, majoritatea a susținut necesitatea simplificării procedurilor pentru a accelera dezvoltarea rețelelor de utilități, argumentând că birocrația excesivă blochează investițiile și confortul cetățenilor.