Guvernul lansează o platformă de transparență totală pentru monitorizarea fondurilor europene și PNRR

BUCUREȘTI — Într-o mișcare menită să combată suspiciunile de corupție și să crească încrederea publicului în administrație, Guvernul României a lansat astăzi un sistem digital de tip „tablou de bord” care permite oricărui cetățean să urmărească în timp real absorbția fondurilor europene și stadiul proiectelor din PNRR. Inițiativa elimină barierele birocratice anterioare, când accesul la astfel de informații necesita cereri oficiale și perioade lungi de așteptare.

Noul portal, accesibil pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, oferă date detaliate despre contractele semnate, sumele alocate și progresul fizic al lucrărilor. Conform oficialilor, România gestionează în prezent un portofoliu de 21,4 miliarde de euro prin PNRR și alte 43 de miliarde de euro prin politica de coeziune. Transparența acestor sume este crucială, mai ales în contextul în care România a urcat pe locul trei în Europa la capitolul absorbție pe politica de coeziune, conform datelor prezentate.

Platforma permite utilizatorilor să filtreze proiectele pe județe, localități sau domenii de activitate, oferind o imagine clară asupra modului în care sunt distribuiți banii europeni în teritoriu. De exemplu, cetățenii pot vedea stadiul plăților pentru un spital nou sau progresul unui tronson de autostradă, datele fiind actualizate direct din sistemele informatice de gestiune. Ministrul de resort a subliniat că această măsură pune capăt „monopolului informației” deținut până acum de anumiți funcționari și deschide administrația către o verificare publică riguroasă.

Dezvoltarea acestui instrument nu a implicat costuri suplimentare de la bugetul de stat, fiind finanțată prin asistența tehnică oferită de Comisia Europeană și Banca Mondială. Oficialii speră că acest nivel de transparență va deveni un standard pentru toate investițiile publice viitoare, eliminând speculațiile privind alocările preferențiale sau deturnarea fondurilor. Măsura este văzută ca un pas important în maturizarea relației dintre stat și cetățean, într-o perioadă în care responsabilitatea fiscală este intens dezbătută.