Avocat: Sistemul de protecție a victimelor eșuează în practică. Lacunele legislative și pasivitatea poliției lasă victimele neprotejate

În cadrul audierilor publice privind violența în familie, avocata Doina Ioana Străisteanu a prezentat o critică dură la adresa mecanismelor actuale de protecție, susținând că acestea prezintă eșecuri sistemice care lasă victimele vulnerabile și neprotejate. Reprezentând victimele în instanțele de judecată, Străisteanu a scos în evidență o serie de probleme practice și legislative care subminează eforturile de combatere a violenței.

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este ineficiența monitorizării electronice a agresorilor. Avocata a explicat paradoxul legislativ prin care, pentru a i se instala brățara electronică unui agresor, este necesar consimțământul acestuia. În momentul în care agresorul refuză, legea nu prevede nicio sancțiune sau constrângere, lăsând astfel victima fără protecția promisă de ordonanța judecătorească.

O altă problemă majoră este atitudinea poliției. Potrivit avocatei, în multe cazuri, primii care intervin, ofițerii de sector, în loc să încurajeze depunerea plângerilor, descurajează victimele. Mai mult, după depunerea unei plângeri, se întâmplă frecvent ca polițiștii să negocieze cu victima retragerea acesteia. Acest „lanț întrerupt” face ca victima să nu fie redirecționată către serviciile de suport specializate, precum cele oferite de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, chiar dacă acestea există și sunt finanțate din bani publici.

Doina Ioana Străisteanu a subliniat și necesitatea unor standarde clare de intervenție, propunând un timp maxim de răspuns (de exemplu, 3-5 minute) pentru un echipaj de poliție la un apel 112 privind violența în familie, indiferent de evaluarea inițială a operatorului.

Pe plan legislativ, a fost solicitată o revizuire a regulamentului privind monitorizarea electronică și, mai ales, introducerea de sancțiuni contravenționale clare pentru formele de violență economică și psihologică. În prezent, fapte precum interzicerea accesului la bunurile comune sau la resurse financiare, deși definite ca violență economică, nu sunt sancționate corespunzător. Propunerea sa vizează modificarea Codului Contravențional pentru a oferi polițiștilor un mecanism legal prin care să poată sancționa imediat astfel de comportamente, oferind o formă de protecție rapidă și descurajând escaladarea conflictelor.