Noul plan de subvenționare agricolă stârnește nemulțumirea fermierilor de cereale

Noul Plan Strategic Post-Aderare (PSPA) pentru agricultură, menit să reformeze sistemul de subvenționare, a devenit un punct major de nemulțumire pentru producătorii de cereale și oleaginoase, care se simt marginalizați de noile politici. Această problemă a fost adusă în atenția Comisiei parlamentare pentru agricultură de către Asociația „Forța Fermierilor”, în contextul unei crize financiare profunde cu care se confruntă sectorul.

Principala îngrijorare a fermierilor este legată de eliminarea subvențiilor post-investiționale și de excluderea culturilor de câmp, precum grâul și floarea-soarelui, din schema plăților directe la hectar. Alexandru Slusari, reprezentantul asociației, a arătat că, în timp ce sectoare precum zootehnia, sfecla de zahăr și legumicultura vor beneficia de plăți directe, producătorii de cereale, care gestionează peste 85% din terenurile arabile, sunt lăsați fără un sprijin esențial.

„În 2026, sectorul cerealier nu are finanțare, nici măcar la dobânzile la credite. Din 2027, plățile directe sunt în zootehnie și la alte câteva culturi. Agricultorii ne întreabă: noi unde suntem aici?”, a declarat Slusari. Asociația a propus introducerea, cel puțin din 2027, a unor plăți directe de 3.000 de lei la hectar pentru grâu, destinate fermierilor mici și mijlocii, pentru a asigura securitatea alimentară și a încuraja dezvoltarea.

Reprezentantul Ministerului Agriculturii, Grigore Baltag, a explicat că noul program este conceput pentru a stimula culturile cu valoare adăugată înaltă și procesarea locală. Acesta a menționat că investițiile în infrastructura post-recoltare (depozite, uscătorii) pentru cereale vor fi susținute, dar pe bază de concurs de proiecte, cu o contribuție de 50% din partea statului. Această abordare a fost criticată de fermieri, care au subliniat subiectivitatea concursurilor și dificultatea de a accesa fonduri în condițiile în care se află deja în incapacitate de plată.

Fermierii se tem că această nouă politică, coroborată cu alte presiuni economice, va duce la falimentarea fermelor mici și mijlocii și va consolida poziția marilor agro-holdinguri, care, potrivit lor, nu au interes în dezvoltarea rurală și procesarea locală, ci doar în exportul de materie primă.