Guvernul clarifică disputa privind listarea companiilor de stat: „Vânzarea accelerată”, o soluție de rezervă pentru PNRR, nu ocolirea bursei

Într-o încercare de a risipi confuzia și acuzațiile politice privind o presupusă „vânzare frauduloasă” a activelor statului, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a clarificat contextul în care a apărut discuția despre listarea la bursă a unor companii de stat, inclusiv prin metoda „vânzării accelerate”. Oficialul a explicat că demersul a fost o soluție de rezervă, transparentă și discutată cu experți, pentru a asigura îndeplinirea unui jalon critic din PNRR.

Discuția a pornit de la existența a două liste distincte de companii. Prima, o listă cu 11 întreprinderi, a fost elaborată de AMEPIP pe baza unei metodologii tehnice a OECD, care stabilește eligibilitatea teoretică a unei companii pentru listare. A doua listă, una exploratorie, a rezultat în urma consultărilor guvernului cu specialiști din piața de capital (BVB, bănci, fonduri de pensii) și a fost prezentată public ca o bază de dialog, nu ca o decizie finală.

Controversa legată de „vânzarea accelerată” a fost, de asemenea, adresată. Viceprim-ministrul a precizat că această metodă a fost propusă ca o soluție alternativă pentru îndeplinirea jalonului 443 din PNRR, care vizează restructurarea sau listarea unor companii. În cazul în care restructurarea celor trei mari companii vizate (din sectorul feroviar) nu ar fi fost considerată suficientă de către Comisia Europeană, vânzarea accelerată a unor pachete minoritare la companii deja listate, precum Hidroelectrica sau Romgaz, ar fi reprezentat o cale rapidă de a îndeplini ținta.

„Vânzarea accelerată nu ocolește bursa de valori, se face prin bursa de valori”, a insistat Oana Gheorghiu, demontând acuzațiile de lipsă de transparență. Ea a explicat că această metodă are avantaje, precum alegerea unui moment optim de piață, dar și dezavantaje, spre deosebire de o listare clasică (IPO), care implică costuri mai mari și un risc de piață la momentul finalizării. „Nu a existat nicio discuție cu nimeni”, a adăugat ea, respingând ideea unor înțelegeri netransparente.

Viceprim-ministrul a criticat dur folosirea politică a acestui subiect, acuzând că moțiunea de cenzură se bazează pe o „minciună” și că scopul guvernului este să aducă transparență și performanță, nu să „vândă țara”. A fost reafirmat faptul că întregul proces a fost transparent, documentele fiind trimise partenerilor de coaliție încă din luna martie pentru feedback, subliniind că efortul a fost unul tehnic, menit să asigure atragerea fondurilor europene.