Noul Cod al Parlamentului: Limba română devine unică limbă de lucru, măsuri anti-traseism politic stârnesc dezbateri

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a examinat un proiect de lege complex privind noul Cod al Parlamentului, care aduce modificări substanțiale în organizarea și funcționarea legislativului. Printre cele mai notabile și controversate prevederi se numără stabilirea limbii române ca unică limbă de lucru în Parlament, o măsură menită să execute două hotărâri anterioare ale Curții Constituționale care au declarat neconstituțională atribuirea unui statut privilegiat limbii ruse.

Prezentat în ședință, proiectul vizează și combaterea traseismului politic, un fenomen persistent pe scena politică moldovenească. Noile reglementări ar interzice constituirea de noi fracțiuni parlamentare de către partide care nu au acces în Parlament și ar limita posibilitățile deputaților care părăsesc o fracțiune de a se afilia altor grupuri, aceștia urmând să devină deputați neafiliați. Această măsură urmărește să descurajeze migrația politică și să consolideze disciplina de partid în legislativ.

Proiectul redefinește, de asemenea, structura și atribuțiile organelor de lucru ale Parlamentului. Se propune o partajare mai echilibrată a responsabilităților între Biroul Permanent, comisiile permanente și plen. Biroul Permanent s-ar concentra pe activități organizatorice, comisiile ar prelua dezbaterile profesionale pe fondul proiectelor de legi, iar plenul ar deveni un for de sistematizare și decizie finală. Pentru a eficientiza activitatea, se introduc și limite de timp pentru dezbaterile parlamentare, cum ar fi 60 de minute pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri în prima lectură.

Opoziția parlamentară a ridicat obiecții, în special cu privire la garantarea dreptului său de a impune subiecte pe ordinea de zi. Un deputat al opoziției a argumentat că, în prezent, propunerile venite din partea lor sunt respinse automat și a solicitat introducerea unui mecanism legal care să asigure includerea periodică a inițiativelor opoziției în agenda plenului. Autorii proiectului au replicat că legislația actuală deja prevede o zi a opoziției o dată la șase săptămâni și că noul cod nu limitează dreptul deputaților de a înainta inițiative legislative, indiferent de afilierea politică. Cu toate acestea, s-a recunoscut necesitatea unor discuții suplimentare pentru a găsi un echilibru funcțional între majoritate și opoziție. Proiectul, considerat un document politico-juridic complex, va fi supus unor consultări publice extinse după prima lectură pentru a integra amendamente și a clarifica toate aspectele procedurale.