Guvernul detaliază cum numirile politice și viciile de procedură au costat România fonduri PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Pâslaru, a prezentat o analiză detaliată a motivelor pentru care România a pierdut o parte importantă din fondurile aferente Cererii de Plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acuzând direct guvernele anterioare de management defectuos și interferență politică în companiile de stat. Potrivit ministrului, Comisia Europeană a sancționat România în principal pentru nerespectarea jaloanelor legate de guvernanța corporativă în sectorul energetic și de transport.

Într-o expunere amănunțită, Pâslaru a arătat cum numirile în consiliile de administrație și de supraveghere la companii strategice precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și altele au fost viciate. Comisia Europeană a constatat că procedurile de selecție au fost compromise prin numirea unor candidați cu punctaje slabe, dar cu expunere politică ridicată, sau prin amestecarea neconformă a listelor de candidați pentru profiluri diferite. Un exemplu concret oferit a fost cel de la Hidroelectrica, unde un candidat cu un scor de 1 din 5 la criteriul de expunere politică (unde 1 însemna cea mai ridicată expunere) a fost totuși numit, deși ar fi trebuit exclus.

O altă problemă majoră identificată de Comisie a fost neacordarea unor mandate complete, de patru ani, membrilor din conducere. Această practică a împiedicat atașarea unor indicatori de performanță (KPIs), deoarece legislația condiționează acești indicatori de existența unui mandat deplin. Fără KPIs, remunerația nu a fost legată de performanță, iar managementul nu a putut fi evaluat obiectiv. Ministrul a subliniat că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care ar fi trebuit să fie „câinele de pază” al acestor proceduri, a girat în schimb aceste numiri problematice.

În contrast, Pâslaru a menționat că, în cazul jalonului privind pensiile speciale, Guvernul a reușit să recupereze o sumă semnificativă (166 de milioane de euro din 231 de milioane) prin adoptarea reformei, chiar dacă cu întârziere. Ministrul a concluzionat că pierderile de fonduri nu sunt rezultatul unor opinii, ci al unor fapte concrete, documentate de Comisia Europeană, care demonstrează un eșec sistemic al guvernelor anterioare în a implementa reforme esențiale pentru transparență și performanță în companiile de stat, reforme care trebuiau finalizate încă din 2023.