PCRM propune un proiect de lege pentru acordarea statutului de „copil al războiului” și alocații lunare
Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a înregistrat un proiect de lege care vizează crearea unei noi categorii de beneficiari de protecție socială: „copiii războiului”. Inițiativa a fost prezentată într-un briefing de presă de către deputata Vera Cernega și are ca scop recunoașterea și sprijinirea financiară a persoanelor care au trăit în copilărie traumele celui de-al Doilea Război Mondial.
Conform proiectului, statutul de „copil al războiului” ar urma să fie acordat cetățenilor care, la data de 2 septembrie 1945, nu împliniseră vârsta de 18 ani. Propunerea centrală a inițiativei legislative este instituirea unei alocații lunare suplimentare în valoare de 500 de lei pentru fiecare beneficiar, care s-ar adăuga la pensia deja existentă. Deputata a subliniat că mulți dintre acești oameni, ajunși acum la o vârstă înaintată, au pensii foarte mici, adesea sub limita existenței, iar acest supliment ar reprezenta un ajutor esențial.
Pe lângă alocația lunară, proiectul de lege prevede și acordarea unor prestații sociale suplimentare, care ar urma să fie adăugate la cele de care beneficiază deja conform legii asigurărilor sociale. Detaliile acestor prestații nu au fost specificate pe larg în cadrul briefingului, dar s-a menționat că acestea ar viza îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestei categorii de cetățeni.
Potrivit datelor prezentate de Vera Cernega, care a citat Biroul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, numărul persoanelor care s-ar încadra în această categorie era de 50.038. Aceștia sunt cetățeni cu vârste cuprinse între 81 și 99 de ani. Deputații PCRM au argumentat că această generație a suferit experiențe dramatice în copilărie, precum foametea, deportările și pierderea părinților, și ulterior a contribuit semnificativ la reconstrucția economică și socială a țării în perioada postbelică, activând în agricultură, industrie și alte domenii cheie. Inițiativa este prezentată ca o formă de reparație morală și materială pentru suferințele îndurate și pentru contribuția adusă la dezvoltarea societății.