independenței mass-media” în contextul sistării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în decembrie 2002, a emisiei postului de radio „Vocea Basarabiei” din orașul Nisporeni. Din cîte cunoașteți, motivul real al sistării emisiei a fost ciclul de emisiuni „Pagini din istoria neamului. Amintiri din comunism”, care era difuzat la o oră de maximă audiență. Cred că vă amintiți, stimați colegi, transmisiunea în direct la postul public de televiziune „Moldova 1” a acelor audieri. Cîtă transparență era, cîte pasiune în dezbateri, cîtă obiectivitate și apreciere critică a prestației autorității reglementatoare, demonstrată de către Fracțiunea Comuniștilor, care deținea pe atunci o majoritate constituțională în Parlament. Văd pe fețele majorității colegilor semne de nedumerire. Probabil că nu-și pot aminti de asemenea audieri și au dreptate. Deoarece asemenea audieri nu au avut loc și nici nu puteau avea loc în contextul totalei intoleranțe față de pluralismul de opinie, pe care o manifesta guvernarea comunistă de atunci. La fel cum nu au avut loc audieri parlamentare publice în contextul protestului din anul 2002 al angajaților Companiei „Teleradio-Moldova”, care s-au opus citez: „cenzurii de tip sovietic, care a pus stăpînire pe Compania de Stat „Teleradio- Moldova”, care devenise un instrument de manipulare a opiniei publice și de spălare a creierilor.” Cred că intuiți că nici un fel de audieri și dezbateri publice nu au avut loc nici în cazul înstrăinării în favoarea unor interpuși ai PCRM și PPCD a celor două posturi publice municipale „Antena C” și „Euro TV” la finele anului 2006, nici în cazul retragerii licenței de emisie a „TVR1” în 2007 sub pretextul unor datorii inventate. Merită menționat în acest șir și situația cu favorizarea de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în 2008 a posturilor tv și radio, care susțineau PCRM. Spre exemplu, postul de radio „Antena C” solicită 7 frecvențe noi, i se oferă 6. Postul de televiziune NIT solicită 12 frecvențe noi, i se acordă 12. Și persecutarea instituțiilor tv și radio independente. De exemplu, „PRO TV” cere 8 frecvențe, i se oferă zero frecvențe. „Vocea Basarabiei” cere 8 frecvențe, i se oferă zero frecvențe. Cum și era de așteptat. Totalizarea performanțelor guvernării comuniste la capitolul respectiv, retrageri de licențe, neacordarea frecvențelor au făcut-o colegii mei. De aceea, cu toate că o am și eu în structura discursului meu, nu o voi mai repeta, doar că aș vrea să menționez că era pe punctul să fie eliminat din spațiul informațional chiar și postul PRO TV, care a fost salvat de 7 aprilie 2009, dar și de protestele noastre din toamna anului 2008. Firește că, în perioada respectivă, nu puteam vorbi de o prezență echitabilă și echilibrată în spațiul mediatic public a tuturor actorilor politici, fie ei la guvernare sau în opoziție parlamentară sau extraparlamentară. Posturile publice de radio și tv, dar și unele private de buzunar favorizau fără nici un fel de menajamente Partidul Comuniștilor aflat la guvernare. Reticența și intoleranța comuniștilor față de pluralismul de opinii s-a manifestat repetat chiar și la începutul ședinței de astăzi a Legislativului, cînd Fracțiunea PCRM, în încălcarea articolului 99 alineatul (1) și a articolului 100