alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, care consfințesc caracterul public al ședințelor Legislativului, s-au opus participării la ședință a reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent și ai Consiliului de Presă. O veritabilă libertate și independență a mass-media a început să fie edificată doar după profundele schimbări din primăvara și toamna anului 2009. Și atît presa, cît și societatea au început să înțeleagă și să beneficieze de libertatea de expresie. Toate evaluările și rapoartele asociațiilor profesioniste internaționale specializate în domeniu au atestat un continuu progres la compartimentul „Asigurării libertății și independenței mass-media” pe parcursul anilor 2010 – 2011. În această perioadă Republica Moldova, într-adevăr, a avansat cu 61 de poziții în clasamentele internaționale, care vizează gradul de libertate a presei, comparativ cu situația din 2009. Am constatat că, în această perioadă, s-au constituit 12 noi posturi de radio și 9 posturi noi de televiziune. Urmare a eforturilor conjugate ale Alianței pentru Integrare Europeană, am reușit doar să revenim la o presă parțial liberă de la una total neliberă și avem foarte mult de lucru și toate speculațiile în acest context ale comuniștilor, că se întîmplă ceva cu libertatea presei, sînt doar speculații. Asistăm zilnic la emisiuni de dezbateri atît la instituțiile publice mass-media, cît și la cele private, la care participă reprezentanți ai partidelor, Partidului Comuniștilor, ai partidelor din opoziția extraparlamentară, dar și numeroși experți și analiști care oferă un larg spectru de atitudini, comentarii și poziții care sînt, în marea lor majoritate, critice față de guvernare. Firește că ponderea și influența presei într-o societate democratică este extrem de importantă. Cuvintele de reper în caracterizarea conduitei presei în societate sînt independența și libertatea, dar cred că nu mai puțin important este și principiul responsabilității de care ar trebui să se conducă acei care au obligația, conform articolului 34 din Constituția Republicii Moldova, de a informa corect societatea. Informarea corectă presupune o abordare critică, dar obiectivă și fără denaturarea faptelor. Cum poate fi calificată conduita unui post TV care, slujinduși stăpînul, cheamă cetățenii la nesupunerea civică, seamănă ură interetnică, scindează societatea, fără a evalua consecința pentru stat și cetățeni. Referința la obligațiile deontologice și responsabilitatea de a nu regresa de la libertatea presei la libertinajul în practica cotidiană în mass-media sînt, probabil, cuvinte goale pentru exponenții extremismului mediatic, care au ca scop degradarea cu orice preț a situației din societate. Denaturarea realității, tertipurile de montaj, sfidarea normelor constituționale și a avertismentelor repetate ale autorităților reglementatoare devenise o practică obișnuită pentru canalul NIT, ai căruia proprietari reali rămîn misterioși, dar pot fi ușor intuiți. Ceva timp în urmă, tovarășul Voronin mărturisea unui confident, care a înregistrat discuția, că îi este tot mai greu să-și finanțeze conglomeratul mediatic și că unicul post care se mai descurcă cu careva venituri din publicitate este canalul NIT.