reprezentanți ai instituției respective, ministerului, Direcției cultură și societății civile, uniunilor profesionale. Scrisoarea deschisă este semnată, citez: „Jertfele terorii legislative”. Și este adevărat, acești funcționari publici anonimi, care de o viață sînt responsabili de domeniul teatrului, organizațiilor concertistice și de cel al artelor din cadrul Ministerului Culturii, vor deveni victime ale inițiativei pentru că li se reduce din puterea administrativ-birocratică. Pentru că nu vor putea să numească directorii care nu merită pe un termen pe măsura răsplatei pe care o primesc. Acești funcționari sînt deranjați și de proiectul de modificare a Legii cu privire la distincțiile de stat, pentru că aceste modificări ar contribui la curmarea oferirii distincțiilor de stat contrar sistemului meritocratic. Dar poate că unii dintre funcționarii terorizați, cum se autoidentifică ei în această scrisoare din ziar, se tem de întrebarea: cum un funcționar public, care nu apare în scenă în nici o calitate de un sfert de veac, profanînd și sfidînd toate normele, se învrednicește de meritul onorific “Maestru în Artă”. Subliniez “Maestru în Artă”, și nu oricare altul. Stimați colegi, Societatea civilă, atît societatea civilă, cît și dumneavoastră cunoașteți rigorile procesului legislativ. Un proiect de lege trece aprobarea fracțiunilor, comisiilor, direcțiilor parlamentare și este avizat de Guvern. Numai acești vechi funcționari publici, care sînt complice ai unor acte normative și proiecte culturale ale guvernării comuniste, nu cunosc că inițiativa unui deputat, pentru a fi adoptată, urmează să devină un act legislativ de reglementare ce reflectă politica de stat în domeniu. Toate proiectele propuse de membrii Fracțiunii PLDM obligatoriu trec aprobarea societății civile, oamenilor de meserie, organizațiilor profesionale. Așa a fost și în cazul Legii cu privire la activitatea editorială, așa este și în cazul Legii cinematografiei, legile fondului culturii și al altor legi. Forma și tonul de denunț, aș spune mai curînd de „donos” KGB-ist al acestei scrisori deschise, mă întoarce cu gîndul la intenția de a propune spre adoptare proiectul de Lege a lustrației, intenție pentru care am optat întotdeauna. Sînt sigur că, după adoptarea acestei legi, vom afla, vor ieși la iveală multe dintre isprăvile KGB-iste ale literaților care au redactat scrisoarea deschisă către Prim-ministru. Acest stil denunțător se evidențiază periodic, în decursul ultimilor 20 de ani, în momentele de discuție a proiectelor culturale și este unul inconfundabil prin distructivitatea sa. În final, mă întorc la statutul și activitatea funcționarului public. Constat că ne confruntăm cu lipsa de competență a unor funcționari publici din cadrul Ministerului Culturii. De la această tribună înaltă, atrag atenția conducerii ministerului asupra necorespunderii unor funcționari din cadrul acestei autorități publice responsabile de crearea, executarea și implementarea politicii culturale.