Promolex prezintă raportul privind finanțarea partidelor politice în Republica Moldova în 2023: Eforturi sporite, dar realizări modeste

Chișinău, 27 iunie 2024 – Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi raportul său anual privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Parlamentului, ai Curții Constituționale, ai altor instituții de stat, precum și ai partidelor politice. Raportul a evidențiat eforturi sporite din partea Comisiei Electorale Centrale în ceea ce privește controlul și supravegherea finanțării politice, dar a subliniat că realizările rămân modeste.

„Monitorizând finanțarea partidelor din 2016 încoace, iată că în sfârșit am văzut în anul 2023 un efort destul de susținut pe partea de consolidare a capacităților Comisiei Electorale Centrale în ceea ce ține în special de controlul și supravegherea finanțării politice. Și acesta este un lucru pozitiv”, a declarat directorul de program al Promo-LEX, Nicolae Panfil.

Raportul a analizat costurile suportate de partide pe parcursul anului 2023, nivelul de conformare a acestora cu prevederile legale în procesul de raportare la Comisia Electorală Centrală, precum și modul în care autoritățile de stat își exercită atribuțiile de supraveghere, control și investigare a finanțelor partidelor politice.

Mariana Focșa, expertă responsabilă de elaborarea raportului, a subliniat că „în prezent avem deja mai multe dosare care vizează finanțarea partidelor politice și, respectiv, vedem și impactul finanțării politice și electorale asupra proceselor din Republica Moldova”.

Un aspect important adus în discuție a fost dependența tot mai mare a partidelor politice de alocațiile de la bugetul de stat. Conform raportului, în 2023, 84% din veniturile partidelor au provenit din alocații de la bugetul de stat.

„Observăm cu îngrijorare faptul că veniturile partidelor politice sunt tot mai dependente de alocațiile de la bugetul de stat”, a menționat Mariana Focșa. „Această dependență ar putea duce la transformarea partidelor în agenți ai statului și la o tendință a acestora de a reprezenta statul în fața cetățenilor și nu invers, de a reprezenta cetățenii în fața statului.”

Pavel Postică, vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale, a salutat inițiativa Promo-LEX de a prezenta un raport alternativ privind finanțarea partidelor politice. „Eu cred că este bine pentru noi toți, dar și pentru cei care ne urmăresc și în special pentru cetățenii Republicii Moldova, să vadă diverse puncte de vedere vizavi de același subiect, pentru a-și face o concluzie și o închipuire cât mai corectă despre prestația unor actori implicați în acest proces care se numește finanțarea politică în Republica Moldova”, a declarat Pavel Postică.

Promo-LEX este o asociație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor omului și al statului de drept. Misiunea Promo-LEX este de a contribui la consolidarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și apărarea drepturilor omului, a statului de drept și a bunei guvernări.

Mă numesc Nicolae Panfil și sunt director de program în cadrul Asociației Promo-LEX. Vă mulțumim mult că ați dat curs invitației asociației la evenimentul dedicat prezentării raportului de monitorizare a finanțării partidelor politice, retrospectiva anului 2023. După cum cunoașteți majoritatea dintre dumneavoastră, pentru că sunteți prezenți, mulți dintre dumneavoastră fideli la astfel de evenimente, acesta este un raport pe care îl realizăm din 2016 încoace, constant, în mod organizat.

Încercând să aducem mai multă transparență în domeniul finanțării politice, atât pentru partidele politice cât și în campania electorală, unde de fapt, la fel, reflectăm aceste aspecte în raportul de monitorizare a alegerilor. Astăzi, alături de colegele mele, Mariana Focșa, Mihaela Ducangelici, vă vom prezenta acest raport.

Dar îi avem în față, pentru ca eventual să vină cu poziția dumnealor, dar și să răspundă la întrebările celor prezenți în sală, pe reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, domnul Pavel Postică, vicepreședinte CEC. La fel, în sală avem reprezentanți ai diferitor instituții de stat. Am văzut, conform listei, că avem reprezentanți și ai Parlamentului Republicii Moldova, Curtea Constituțională, CENA, Centrul de Educație Continuă în Domeniul Electoral și altele.

De aceea, sper foarte mult să avem o discuție angajată. Intenționat am încercat să răcim această sală până la începutul evenimentului, pentru că în eventualitatea că se vor încinge spiritele în cadrul discuției, să păstrăm totuși un ton, să spunem așa, care să ne permită o discuție, o conversație bună, civilizată, să spunem.

Și cu acestea, dacă îmi permiteți, aș vrea să vin cu câteva cuvinte în deschiderea acestui eveniment, cu câteva constatări majore pe care ulterior le vor detalia și colegii, colegele mele. Și să menționez în felul următor, deci noi monitorizând finanțarea partidelor din 2016 încoace, iată că în sfârșit am văzut în anul 2023 un efort destul de susținut pe partea de consolidare a capacităților Comisiei Electorale Centrale în ceea ce ține în special de controlul și supravegherea finanțării politice.

Și acesta este un lucru pozitiv. Sigur că atât în raport, cât și în cadrul discuțiilor de astăzi, o să atragem atenția și la un șir de aspecte care nu sunt încă la nivelul la care ar trebui să fie pentru ca acel control să fie realizat eficient. De asemenea, partea contextului despre care voiam să vorbesc, sigur că ne amintim și despre modificările cadrului legal care au intrat în vigoare în anul 2023 și care se aplică pentru finanțarea partidelor politice, dar și campaniilor electorale.

Iarăși o să aveți mai multe detalii de la colegele mele, dar cred că avem modificări semnificative în acest sens. Nu putem să trecem cu vederea faptul că în premieră, în Republica Moldova, în 2023, am avut o situație când un partid politic a fost declarat neconstituțional, deci Partidul Politic Șor. De aceea, în raportul pe care o să-l prezentăm astăzi, o să vedeți că o să facem deseori referință atât la Partidul Șor până la etapa când a fost declarat neconstituțional, dar și ulterior, pentru că de fapt declararea neconstituțională a acestui partid nu a stopat această echipă de la promovarea politică și de la activitățile politice pe care le vedem și în continuare că le desfășoară.

Și cred că este corect să le dăm o apreciere în acest sens și o estimare. Și de asemenea, un aspect iarăși pe care aș vrea să-l salutăm și sperăm să-l vedem și cu finalitate, am constatat în anul 2023 o activizare a eforturilor organelor de investigație pentru verificarea finanțării partidelor politice, dar și a campaniilor electorale. În premieră am văzut partide politice investigate, întrebate, luate la întrebări pentru fapte legate de falsificarea rapoartelor, nedeclararea cheltuielilor și așa mai departe.

Și cred că acest lucru este un fapt bun, atâta doar că ne dorim ca aceste, aceste activități, să spunem așa, de investigare să fie, pe de o parte, realizate comprehensiv, care să arate solid ulterior în fața instanțelor de judecată, iar instanța să se expună. Și pe de altă parte, să dureze, dacă se poate, cât de scurt posibil, pentru că trebuie să spunem că până în prezent noi n-am avut și încă nu avem dosare penale încheiate pe activități de finanțare ilegală, de exemplu, a partidelor politice, a concurenților electorali și așa mai departe.

Și nu în ultimul rând, în cuvântul meu de salut, vreau să mulțumesc partenerilor noștri. Este vorba de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, care finanțează acest proiect din 2016. Am spus că atunci am început și de atunci continuăm cu susținerea poporului Statelor Unite, să realizăm aceste activități. Este foarte important că reușim să facem acest lucru constant, pentru că ne permite să vedem o statistică și o evoluție de la an la an.

Și iarăși colegele mele o să vă prezinte eventual și anumite date în acest sens comparative, pentru ca să vedem de fapt unde suntem. Astăzi eu o să am și rolul de moderator, de aceea o să încerc să mă expun personal mai puțin în cadrul discuțiilor, o să le las pe colegele mele să răspundă mai mult la întrebări și să vă dau dumneavoastră mai mult cuvântul. Nu înainte de a menționa și ce avem pe agendă.

Deci avem un program de la 9:20 până la 12:00. Avem, după cuvântul de salut, o sesiune în care vom prezenta constatările și recomandările Asociației Promo-LEX, iar a doua sesiune va fi dedicată discuțiilor. Și aici o să avem rugămintea reprezentantului Comisiei Electorale Centrale să vină cu comentarii, cu întrebări, cu, eu știu, tot ce doresc dumnealor să ne comunice vizavi de raportul pe care l-am prezentat.

Dar și partidele politice, reprezentanții cărora sau unor partide le avem în sală, și toți ceilalți invitați și participanți. Și acestea fiind spuse, tot cu un cuvânt de salut, o să-l invit pe domnul Pavel Postică, cu remarca încă o dată că comentarii, discuții, prezentarea poziției Comisiei Electorale Centrale față sau vizavi de raport, o avem dedicat acest timp ulterior în sesiunea a doua. Dumneavoastră vă rog să vă notați întrebările care vor veni în, în minte atunci când veți auzi prezentarea, pentru că va fi o prezentare cam lungă pe alocuri.

Și încă o dată revin, domnule Pavel Postică, vă mulțumesc pentru prezența la evenimentul nostru. Dumneavoastră sunteți nemijlocit persoana responsabilă în cadrul Comisiei Electorale Centrale de acest subiect. Cred că sunteți cel mai indicat să veniți cu un cuvânt de salut, dar și cu anumite comentarii ulterior în cadrul evenimentului. Vă rog.

Bună ziua. În primul rând, vreau să vă salut și eu pe toți cei prezenți, cei care ne urmăresc referitor la acest subiect, la acest raport alternativ în ceea ce privește finanțarea partidelor politice în anul 2023. Vreau să reamintesc că Comisia Electorală Centrală la 31 mai 2023, scuze, la finele lunii mai 2024, a aprobat regulamentar acea hotărâre cu privire la finanțarea partidelor politice pe parcursul anului 2023, adică pe anul precedent.

A remis această hotărâre și acest raport protocolar, așa cum este prevăzut de lege, în adresa Parlamentului Republicii Moldova, care trebuie să-l examineze, după care eventual să asigure audierea după casa Comisiei Electorale Centrale, fie la nivelul comisiilor de specialitate, fie în plenul Parlamentului. Deja participăm astăzi la această întrunire în care vedem și un raport alternativ, adică o poziție alternativă față de cea oficială a Comisiei Electorale Centrale la același subiect.

Eu cred că este bine pentru noi toți, dar și pentru cei care ne urmăresc, și în special pentru cetățenii Republicii Moldova, să vadă diverse puncte de vedere vizavi de același subiect pentru a-și face o concluzie și o închipuire cât mai corectă despre prestația unor actori implicați în acest proces care se numește finanțarea politică în Republica Moldova. Începând de la autoritățile publice, evident, rolul și aportul lor în acest subiect, partidele politice care au beneficiat de finanțare pe parcursul anului 2023, dar și nu în ultimul rând alți actori relevanți, cum sunt instituțiile de stat, instituțiile de drept, de control, de diferit mod.

Și evident, societatea civilă, partenerii de dezvoltare. Eu nu voi intra foarte mult în pe conținutul raportului pe care l-a aprobat Comisia Electorală Centrală, pentru că el deja a fost, despre aceste lucruri s-au vorbit destul de mult în spațiul public. Haideți să vedem cu toții care este poziția societății civile și după care, în cazul în care vor fi anumite contradicții vizavi de cele constatate de Comisia Electorală Centrală, reprezentanții societății civile, Asociației Promo-LEX, participanților, de ce nu, la această masă rotundă, vom încerca să discutăm mai detaliat acele aspecte, hai să zicem, contradictorii sau care prezintă un interes social mai sporit.

Pentru că nu întotdeauna aspectele contradictorii ar putea să ridice întrebări și discuții suplimentare, decât și acele situații, într-adevăr, mai specifice sau mai deosebite pe care poate chiar să avem anumite puncte de vedere uniforme sau pe aceeași lungime de undă cel puțin. Și într-un final, aș vrea să atrag atenția la faptul că dumneavoastră ați menționat în cuvântul de salut legat de implicarea autorităților publice, autorităților de control, de investigație, efortul partidelor politice în vederea asigurării transparenței.

Dar eu aș vrea să fac un apel pentru a asigura și implicarea plenară a cetățenilor Republicii Moldova în procesul de finanțare politică, inclusiv prin campanii de informare. Pentru că ceea ce am văzut noi, o concluzie generală pe care am văzut-o noi, Comisia Electorală Centrală, nu toți încă cunosc și conștientizează regulile de joc atunci când este vorba de finanțarea politică. Și pe alocuri, anumite campanii de informare, de sensibilizare a opiniei publice pe acest subiect, la fel sunt necesare.

Mulțumesc mult pentru această posibilitate de a veni cu acest cuvânt de salut și deja așteptăm prezentările, după care, evident, ne voi face și sunt sigur că veți face notițe pentru a supune discuțiilor principalele constatări din acest raport. Mulțumesc mult.

Și noi vă mulțumim, domnule Postică. Și înainte de a oferi cuvântul colegei mele, Mariana Focșa, care este expertă responsabilă de elaborarea acestui raport, sigur cu o echipă mare de colegi din teritoriu care au colectat informații, care au contribuit la colectarea acelei informații, vreau să amintesc sau să precizez de fapt că încercăm astăzi, până la sfârșitul zilei, să avem raportul publicat pe pagina web a asociației. Este în proces de machetare, sunt ultimele detalii pe care le aducem în ordine și încercăm astăzi, la sfârșitul zilei, să avem raportul publicat.

Până atunci, la sfârșitul acestui eveniment sau pe parcursul evenimentului, o să asigurăm cel puțin publicarea comunicatului de presă. Și pentru presă spun aceste lucruri în primul rând, pentru că ați putea să fiți interesați de mai multe detalii. Și de asemenea, aș vrea să o rog pe Mariana, încă o dată, la începutul prezentării ei, să precizeze și care vor fi sau care au fost de fapt acele aspecte metodologice.

Încă și încă o dată trebuie să le amintim, cred că, pentru că este corect să precizăm, este o monitorizare civică, este o monitorizare în rezultatul căreia noi venim cu anumite estimări. Noi nu suntem organe de forță, nu suntem organe ale statului prin care să venim cu constatări hard care să aibă o valoare în instanța de judecată eventual. Dar totodată, sunt importante pentru a vedea tendințele și problemele cu care ne confruntăm.

Și de asta o rog pe Mariana să prezinte și aceste câteva aspecte pe scurt la începutul prezentării tale. Mulțumesc.

Mulțumesc, Nicolae. Bună dimineața tuturor. Și în primul rând, vă mulțumim mult pentru că ați dat curs invitației noastre de a participa la eveniment. Și este vizibil că subiectul este relevant și respectiv pe ordinea zilei în contextul în care în prezent avem deja mai multe dosare care vizează finanțarea partidelor politice și respectiv vedem și impactul finanțării politice și electorale asupra proceselor din Republica Moldova.

În primul rând, o să încep cu descrierea obiectivelor care ni le-am fixat în procesul de monitorizare a partidelor, finanțării partidelor politice. Ne-am propus să observăm și estimăm costurile suportate de partide pe parcursul anului 2023. Și am făcut acest lucru prin observarea, în primul rând, a activității desfășurate de partide, atât prin acele evenimente organizate pe teritoriul Republicii Moldova sau chiar și în străinătate, cât și prin observarea directă a cheltuielilor operaționale suportate de partide prin locațiunea sediilor și prin angajarea personalului implicat în activitățile desfășurate de acestea.

De asemenea, ne-am propus să analizăm nivelul de conformare a partidelor prevederilor legale în procesul de raportare la Comisia Electorală Centrală și să analizăm cum își exercită atribuțiile de supraveghere, control și investigare a finanțelor partidelor politice de către autoritățile de stat din Republica Moldova. În scopul atingerii obiectivelor fixate, am folosit mai multe resurse informaționale și în primul rând ne-am axat pe standardele internaționale în domeniu, legislația națională, rapoartele privind finanțarea partidelor politice, hotărârile autorității electorale relevante procesului.

Am avut solicitări de acces la informații în adresa mai multor instituții de stat, am observat activitățile desfășurate de partidele politice și alte documente relevante procesului. În câteva cuvinte despre metodologia de monitorizare, Nicolae deja a menționat că procesul îl exercităm din 2016. Este un proces continuu, care nu a stopat până în prezent.

Și nu înseamnă că dacă noi prezentăm public raportul o dată pe an, înseamnă că noi monitorizăm doar acea perioadă scurtă, adică când este prezentat raportul. Procesul este continuu pe parcursul întregului an prin monitorizarea activității partidelor politice, atât observarea directă, cât și scanarea tuturor platformelor posibile în care putem observa și documenta evenimentele organizate de partide. De asemenea, vizităm oficiile partidelor pentru a vedea la fața locului ce, de ce dispun partidele politice în procesul de organizare a activității acestora.

Analizăm toate rapoartele financiare depuse la Comisia Electorală Centrală. Încercăm să contactăm reprezentanții partidelor și să organizăm interviuri, atât la nivel al organizațiilor teritoriale, cât și la nivelul organizațiilor centrale. Pe parcursul anului 2023, din păcate, am văzut o reticență din partea partidelor politice de a da curs acestor invitații și în special la nivel teritorial am observat că se evită furnizarea informațiilor despre modul în care se finanțează partidele politice și cum își gestionează aceste finanțe organizațiile, atât teritoriale, cât și cele centrale.

De asemenea, am observat în detalii activitatea organelor de stat care sunt implicate în domeniul finanțării partidelor politice. Ulterior, în baza tuturor activităților descrise, am elaborat raportul care astăzi vi-l prezentăm. Urmează să publicăm raportul respectiv și să urmărim impactul, respectiv modul în care autoritățile de stat, cât și partidele politice, vor da curs recomandărilor pe care le-am înaintat în baza raportului respectiv.

Deci este o metodă, o metodologie foarte complexă și continuă, care asigură observarea și monitorizarea finanțării partidelor politice. Nemijlocit despre finanțarea partidelor politice în anul 2023, o să începem cu modificarea cadrului legal. Ne amintim cu toții că în ianuarie 2023 a intrat în vigoare un nou Cod Electoral și respectiv au fost adoptate modificări semnificative la cadrul legal privind finanțarea partidelor politice.

Vom trece în revistă cele mai importante modificări și unele aspecte problematice de aceste modificări. În primul rând, a fost prevăzută limitarea activității partidului politic în cazul neprezentării raportului financiar sau a informațiilor necesare pentru efectuarea supravegherii și controlului finanțării partidului. Deja am văzut că anul acesta Comisia Electorală Centrală a început să implementeze prevederile respective și în baza unei hotărâri din 31 mai a sesizat Ministerul Justiției în privința a șapte partide politice, fiind inițiat procesul care poate rezulta cu limitarea activității acestora.

De asemenea, a fost prevăzută în cadrul legal interzicerea organizării de către partidele politice a actelor filantropice sau de sponsorizare, însă fără a fi prevăzute sancțiuni pentru încălcarea prevederilor respective. Dacă până în anul 2023 am avut numeroase activități filantropice organizate de partidele politice, acest lucru nu a stopat în anul 2023 și aceste activități au continuat a fi organizate de formațiunile politice. Menționez că cadrul legal nu prevede în prezent sancțiuni pentru încălcarea respectivă.

De asemenea, a fost majorat plafonul până la șase salarii medii pe economie stabilit pentru donațiile colectate de la cetățenii cu venituri obținute în afara țării. La acest aspect însă, menționăm că instituțiile de stat nu au prevăzut și instrumente de control eficiente care să asigure posibilitatea verificării sursei de venit a donatorilor care fac acest fel de donații în susținerea partidelor politice. Ceea ce considerăm noi că este o problemă și afectează transparența finanțării partidelor politice.

Un alt aspect ține de micșorarea plafonului donațiilor ce pot fi efectuate în numerar până la un salariu mediu pe economie. În cadrul legal însă nu a fost prevăzut același plafon și pentru cotizațiile care pot fi efectuate în numerar. Am avut cazuri în 2023, cel puțin unul, în cadrul, în cazul Partidului Comuniștilor, când cotizațiile efectuate în numerar au depășit semnificativ acel plafon de un salariu, salariu mediu pe economie.

De asemenea, a fost sporită transparența rapoartelor privind finanțarea activității partidelor prin extinderea categoriilor de date făcute publice. Însă am constatat în 2023 că avem restanțe la acest capitol din considerentul că publicarea acestor rapoarte a fost efectuată cu depășirea termenelor legale, iar formatul în care acestea au fost publicate de Comisia Electorală Centrală nu corespunde principiilor datelor deschise și respectiv nu a fost asigurată posibilitatea utilizării ușoare a informației din rapoarte.

Tot în 2023, potrivit cadrului legal nou adoptat, capacitățile CEC au fost consolidate considerabil pentru a asigura posibilitatea acesteia de a supraveghea și controla finanțele partidelor. A fost creată o subdiviziune nouă în cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost create subdiviziuni teritoriale permanente și de asemenea a fost majorat salariul funcționarilor electorali. Cu toate acestea, până în prezent încă nu vedem rezultate semnificative în domeniul monitorizării sau supravegherii și controlului finanțelor partidelor politice.

Dacă este să vorbim nemijlocit de activitatea CEC privind supravegherea și controlul finanțelor, atunci trebuie să menționăm că în 2023 autoritatea electorală a asigurat adoptarea unui regulament nou privind finanțarea partidelor politice. Procesul a fost de durată, a durat din februarie 2023 până la 21 iunie 2023, din care cauză a fost tergiversat procesul de raportare financiară pentru primul semestru 2023.

Ceea ce ține de recepționarea rapoartelor în format electronic, am constatat că sistemul utilizat de Comisia Electorală Centrală a funcționat cu deficiențe, este neprietenos utilizatorilor, are puține funcționalități și respectiv din acest, din această cauză a afectat considerabil respectarea cadrului legal cu privire la depunerea rapoartelor financiare în termen și respectiv în formatul solicitat de CEC.

În baza rapoartelor depuse de partide pentru 2023, CEC a adoptat două hotărâri și aici atragem atenția că partidele au depus trei tipuri de rapoarte, pentru semestrul unu, semestrul doi și rapoarte anuale. Hotărâri însă au fost adoptate două și în baza acestora a fost dispusă inițierea proceselor contravenționale în cazul a 28 de partide care au nu au, care nu au respectat regulile de finanțare.

În cazul altor șapte partide politice, cum am menționat anterior, a fost inițiat procesul de limitare a activității acestora prin intermediul Ministerului Justiției. Și ca o constatare generală, care am enunțat-o deja, la o distanță de un întreg și cinci ani de la consolidarea capacităților CEC, constatăm că realizările continuă a fi modeste în domeniul supravegherii și controlului finanțării partidelor.

Anterior, în rapoartele de monitorizare, am recomandat Comisiei Electorale Centrale să publice pe pagina autorității electorale informația despre procesele contravenționale inițiate și respectiv rezultatul acestora pentru a vedea cât de descurajatoare sunt aceste procese în procesul de finanțare a partidelor politice. Până în prezent însă, constatăm cu regret că informația respectivă nu se publică.

Însă totuși, pentru a analiza eficiența acestor procese, am solicitat Comisiei Electorale Centrale datele despre procesele contravenționale inițiate din 2016 până în prezent. În tabelul din imagine aveți rezultatele respective și am constatat că dacă în perioada 2016-2021 au fost inițiate 143 de procese contravenționale, în rezultat, în instanța de judecată au ajuns 84 procese verbale cu privire la contravenție, ceea ce ar constitui 59% din procesele inițiale inițiate.

Dintre acestea, la nivelul instanței de judecată au fost admise, sau mai bine zis, a fost menținută hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a sancționa persoanele vinovate doar în cazul a 48 din procesele verbale cu privire la contravenție. În cazul a 51% dintre acestea, procesele au fost încetate de instanța de judecată. În anul 2022 situația este puțin alta.

Din cinci procese verbale cu privire la contravenție înaintate instanțelor de judecată, în cazul a 60% acestea au fost menținute de instanță cu sancționarea persoanelor vinovate și în cazul a 20% acestea au fost încetate. Prin urmare, vedem că sancțiunile aplicate într-un final nu par a fi descurajatoare pentru a împiedica partidele politice să admită aceste încălcări.

Totuși, la acest aspect trebuie să constatăm că în 2022 cadrul legal a suportat modificări semnificative și atât Codul Contravențional, cât și Codul Penal a fost suplinit cu prevederi, sau mai bine zis cu sancțiuni, cu cazuri care pot fi sancționate în contextul finanțării partidelor politice. De asemenea, valoarea sancțiunilor a fost majorată semnificativ, ceea ce sperăm noi ulterior va demotiva partidele politice să admită încălcări care s-au manifestat până în 2022.

În 2023, Comisia Electorală ne-a prezentat informația despre procesele contravenționale inițiate. Ele sunt mult mai numeroase, însă nu putem să avem o analiză detaliată a acestora din considerentul că ele încă se află pe rol și nu avem finalitate pentru a da rezultate astfel cum am făcut pentru perioada de la până în 2022.

În anul 2023, cum a menționat și colegul meu Nicolae, am observat activizarea organelor de investigație și respectiv intensificarea investigării cazurilor de finanțare ilegală a partidelor politice. În rezultat, avem mai multe dosare pe rol deja în instanța de judecată, unde sunt examinate modul în care a fost finanțat, finanțate cel puțin două partide politice. Este vorba de fostul Partid Politic Șor și reprezentanții acestora și respectiv Partidul Renaștere prin doi reprezentanți, în primul rând deputata Irina Lozovan și respectiv deputatul Alexandr Nesterovschi.

Avem două cazuri în privința acestui partid politic. Tot în 2023 a fost inițiată și investigarea Partidului Politic Șansă, însă nu avem pentru moment, cel puțin la sfârșitul anului 2023, încă nu am avut un dosar înaintat în instanța de judecată, procesul de investigare fiind în continuare exercitat de Procuratura Anticorupție. În toate aceste cazuri se examinează finanțarea ilegală a partidelor politice și a concurenților electorali, precum și acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.

Nemijlocit despre raportarea financiară la Comisia Electorală Centrală, am constatat că în anul 2023, comparativ cu anii precedenți, raportul anual a fost depus de 75% din partidele politice, ceea ce este o pondere mult mai mică decât, de exemplu, în anul 2022 sau chiar și anul 2021. Potrivit informației prezentate de Comisia Electorală Centrală, din totalul partidelor politice care au depus rapoartele financiare, pentru primul semestru au fost depuse în termen și în formatul stabilit de 68% din partidele politice, pentru al doilea semestru de 69%, iar pentru raportul anual a fost depus de 33% din partidele care au depus aceste rapoarte.

Constatăm o pondere destul de mică și în special pentru raportul anual, acest lucru explicându-se în mare parte prin acele deficiențe întâmpinate în procesul de raportare prin intermediul modulului informatic, control financiar, care este utilizat de Comisia Electorală Centrală. În baza rapoartelor prezentate de partide la Comisia Electorală Centrală, am analizat în primul rând modul în care a evoluat numărul de membri de partid declarați de formațiunile politice.

Astfel, am constatat că în ultimii cinci ani, în 2023, numărul de membri de partid a scăzut semnificativ cu aproape 65.000, ajungând aproape la numărul de membri de partid declarat în 2019, atunci când erau înregistrate doar 46 de partide, comparativ cu 61 în 2023. Lucrul respectiv poate fi explicat în primul rând prin faptul că fostul Partid Politic Șor, care avea cei mai mulți membri declarați, nu a mai prezentat informația respectivă și respectiv aceste date nu se regăsesc în statistica prezentată la CEC.

Cu referire la personalul încadrat raportat, evoluția nu a fost semnificativă și în 2023 am constatat cu șase persoane încadrate mai puțin a fi raportate la Comisia Electorală Centrală. În funcție de numărul de membri de partid raportați în anul 2023, am constatat că cei mai mulți au fost raportați de PSRM, cu peste 14.000 de membri, urmat de PAS cu 12.600, Partidul Liberal cu 10.600 și respectiv Partidul Renaștere cu 9.765 de membri de partid.

În funcție de modul cum a evoluat numărul de membri de partid în 2023, comparativ cu 2022, am constatat că cea mai mare creștere a numărului de membri a fost înregistrată în cazul Partidului Acțiune și Solidaritate, cu 1.951 de membri mai mulți, PDCM, în cazul PDCM, numărul de membri a crescut cu 1.260 și respectiv PSRM, care a crescut numărul de membri cu 675. De cealaltă parte, cea mai mare descreștere a numărului de membri de partid a fost înregistrată în cazul Partidului Forța Diasporei.

Este fostul Partid Pro Moldova, care a raportat cu 4.991 de membri mai puțin, urmat de Voința Poporului cu 1.832 de membri mai puțin și respectiv ALDE cu 1.630 membri mai puțin. Scuzați.

Cu privire la calitatea rapoartelor financiare prezentate la Comisia Electorală Centrală, am constatat mai multe probleme și respectiv erori în procesul de completare a acestora. Și la ecran aveți câteva dintre constatările respective și respectiv numărul de partide în cazul cărora, numărul de partide în cazul cărora acestora, acestea au fost observate. În primul rând, am observat că nu se completează numărul de membri de partid de toate formațiunile în cel puțin unul din rapoartele prezentate pentru 2023 și am observat acest fenomen în cazul a 16 partide politice.

De asemenea, am văzut că se raportează sedii deținute în locațiune, însă fără a fi raportate și cheltuieli pentru aceste sedii luate în locațiune. Acest fenomen a fost observat în cazul a șapte partide politice. De asemenea, se raportează cheltuieli pentru sedii, însă nu se raportează despre deținerea acestor sedii.

S-ar părea că nu au sedii, însă au cheltuieli. Fenomenul a fost observat în cazul a șase partide politice. Am observat de asemenea că se raportează cheltuieli de personal, însă fără a fi raportați personalul care este încadrat în cadrul partidului sau viceversa, se raportează personal încadrat, însă fără a fi raportate cheltuieli pentru personalul respectiv, în cazul a opt partide cel puțin am văzut situația respectivă.

Am observat de asemenea că se raportează datele cu erori de calcul sau alte tipuri de erori, ceea ce afectează transparența privind donatorii exacți care au făcut donații partidelor politice. În raport o să găsiți un tabel în care este reflectată informația detaliată pe fiecare partid și ce tipuri de erori exacte am observat.

Nemijlocit despre veniturile partidelor politice, am observat că, comparativ cu anii precedenți, în 2023 acestea au crescut, constituind 54,9 milioane de lei. Însă totuși, ele continuă a fi mult mai mici decât cele raportate în 2019. La acest aspect menționăm că plafonul limită al veniturilor pentru anul 2023 a fost de 64,8 milioane lei.

Deci vedem că nici cel puțin toate veniturile declarate de toate partidele politice nu ating acest plafon. Cele mai multe venituri vedem că au fost declarate de Partidul Acțiune și Solidaritate, cu peste 22 de milioane de lei, urmat de PSRM cu 10 milioane lei și PSRM cu 4,8 milioane lei.

Venituri pentru anul 2023 au fost declarate de 34 de partide politice. În cazul a alte 22 de partide politice care au depus rapoarte, acestea au declarat 0 lei venituri. Iar în funcție de sursa veniturilor declarate de partide, am constatat că în cazul a 84%, scuzați, acestea au fost din alocații de la bugetul de stat, 5% au fost din donații de la persoane fizice, 4 de la donații de la persoane juridice și respectiv 4% din cotizații de membru de partid.

3% au constituit resurse financiare acumulate din activități economice. În cazul a 87% din venituri, acestea au fost declarate de șase partide și doar 13% din venituri au fost declarate de celelalte 28 de partide politice care au raportat colectarea veniturilor în 2023. Ca o concluzie generală, observăm cu îngrijorare faptul că veniturile partidelor politice sunt tot mai dependente de alocațiile de la bugetul de stat.

Și în graficul din imagine vedeți cum în ultimii opt ani de zile au evoluat veniturile partidelor, în mod special crescând foarte mult dependența acestora de resursele din bugetul de stat. Dacă să ne uităm la media din Uniunea Europeană, atunci cu raportul veniturilor din bugetul public și cele din surse private variază între democrațiileconsolidate unde acestea sunt în mediu de 55% din bugetul de stat și respectiv 44% din surse private. Mulțumesc.

În cazul democrațiilor mai noi, acest raport este de 65% din bugetul de stat și respectiv 35% din sursele private. Prin urmare constatăm că Republica Moldova a depășit cu mult acea medie existentă la nivelul Uniunii Europene, din moment ce în 2023 am avut o dependență de bugetul de stat în valoare de 84% de procente. La acest aspect trebuie să menționăm că atât Consiliul Europei GRECO, Comisia de la Veneția, OSCE, toți promovează principiul finanțării partidelor politice drept necesar de a asigura o egalitate, sau mai bine zis un echilibru rezonabil între finanțarea publică și finanțarea privată a partidelor politice. Acestea declară că în cazul în care partidele politice depind foarte mult de sursele din bugetul de stat, atunci poate dispărea acea legătură dintre partid și alegători. Sunt chiar idei care promovează faptul că dependența partidelor politice de bugetul de stat ar putea duce la transformarea partidelor în agenți ai statului și tendința acestora de a reprezenta statul în fața cetățenilor și nu invers, de a reprezenta cetățenii în fața statului.

Alocațiile de la bugetul de stat în 2023 au fost distribuite pentru 23 de partide. La ecran vedeți partidele respective. Cele mai multe alocații au fost pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, care au primit practic 41% din aceste alocații sau peste 18 milioane de lei, urmată de PSRM cu peste 9 milioane și PSDE cu 4,8 milioane de lei. În cazul a 10 partide politice, alocațiile de la bugetul de stat au constituit unica sursă de venit în 2023.

Cu referire la cotizațiile de membru colectate de partide, doar în cazul a 16 partide politice au fost raportate venituri din această sursă. Ceea ce este un număr foarte mic de partide, dacă luăm în calcul că în toate statutele partidelor politice, dar avem 61 înregistrate, este prevăzută obligația membrilor de partid de a achita regulat acea cotizație de membru. Aici însă vedem o situație descurajatoare din moment ce doar 16 au raportat astfel de venituri. Cele mai multe au fost raportate de MAN cu aproape 1 milion, PAS cu 742000 și PDCM cu 73000 de lei.

Dacă e să raportăm numărul cotizanților, sau mai bine zis a membrilor de partid care au achitat cotizații la numărul total de membri de partid raportați de partide, atunci am observat că cei mai mulți membri de partid care au achitat cotizațiile au fost în cazul PAS, care au reușit să colecteze aceste plăți de la 58% din membrii de partid. Au urmat MAN, care au reușit să colecteze cotizațiile de la 50% din membrii de partid și la o distanță foarte mare PDCM, care a reușit să colecteze cotizațiile de la 5% din membrii. Am avut două cazuri, ALDE și PNME, în care nu au fost respectate principiile privind transparența cotizațiilor colectate prin faptul că în registrul cotizanților nu au fost indicați nominal membrii care au achitat aceste cotizații. Era simplu indicat membrii de partid și respectiv suma totală colectată de la aceștia.

Donații financiare au fost colectate de la 18 partide politice și cele mai multe au fost raportate de PAS cu peste 2 milioane de lei, urmată de CUB cu 868000 de lei și PDCM cu 495000 de lei. 70% din donațiile financiare colectate de partide au fost efectuate de persoane fizice, iar 30% de persoane juridice. Am avut trei cazuri în care au fost încălcate prevederile legale de colectare a donațiilor și au fost constatate în cazul ALDE, care nu au raportat nominal cine a donat acești bani. În cazul PAS și CUB, donațiile au fost colectate de la persoane juridice care au avut contracte de achiziții publice semnate cu instituțiile statului.

Doar în cazul a 19% din totalul donațiilor financiare colectate de la persoane fizice, acestea au depășit trei salarii medii pe economie. Și de ce este importantă această concluzie, este faptul că potrivit regulamentului privind finanțarea partidelor politice, doar aceste donații urmează a fi analizate detaliat de Comisia Electorală Centrală cu privire la sursa veniturilor declarate de donatori. În restul donațiilor, acestea nu se verifică dacă donatorii au avut surse de venit declarate la Serviciul Fiscal de Stat. Deci constatăm că este o valoare semnificativă care nu este pasibilă a fi verificată de Comisia Electorală Centrală.

În 35% dintre donațiile persoanelor fizice, acestea au fost colectate în numerar, iar 65% au fost prin transfer bancar. Ceea ce este o tendință pozitivă din considerentul că transferurile bancare pot fi verificate, ceea ce nu este posibil în cazul colectării în numerar. În funcție de veniturile declarate în cazul donatorilor partidelor politice, 90% din donațiile colectate ar fi fost făcute din salariu, 5% din pensii, 3% de la șomeri, 1% din burse, ajutoare sociale și donații și doar 1% din dividende.

[Nicolae Panfil] Nemijlocit ce ține de cheltuielile raportate de partidele politice, cele mai multe au fost pentru programe pentru tineri și femei, care au constituit peste 13 milioane de lei, urmate de cheltuielile pentru campania electorală cu 12 milioane și respectiv cheltuieli pentru retribuirea muncii cu 11 milioane de lei cheltuiți de partide. Au fost raportate cheltuieli de 33 de partide politice, valoarea totală a acestora fiind de 56,9 milioane de lei. În cazul a 23 de partide, acestea au declarat 0 lei cheltuiți. De asemenea, în cazul a 87% dintre cheltuieli, acestea au fost făcute din alocațiile de la bugetul de stat, iar 13 din alte surse private, ceea ce corespunde de fapt cu sursele de venit pentru aceeași perioadă.

84% din totalul cheltuielilor au fost declarate de cinci partide, iar 16 de celelalte 28. Adică vedem o diferență foarte mare în privința atât a veniturilor colectate, cât și a cheltuielilor efectuate de partide. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate de PAS cu peste 22 de milioane, urmat la o distanță semnificativă, practic în jumătate, de PSRM cu 11 milioane și respectiv PSDE cu 5,8 milioane de lei.

Potrivit cadrului legal, 30% din alocațiile primite de la bugetul de stat, partidele trebuie să le cheltuie pentru programe pentru tineri și femei. La o analiză a cheltuielilor raportate de partide în acest sens, am observat că cel puțin în cazul a 12 partide politice, acest plafon nu a fost respectat, fiind sub acea limită de 30%. De asemenea, ca și în rapoartele anterioare, constatăm că în cazul programelor pentru tineri și femei nu avem niciun act normativ care să reglementeze tipul de activități sau programe ce urmează a fi atribuite la cheltuielile respective.

De asemenea, nu este nicăieri specificat ce fel de activități pot fi calificate drept programe pentru tineri și femei. Atunci când am discutat cu partidele politice, mulți ne-au spus că subiectiv evaluează aceste sume, atribuind la aceste cheltuieli ceea ce ei consideră că ar fi pentru tineri și femei. Ceea ce constatăm că nu este corect și respectiv trebuie de reglementat din moment ce în rapoartele prezentate de partide, aceste cheltuieli sunt cele mai mari. Și am arătat că în 2023 au fost peste 13 milioane de lei.

Referitor la monitorizarea civică a finanțelor partidelor, am observat toate activitățile de promovare desfășurate de partide și respectiv cheltuielile operaționale suportate de acestea la nivel local și central. Pentru 2023 am observat peste 2500 de activități desfășurate, cele mai numeroase fiind distribuirea materialelor informative, activitățile statutare ale partidelor și respectiv deplasările în teritoriu. În funcție de organizatorii acestor activități, cele mai multe au fost observate în cazul PAS, 35%, PSRM 17%, fostul partid ȘOR 8%, Renaștere cu 7% și alte partide.

În baza activităților observate, am estimat cheltuieli neraportate de peste 20 de milioane de lei și cele mai multe, 14,9 milioane de lei, au fost estimate pentru fostul partid ȘOR și actuala echipă Ilan ȘOR, urmat de PSRM cu 2 milioane de lei, Partidul Renaștere cu 1,2 milioane de lei și Partidul Șansă cu 76000 de lei. Prin urmare putem spune că 82% din totalul cheltuielilor estimate drept neraportate au fost pentru fostul partid ȘOR și sateliții acestora, Șansă și Partidul Renaștere.

În funcție de destinația cheltuielilor estimate drept neraportate, cele mai multe au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică cu 46%, presă și materiale promoționale 20% și locațiunea sediilor cu 18%. Analiza evolutivă a cheltuielilor estimate de Promo-LEX drept neraportate a demonstrat o creștere a volumului acestora comparativ cu anii precedenți și în 2023 cheltuielile estimate drept neraportate au constituit 36% din totalul cheltuielilor raportate de partide la CEC, ceea ce considerăm noi este o valoare considerabilă și urmează a fi consolidate și intensificate eforturile autorităților de a asigura controlul și supravegherea finanțării. Urmează, cred că...

[Nicolae Panfil] Mulțumesc Mariana, inclusiv pentru că ai rezistat cu vocea și ca să te mai odihnești puțin înainte de a răspunde la întrebările din următoarea sesiune, o s-o invităm pe Mihaela Ducancelici să prezinte recomandările pe baza acelor constatări care au fost formulate. Sper foarte mult că v-ați notat întrebări sau nu știu, precizări pe care o să vreți să le faceți. Te rog, Mihaela.

[Mihaela Ducancelici] Mulțumesc. Următoarea, te rog. Practic toate recomandările care au fost incluse în prezentare, dar și în raport, rezultă din acele constatări pe care le-ai anunțat Mariana până acum. O să le trecem în revistă pe cele mai importante și o să încerc să reamintesc și problema din care rezultă aceste recomandări. Una dintre primele recomandări este includerea, pe lângă cotizații și donații în plafonul limită a veniturilor acumulate de partidele politice, inclusiv a veniturilor acumulate din celelalte surse, adică a alocațiilor de la bugetul de stat și activitatea economică.

O altă recomandare este modificarea cadrului legal pentru a prevedea sancțiuni proporționale și disuasive pentru cazurile de desfășurare de către partidele politice a activităților filantropice și de sponsorizare. Aceste două recomandări vin ca urmare a modificării cadrului legal, dar fără a fi prevăzute până la sfârșit activități sau măsuri care să sancționeze în mod proporțional acele interdicții care au fost instituite recent. O altă recomandare este înlocuirea în legea privind partidele politice a termenului activități de caritate cu activități filantropice, pentru a uniformiza noțiunile aplicate în cadrul legal.

La fel considerăm importantă identificarea și implementarea instrumentelor necesare pentru supravegherea și controlul donațiilor, cotizațiilor de la donatorii cu venituri obținute în străinătate. Reamintim că acel plafon care era anterior stabilit pentru persoanele care donează din străinătate a fost exclus, deci toți pot dona în aceleași limite. În același timp, autoritățile nu dispun la moment de instrumente eficiente de a verifica sursa veniturilor obținute în străinătate. O altă recomandare vizează identificarea și implementarea instrumentelor necesare pentru asigurarea unui echilibru rezonabil între finanțarea publică și cea privată a partidelor politice.

Reamintim constatarea noastră privind utilizarea de către partidele politice, în special a veniturilor provenite din subvenții și mai puțin a celor venite din donații și cotizații, care de fapt sunt și într-un cuantum mai mic colectate. O altă recomandare, în adresa Parlamentului, vizează reglementarea limitei cotizațiilor ce pot fi colectate de partidele politice în numerar de la un membru de partid prin stabilirea unui plafon cumulativ al donațiilor și cotizațiilor ce pot fi colectate în numerar până la un salariu mediu pe economie. Reamintim că conform cadrului legal a fost stabilit acest plafon doar în privința donațiilor, nu și în privința cotizațiilor, ceea ce ar putea fi un caz de eludare a legislației privind finanțarea partidelor politice.

O altă recomandare este reglementarea clară a condițiilor privind veniturile acumulate de partide din activitatea economică, astfel încât să fie asigurată evidența plătitorului bunurilor, serviciilor pentru a asigura încadrarea plăților efectuate de aceasta în limita stabilită de cadrul legal pentru donații. Această recomandare la fel vine pentru ca să ca să dea forță mai mult acelor venituri acumulate din activitatea economică, dar în același timp și să nu fie eludate alte prevederi ale cadrului legal. O altă recomandare ține de reglementarea unor limite privind acumularea de către partidele politice a veniturilor din donații materiale care urmează a fi utilizate ca o sursă complementară de finanțare politică.

Și la fel, o recomandare specifică prin prisma controlului parlamentar desfășurat de către Parlament, considerăm noi necesar ca la expirarea unui an de la implementarea modificărilor la legea privind partidele politice să fie evaluat ex-post aceste modificări pentru ca să vedem în ce măsură acele prevederi care au fost incluse sunt aplicate în mod eficient și dacă cadrul legal subsecvent legii a fost aprobat. La fel, la expirarea celor trei ani de la implementarea acestor noi modificări, considerăm noi necesar ca să fie efectuată evaluarea de impact.

O altă recomandare ține de examinarea oportunității completării Codului Penal și Codului Contravențional cu prevederea privind sancționarea utilizării abuzive a resurselor administrative în scop de promovare politică a partidelor politice. Această recomandare, dar și următoarele, vin din experiența Asociației Promo-LEX de monitorizare a finanțării partidelor politice, în care am observat noi că resursele administrative sunt utilizate și în afara perioadei electorale, nu doar în perioada electorală, în care și în campania electorală, în perioada în care există expres menționat și există sancțiuni prevăzute pentru această contravenție sau infracțiune.

Recomandarea privind reglementarea activității blocurilor politice formate din două sau mai multe partide politice în perioada preelectorală din perspectiva raportării financiare a cheltuielilor efectuate în comun, la fel este o observație efectuată pe parcursul monitorizării finanțelor partidelor politice și la fel reglementarea finanțării politice și electorale de către părțile terțe este o recomandare care a rezultat din elaborarea unui document de politici care a prezentat și a constatat că finanțarea de către părțile terțe în Republica Moldova nu este reglementată, dar beneficiile sunt clare pentru partidele politice în acest sens. Avem recomandări și pentru Comisia Electorală Centrală în ceea ce ține de sporirea eforturilor în vederea implicării tuturor resurselor oferite de cadrul legal pentru supravegherea și controlul eficient al finanțării politice și electorale.

La fel a fost remarcat și anumite deficiențe în funcționarea modulului, să zic, control financiar, respectiv recomandăm asigurarea funcționalității acestui modul, în special în contextul unor viitoare alegeri prezidențiale și a referendumului, dar și în cazul finanțării partidelor politice. Sigur, este și recomandarea privind interconexiunea acestuia cu registrele de stat relevante. La fel, recomandăm Comisiei adoptarea metodologiilor, instrucțiunilor de lucru detaliate privind întocmirea raportului financiar de către partidele politice, grupurile de inițiativă, concurenți electorali, inclusiv a modului în care urmează a fi raportate cheltuielile pentru programe pentru tineri și femei.

Recomandăm de asemenea publicarea sistematică de către Comisia Electorală Centrală a informației privind rezultatele inițierii proceselor contravenționale și Mariana a prezentat aceste date statistice, dar pentru a crește transparența și pentru a fi clar pentru societate, dar și pentru partidele politice, considerăm noi că este nevoie ca aceste informații să fie disponibile permanent. La fel, recomandăm ajustarea modulului control financiar în scopul extinderii opțiunilor de vizualizare și prelucrare a rapoartelor partidelor politice privind pentru părțile interesate, inclusiv privind publicarea rapoartelor conform principiilor de date deschise și adoptarea modificărilor la cadrul legal care implică în mod special dezvoltarea sistemelor informaționale în termene utile, așa încât să fie asigurat suficient timp pentru toate părțile implicate ca să asigure adaptarea în termen a instrumentelor utilizate la noile prevederi normative.

Și una dintre ultimele recomandări, dar nu cea din urmă, este extinderea criteriilor care vor sta la baza verificării donațiilor în susținerea partidelor politice și nu doar a donațiilor care depășesc trei salarii medii pe economie și Mariana a făcut o constatare în raport cu această recomandare. Câteva recomandări și pentru partidele politice, aceasta vizează în special depunerea eforturilor ca să fie implicați membrii partidelor politice în activitățile partidului politic, inclusiv prin colectarea cotizațiilor de membru. La fel, în aceeași ordine de idei și fortificarea procesului de colectare a donațiilor și cotizațiilor pentru ca să fie diversificate, inclusiv metodele de colectare și nu în ultimul rând, colaborarea activă a partidelor politice cu părțile interesate în procesul de monitorizare a finanțării partidelor politice.

Ori noi am constatat acea reticență din partea partidelor politice de a comunica și inclusiv de a da un răspuns pozitiv în privința interviurilor, solicitărilor de interviu inițiate de către Asociația Promo-LEX. Cu aceasta vă mulțumim pentru atenție și suntem deschiși pentru a participa la discuții, idei, opinii, păreri în privința celor prezentate. Vă mulțumesc.

[Nicolae Panfil] Mulțumesc Mihaela și doar pentru câteva mici aspecte pe care aș vrea să le completez cumva sau să atrag atenția în mod special, finanțare de către terțe părți. Nu este doar o constatare a Asociației Promo-LEX, dar este și o recomandare și o constatare în raportul Comisiei Europene atunci când am obținut deschiderea negocierilor. De aceea este, cred că, o condiție pe care trebuie s-o îndeplinim în următoarea perioadă.

În special în mediul online observăm și constatăm surse enorme de bani care se cheltuie pentru publicitate politică, pentru pagini obscure care nu ne, nu de fiecare dată le poți asimila unui partid politic sau concurent electoral, însă prin conținutul lor este absolut clar că servesc interesele unor partide sau grupări. Respectiv, trebuie să ne gândim, inclusiv din perspectiva următoarelor campanii electorale, dacă și cum facem ordine aici, pentru că cu siguranță este vorba de niște terțe părți care se implică în campanii și este vorba de finanțare ilegală care este implicată.

La fel, pot să constat cu bucurie într-un fel, cred că nu greșesc, Mariana, mă corectezi, te rog, dacă greșesc, dar cred că în anii precedenți am avut un procent mai mic al donațiilor din partea persoanelor juridice. Este îmbucurător faptul că acest procent crește. Asta înseamnă, dacă țin eu minte comentariile făcute în anii precedenți de partidele politice, că probabil agenții economici încep să nu se mai teamă, așa cum era argumentul produs anterior, că uite, o să facem donații și o să fim persecutați.

Și asta este bine, da? Și ar trebui să sporească probabil. În același timp, am avut și acele trei cazuri pe care le-ați văzut și pe ecran de încălcare a legislației electorale, când au fost făcute donații din partea unor partide care au avut și contracte cu statul. Și haideți să discutăm astăzi dacă este o reglementare bună sau nu, acest aspect. Cu siguranță ideea a pornit de la faptul că cei care au contracte cu statul, pentru a preveni abuzul din partea statului și pentru a preveni eventual forțarea acestora sau determinarea acestor companii să facă donații ulterior către partide politice, avem această restricție, dar să vedem cum ne ajută această restricție, de exemplu, în prezent la finanțarea politică, în special dacă vorbim de partidele politice mai mici, care am văzut că au încercat să acumuleze resurse, inclusiv de la persoane juridice.

Și nu în ultimul rând, o întrebare, nu știu dacă este retorică, dar poate încercăm noi astăzi să răspundem sau să auzim niște opinii de la dumneavoastră, cum asigurăm dezvoltarea partidelor politice în continuare dacă finanțarea din alocații de la bugetul de stat are o pondere atât de mare, da? Iar dacă ne uităm în numărul de activități pe care partidele politice le-au realizat și pe care noi le-am documentat, chiar găsiți această statistică, găsiți acest tabel la sfârșitul raportului, o să-l vedeți, din 2500 și ceva de activități care au fost documentate de noi, circa 1500 au fost realizate de trei partide, care de fapt sunt cele care au avut cele mai multe resurse.

Întrebarea este, celelalte partide din ce să facă activități? Este suficientă, este motivantă finanțarea de la bugetul de stat pentru celelalte partide? Știm că există inclusiv partide care s-au refuzat de la finanțarea de la bugetul de stat, mai bine zis, ele n-au prezentat anumite informații la Comisia Electorală Centrală, considerând că efortul pe care trebuie să-l facă pentru a asigura un trezorier, pentru a asigura un cont bancar ar fi mai mare decât... Și iarăși, noi suntem adepții finanțării de la bugetul de stat, dar așa cum spunea și Mariana, statistica europeană ne spune că există și alte practici mai pozitive, mai echilibrate, spre care probabil trebuie să tindem. Și de aici întrebarea, ce a fost mai întâi, oul sau găina? Trebuie partidele politice să fie mai active, să găsească resurse sau trebuie noi cumva, autoritățile mă refer, statul, să încurajăm acest lucru, poate inclusiv prin alte metode de finanțare sau prin alte formule de finanțare, inclusiv de la bugetul de stat, dar să ne gândim dacă nu încurajăm în continuare doar partidele mari cu acele donații care vin, pentru că este logic să existe o formulă, este logic să avem niște criterii foarte clare după care stabilim acele proporții de bani care vin de la bugetul de stat, dar în același timp, și mă bucur aici că avem și colegi din partidele politice și colegi de la INDEA în sală și poate o să vină și dumnealor cu anumite observații, dar cum dezvoltăm restul partidelor politice? Cum ne asigurăm că celelalte partide politice cresc?

Pentru că este o întrebare vitală pentru dezvoltarea democrației. Și n-am văzut în acest sens decât creșterea numărului de partide, nu neapărat și creșterea numărului de activități sau activism politic și civic al cetățenilor în urma creșterii acestui număr de partide. Acestea au fost concluziile mele personale, dacă doriți, și parțial le regăsiți și în raport. Și cu aceasta o să deschidem sesiunea de discuții, așa cum spuneam și anterior, o să oferim întâi cuvântul reprezentanților Comisiei Electorale Centrale, dar și altor autorități prezente aici la eveniment pentru întrebări, precizări sau comentarii, expunerea poziției dumnealor. Și revenim, revenim mai întâi la domnul Pavel Postică, poate aveți niște notițe, din câte vedem deja. Vă rog să să veniți cu replica, inclusiv dacă este cazul.

[Pavel Postică] Da, mulțumim mult. Tradițional, evident, am urmărit prezentarea și mi-am făcut anumite notițe, inclusiv pentru a veni, așa cum ați menționat, cu anumite replici asupra unor constatări din acest raport. Reiterez, noi apreciem orice punct de vedere alternativ, nu vrem să intervenim sub nicio formă în libertatea de exprimare și analiză pe care o faceți. Totuși, cred eu că anumite chestiuni pot fi analizate și din alte puncte de vedere și perspective.

Ați vorbit despre sancțiunile pentru filantropie și sponsorizare desfășurată de partidele politice și tehnic vorbind, lipsa unor sancțiuni. De fapt, sancțiunile există. Noi putem să aplicăm avertismente pentru orice abatere oricărui partid politic, dar partea proastă este că noi nu am avut nicio sesizare, în primul rând, pe acest aspect și haideți să vedem și o altă parte a paharului. Noi o să aplicăm un avertisment unui partid politic sau unui reprezentant al partidului politic, pentru că de foarte multe ori activitățile de așa-zis caritate sau filantropie sunt desfășurate de liderii de partid și nu de partid în sine.

Cum facem acest transfer și răspundere individuală? Cum calificăm cine se face vinovat, președintele partidului, liderul partidului, membrul partidului sau partidul în sine? Despre care răspundere vrem noi să vorbim, administrativă, hai să zicem, electorală prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale sau contravențională? Eu cred că toate aceste lucruri trebuie cumva precizate atunci când formulăm concluziile de rigoare. Al doilea aspect la care aș fi vrut să atrag atenția, ați menționat că în cazul Comisiei Electorale Centrale au fost majorate statele de personal în ceea ce privește direcția specializată, au fost majorate salariile, dar rezultatele rămân a fi modeste din punctul dumneavoastră de vedere.

Ca argumentare, ați prezentat acele statistici contravenționale, cât au fost din 2016 până în 2021, că au fost 143 de contravenții pornite de către Comisia Electorală Centrală, dar nu v-ați referit la anul 2023, pe care îl examinați în esență, în care Comisia Electorală Centrală a pornit peste 110 procese contravenționale doar într-un singur an. Și da, noi putem să vorbim despre modestie și impact modest poate, dar eu cred că cifrele vorbesc de la sine și fiecare poate să-și facă concluziile cât de modest este cinci ani de zile 143 de cauze și timp de un an de zile 110 cauze, mai mult de 110 cauze.

Legat de pornirea proceselor contravenționale, la fel, eu cred că pentru corectitudine trebuie să punctăm că toți agenții constatatori din cadrul Comisiei Electorale Centrale sunt independenți în luarea deciziilor lor și niciun proces-verbal contravențional nu a fost pornit în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale. În hotărârile Comisiei Electorale Centrale noi doar am constatat faptul că agenții constatatori ai Comisiei Electorale Centrale au pornit anumite procese contravenționale. Și lucrul ăsta este, din punctul meu de vedere, foarte important și principal, altfel se creează impresia că Comisia Electorală Centrală intervine și suprimă într-un fel sau altul independența agenților constatatori.

Legat de publicarea informației despre procedurile contravenționale, eu cred că la fel toată informația respectivă este în raportul anual care se prezintă Parlamentului, foarte detaliat, publicat oficial, atât pe pagina noastră, prezentată Parlamentului, nu știu, orice persoană interesată poate să urmărească această informație și să facă calculele de rigoare. De asta eu nu sunt de acord de principiu cu formularea că Comisia Electorală Centrală nu publică aceste informații. Ba da, le publică anual într-un raport care se prezintă Parlamentului și orice persoană interesată poate avea acces la aceste informații și să le vadă. Evident, este mult mai simplu să faci o cerere de acces la informații și să analizezi doar din această perspectivă decât să depui un efort și să faci analiză an de an a fiecărui raport în parte.

Legat de aceste trei salarii medii pe economie și că noi nu verificăm 81% din donațiile care parvin la în adresa partidelor politice, eu cred că o bună parte din partidele politice care eventual sunt prezente la această discuție și nu doar, vor spune într-o voce că Comisia Electorală Centrală, de fapt, din perspectiva finanțării politice a devenit un jandarm și așa verifică absolut tot. Dar haideți iarăși, probabil pentru corectitudine și așa, analize la rece, să facem alte calcule. În anul 2023, scutirea personală, adică venitul care pe stat, statul Republica Moldova nu-l interesează de unde ai primit venit de 27000 de lei. Noi am verificat absolut tot ce depășește 35000 de lei. Ce trebuia să mai verificăm noi? La câți să ne coborâm?

Eu înțeleg că statistic vorbind, da, cifrele cumva par a fi alarmante sau, dar pentru corectitudine, haideți să vedem până unde noi trebuie să ajungem, câți lei noi trebuie să verificăm și ce capacități umane ar trebui să avem noi, Comisia Electorală Centrală, pentru a face aceste verificări, ca să nu avem rezultate modeste. Legat de calculul cu 30% din alocații pentru implicarea tinerilor și femeilor în procesele politic și electoral, eu cred că la fel, pentru corectitudine, ar trebui să ținem cont de faptul ce sold a rămas în contul partidelor politice înainte de a face concluzia dacă ele au fost utilizate conform destinației sau nu au fost utilizate conform destinației. Ori eu cred că este incorect să facem o concluzie că ei au utilizat contrar destinației anumite sume odată ce sold mai au în cont, pentru că noi nu știm cum și dacă acest sold va fi utilizat anume pentru această destinație specială sau nu.

De asta noi, atunci când am analizat acest aspect, am pornit procese contravenționale doar în privința la două partide politice și nu 12, pentru că noi am calificat soldul restant, ipotetic, poate fi utilizat inclusiv în pentru aceste domenii speciale. Și noi urmează să vedem aceste lucruri, noi ne facem notițele de rigoare din an în an și încercăm să urmărim, inclusiv din această perspectivă, să vedem dacă acest sold a fost utilizat în conformitate cu prevederile legale sau nu. Legat de părțile terțe, iarăși, noi asupra subiectului ăsta, cred că, vorbim de vreo doi ani de zile. Din punctul meu personal de vedere, lucrurile sunt destul de clare. Orice susținere directă sau indirectă a partidelor politice sau a campaniilor electorale trebuie să fie raportată.

Ceea ce nu se raportează este interzis, nu este ok. Adică ce să reglementăm odată ce noi avem această normă care este, din punctul meu de vedere, foarte clară? Legat de donațiile de la persoanele juridice care au contracte cu statul sau au datorii față de bugetul public național, pe de o parte ați menționat faptul că bucură că crește numărul de persoane juridice care au făcut astfel de donații. Pe noi aparent tot ne bucură faptul că partidele politice își diversifică sursele de proveniență, de finanțare legal prevăzute de lege, dar pe de altă parte, trebuie să atragem atenția la faptul că multe din aceste donații au fost făcute cu încălcarea procedurilor legale, adică de către entități juridice care nu aveau voie să facă aceste donații, adică fie aveau restanțe la bugetul public național, fie au avut anterior contracte de achiziții publice.

Și respectiv, atunci când vorbim de sugestiile partenerilor europeni, eu cred că pentru corectitudine tot ar trebui să punctăm că, spre exemplu, în cazul părților terțe, ați menționat că este recomandarea Comisiei de la Veneția și vezi Doamne, Comisia Electorală Centrală și autoritățile publice trebuie să realizeze această recomandare, dar în cazul donațiilor de la persoanele juridice, recomandarea partenerilor vine invers, să excludem aceste donații de la persoanele juridice.În schimb nu ați menționat acest lucru și nu... De asta, de asta eu cred că pentru a impulsiona cumva discuțiile în continuare am vrut să punctez din punctul meu personal de vedere care ar fi cel puțin pozițiile divergente ale Comisiei Electorale Centrale. Dar aici eu îmi expun punctul de vedere doar ca un membru al Comisiei Electorale Centrale și nu ca entitate în sine, deja pentru că eu mi-am făcut notițele și cu siguranță colegi care reprezintă Comisia Electorală Centrală ar putea avea altele sau poate diferite abordări vizavi de ceea ce am menționat eu.

În continuare eu cred că dacă mai sunt întrebări față de mine ca reprezentant al Comisiei Electorale Centrale pe acest subiect, eu cu siguranță voi încerca să răspund. Mulțumesc.

Și noi vă mulțumim, domnule Postică și personal cred că nu toate întrebările ne sunt adresate doar nouă. Sunt întrebări și punctuale care țin de raport. În acest sens, o să rog pe Mariana să vină cu anumite răspunsuri sau precizări legate de întrebările sau comentariile dumneavoastră. Și cum spuneam și ulterior la multe din cele menționate de domnul Postică, aș dori să vă referiți și dumneavoastră, participanții, pentru că sunt subiecte de interes public, da? Atunci când vorbim despre finanțare, de exemplu, de către persoanele juridice, cu siguranță știm și de aceste recomandări.

Iarăși, scuzați-mi intervenția, dar la fel știm din practica anterioară când partidele politice din frica de a face donații sau din dorința de a se eschiva sau eluda, de a nu pune companiile la mijloc, se făceau donații prin intermediul a zeci de angajați ai companiilor respective, inclusiv companii de stat. Da? Și aceasta nu înseamnă că era o practică mai bună sau mai sănătoasă. De aceea, unde este mijlocul, probabil putem să discutăm și să dezbatem. Dar revin, Mariana, te rog să vii cu câteva răspunsuri la întrebările formulate de domnul Postică.

Da, mulțumesc mult, domnule Postică. Deci, să începem cu procesele contravenționale inițiate pe parcursul anului 2023. Am menționat că în 2023 ați inițiat mai multe procese contravenționale, însă nu am putut prezenta statistica din considerentul că ele încă se află pe rol, respectiv nu avem date exacte. Ceea ce ați spus dumneavoastră...

Noi avem exact, noi avem rezultate privind deja rezultatele din instanța de judecată, adică decizia instanței și respectiv hotărârile adoptate.

Ok. Cu toate scuzele, dar dumneavoastră ați menționat foarte clar că a fost modificat cadrul legal. Acum procesul verbal se întocmește de către Comisia Electorală Centrală, sancțiunea este aplicată de către Comisia Electorală Centrală. Din toate cele 100, peste 110 procese contravenționale care au fost inițiate în anul 2023, în privința la majoritatea din ele au fost întocmite procese verbale contravenționale de sancționare și au fost aplicate sancțiuni.

O bună parte din aceste sancțiuni au fost achitate amenzile de către persoanele responsabile. Anumite procese contravenționale, da, au fost contestate în instanța de judecată și suntem în proces de examinare, inclusiv în instanța de judecată. Sunt procese care în primă instanță deja au fost respinse contestațiile, sunt care au fost admise. Da, asta este un proces continuu, dar eu pentru corectitudine vreau să atenționez, pentru că anterior sancțiunile sau deciziile se adoptau de către instanța de judecată.

Începând cu anul 2023, deciziile și sancțiunile se aplică de către Comisia Electorală Centrală și noi le-am finalizat. Asta este important să fie clar. Da, poate asta pare un rezultat modest în comparație cu cifrele statistice anterioare, dar reiterez, noi lucrul nostru ni l-am făcut până la capăt în mare parte.

Stimați colegi, eu cred că este cazul să venim cu o precizare aici, pentru că atunci când s-au prezentat acele date pe tabelul respectiv, scopul nu a fost nicidecum să comparăm perioada 2016-2022 cu anul curent. Și s-au menționat de către colega noastră acele schimbări legislative și cu siguranță cu toții le cunoaștem și mai mult decât atât, partidele politice le simt pe pielea proprie. Da? Discuția nu este despre acest lucru. Având în vedere consolidarea, inclusiv sub aspect legal, a capacităților Comisiei Electorale Centrale, inclusiv pe această dimensiune, noi ne-am pus ca scop din acest an în continuare să atragem o mai mare atenție acestei dimensiuni de activitate a Comisiei.

Acele date au fost prezentate cu scop de informare pentru ca să cunoașteți, să vedeți ce a fost anterior, ce este acum. Noi nu ne-am putut permite în lipsa unor date finale, inclusiv cu procente, cu raportul celor care au fost înaintate în instanța de judecată, câte au fost susținute, câte au fost respinse de instanța de judecată, pentru că logica acelui tabel a fost să arătăm inclusiv care au fost, să nu zic impactul, dar cât de eficient, da, au funcționat acele reglementări care au existat, dar și instituțiile care le-au aplicat. Deci, nu este o dezbatere acum între noi și Comisia Electorală Centrală dacă a fost sau nu eficientă Comisia în acest sens. Am spus foarte clar că au fost mai multe, nu am vrut doar să prezentăm parțial doar o cifră fără a avea și concluzii finale legate de alte aspecte, așa cum am prezentat pentru anii precedenți, dar cu siguranță vom urmări această dinamică și vom analiza-o și în continuare, posibil și în niște analize mai înguste exact pentru acest aspect, pentru că este foarte important să vedem într-adevăr cum funcționează cadrul legal și cum reacționează și actorii vizați de acest cadru legal, nu doar Comisia Electorală Centrală. Cred că pe acest subiect, nu știu Mariana dacă mai e ceva de spus, dar am vrut să precizez acest lucru pentru că nu este o dezbatere contradictorie aici.

Am vrut să mai accentuez faptul că ați menționat despre informația respectivă care este inclusă în rapoartele prezentate la Parlament. Este foarte greu de a monitoriza de la un raport la altul, iată să ajungem la aceleași rezultate care le-am văzut pentru perioada 2016-2022, chiar dacă analizăm detaliat fiecare raport anual prezentat la Parlament, fiindcă este imposibil să estimăm câte din hotărârile care le-ați, sau mai bine zis procesele reflectate în raport sunt, de exemplu, din alți ani care au continuat a fi examinate în anul de referință, ce exact s-a decis la nivelul instanțelor și care au fost rezultatele de fapt. Ceea ce ține de trei salarii medii pe economie, noi înțelegem perfect care ar fi efortul necesar din partea Comisiei Electorale Centrale, fiindcă am văzut că donații de la donatori avem, însă majoritatea sunt sub acest plafon și s-ar primi că totuși verificarea acelor surse de venit ale donatorilor...

Ne bazăm adică pe buna credință și respectiv rămân totuși a fi neverificate. În privința alocațiilor de la bugetul de stat și cheltuirea acestora pentru programe pentru tineri și femei, noi nu avem capacitatea de a urmări an de an cum ele sunt cheltuite, adică iată cum am văzut și în cazul Partidului Național Moldovenesc, a cheltuit mult mai mult decât această limită de 30% din considerentul că presupunem noi au fost cheltuiți banii care au fost restanți din anul precedent. Noi doar am constatat ceea ce au primit ei de la bugetul de stat și respectiv ceea ce au cheltuit ei pentru programele respective în anul de referință. Cu referire la părțile terțe, ați menționat că nu vedeți oportun de a reglementa acest aspect, însă amintim că în numeroase discuții pe care le-am văzut în spațiul public, la un moment, dezvoltarea tehnologiilor informaționale încurajează foarte mult finanțarea politică de aceste părți, respectiv aici avem și libertatea de exprimare, ceea ce motivează și face necesar reglementarea acestui aspect.

Referitor la donațiile persoanelor juridice, știm experiența altor state, inclusiv prin faptul că în multe state donațiile de la persoane juridice sunt interzise, însă la acest aspect nu ne putem expune, urmând a dezbate subiectul și a decide ce este mai relevant la acest subiect.

Mulțumesc, domnule Postică. Mulțumesc, Mariana, pentru aceste precizări. Doar pentru unii colegi din sală care poate nu cunosc toate prevederile sub acest aspect, noi avem o prevedere expresă în Codul Electoral, cred că este vorba de articolul 26, donațiile...

Nu, cer scuze, Legea Partidelor Politice, da? Articolul 26 despre donații, în care se spune că acest plafon nu poate depăși 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent. Adică noi putem să facem donații și de șase salarii medii pe economie, dar aceste șase salarii nu pot să fie mai mari decât 30% din... Și atunci se impune logic această verificare despre care vorbim. Deci, scopul nostru nu este să insistăm neapărat pe... Haideți, verificați totul de-a fir a păr. Da? Pentru că înțelegem că există și capacități limitate și există și libertatea partidelor de a-și organiza, construi activitatea și așa mai departe. Dar iarăși, vreau să amintesc că noi avem o istorie tragică din punctul meu de vedere atunci când vorbim despre finanțarea politică, da? Și această istorie tragică ne joacă festa acum.

Atunci când avem aceste suprareglementări, ele pornesc de la acele flashback-uri care le avem din trecut, da? Unde anumite lucruri s-au întâmplat, cu bună știință s-au făcut prevederi legale care au dus la eludare, da? Începând de la plafoane exagerate, aceste lipse de control și sancțiuni. Și iată noi acum avem astfel de prevederi și trebuie să vedem, ele sunt eficiente sau nu sunt eficiente astfel de prevederi, de exemplu, da? De asta și le urmărim, să vedem dacă s-au realizat sau nu. Și sigur că pot să admit că este și o scăpare eventual a noastră, dacă spune domnul Postică că ați verificat de la 35.000 în sus și avem acea limită pentru 27.000 sau 26.000, da, pentru venitul care nu este impozitat. Dar iarăși, aceasta nu înseamnă că venitul care nu este impozitat nu trebuie neapărat și raportat sau verificat din ce surse este acel venit, pentru că da, poate la momentul de față avem o pondere mică comparativ cu poate anii precedenți, a donațiilor făcute din pensii și din burse de studenți și din alte alocații sociale și așa mai departe, dar ele în continuare vedem că procentual există.

Și nu spunem că este ceva negativ, trebuie să ne uităm la fiecare caz în parte, cine sunt acești donatori, pentru că există și pensii mari în această țară și nu este interzis acest lucru. Dar iarăși, este vorba despre monitorizarea civică și încercăm să atragem atenția la anumite aspecte pe care eventual fie Comisia Electorală Centrală le va lua în calcul pentru sub controlul ulterior, sau partidele politice cel puțin vor fi mai atenți pe viitor, pentru că într-adevăr constatăm și noi și admitem, așa cum spunea și domnul Postică, că există o încă un grad înalt de necunoaștere a prevederilor legale. Noi apreciem eforturile Comisiei Electorale Centrale, autorităților de instruire, practic anual și în fiecare semestru vedem seminare, training-uri pentru trezorieri pe partea de completare și așa mai departe, dar atunci când vorbim despre legislația privind partidele politice, legislația electorală în partea ce ține de finanțare, eu tare aș aprecia dacă noi am vedea cât mai multe discuții și training-uri, instruiri pentru conducătorii partidelor politice.

Pentru că atunci când discutăm cu trezorierii este deja despre un lucru consumat, despre lucruri care s-au făcut, cheltuieli, venituri și așa mai departe, dar cred că ar fi foarte bine să avem cât mai mulți actori politici, decidenți implicați în astfel de activități de instruire. Cu acestea, eu mă opresc aici și vreau să văd dacă există și reprezentanți ai altor instituții care doresc să ia cuvântul. Avem în sală, încă o dată vreau să amintesc, iarăși din partea Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți ai Direcției responsabile de supraveghere și control. Avem reprezentanți ai Curții Constituționale, CNA, Parlamentul Republicii Moldova, Ministerul Justiției. Dacă mi-a scăpat pe cineva, vă rog să sesizați sau să ridicați mâna și să luați cuvântul, dar și să vă prezentați mai întâi. Avem două microfoane în sală. Alina, te rog să transmiți microfonul aici.

Bună ziua. Eu mă numesc Natalia Trofim, reprezint deci Curtea de Conturi. Deci, aș vrea să mulțumim pentru această evaluare și prezentare a informațiilor cu referire la finanțarea partidelor politice. Este un exercițiu care îl efectuează deci Asociația Promo-LEX de-a lungul anilor, așa cum ați menționat, am participat la mai multe evenimente de acest gen. Deci, la ce aș vrea eu doar să mă opresc, aș vrea să menționez, ținând cont de faptul că înainte de aceasta a fost deci o discuție cu referire la activitățile Comisiei Electorale Centrale. Eu aș vrea să menționez că, având în vedere că noi efectuăm auditul public extern și respectiv avem o tangență în cu Comisia Electorală Centrală, aș vrea să menționez că ei, instituția respectivă, în ultimii ani are o ascensiune, are succese destul de remarcabile în partea ce ține de dezvoltarea capacităților instituționale cu referire la activitățile aferente finanțării partidelor politice, deoarece a fost dezvoltat foarte mult cadrul de reglementare. Deci, partea ce ține de dezvoltarea sistemului de raportare din partea partidelor politice și respectiv formarea sau instituirea acelei direcții specializate în cadrul Comisiei Electorale Centrale oferă posibilitatea instituției de a monitoriza continuu și a efectua acele verificări care sunt necesare pentru a avea deci acele informații cu referire la mijloacele care sunt gestionate de partidele politice și respectiv sunt necesare pentru a fi publicate. Pagina de asemenea, cunoaștem și despre dezvoltarea modulului de finanțare, de deci modulului informațional cu privire la prezentarea rapoartelor politice, tot de asemenea este un instrument destul de eficient. Clar că necesită încă a fi dezvoltat, el se implementează, dar oricum este un rezultat bun. Deci, cu referire la partea ce ține de, eu am trecut cu toate că nu am avut aceste rapoarte, aceste proiecte de rapoarte înainte ca să avem timp să luăm cunoștință, deci în sumarul raportului eu o să mă refer la deci recomandarea care a fost înaintată către Curtea de Conturi și respectiv de nenumărate ori noi am avut și în cadrul evaluărilor externe, vreau să menționez că prin Legea 260 din 7 decembrie 2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova a fost confirmată și a fost aprobată adeziunea la standardele internaționale și cele mai bune practici în domeniul auditului public extern. Deci, recomandarea respectivă care este inclusă în acest proiect de raport, deci nu se încadrează în totalmente în prevederile legii în care activează Curtea de Conturi. Deci, noi, Curtea de Conturi, nu este un agent constatator și deci referirea la inițierea procedurilor contravenționale și așa mai departe, deci noi am avut și o corespondență destul de majoră, de deci de mai multe ori prin platforma Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală, deci în partea respectivă și consider că nu este relevant, deci nu este relevant acest subiect, deci această parte a recomandării. Totodată, deci prima parte a recomandării, ceea ce ține de intensificarea eforturilor autorității privind verificarea, deci iarăși aș vrea să mă opresc la articolul 32 din Legea 260 prin care este aprobat mandatul de audit al Curții de Conturi, care el este, noi avem partea ce ține de mandatul obligatoriu și asupra căruia noi ne concentrăm eforturile instituționale pentru a ne exercita acest mandat obligatoriu și partea ce ține de oferă dreptul de a efectua audit financiar doar la, deci la partidele politice ce nu ține de prima parte. Deci, noi efectuăm auditul public extern la Comisia Electorală Centrală și în cadrul acestor audite publice externe noi verificăm deci și în comun cu responsabilii, cu executorii din cadrul deci Comisiei Electorale Centrale, partea ce ține de raportarea de către partidele politice a părții de finanțare primite de la bugetul de stat. Totodată, în cadrul auditului raportului privind executarea bugetului de stat, care noi îl efectuăm obligatoriu, este mandat obligatoriu anual la Ministerul Finanțelor, noi examinăm absolut toate acele finanțări, cât de corecte au fost calculate în baza formulei, s-a respectat deci alocarea acestor mijloace, cum au fost raportate și îndeosebi noi ținem și monitorizăm deci și care sunt soldurile generate în conturile partidelor politice la finele anului bugetar în exercițiu. Deci, această constatare se poate, s-o revedeți și în raportul de audit pentru anul 2023 și respectiv deci noi avem iarăși obligativitatea să efectuăm deci auditele la Comisia Electorală Centrală și noi în, atunci noi avem o activitate mai intensă asupra acestor, deci finanțări. Deci, faptul că legea cu privire la partidele politice sunt, sunt prevederile, deci care conțin prevederile cu referire la activitățile Curții de Conturi, deci noi am înaintat, deci noi am, am în cadrul evaluărilor efectuate de unele instituții externe, noi deci am menționat acest fapt că ele nu au fost, deci nu sunt în corelare cu noile prevederi ale Legii 260 în baza căruia funcționează Curtea de Conturi.

Vă mulțumim, doamnă Trofim și vreau să spun că și noi am avut o discuție și o mică dezbatere în cadrul organizației despre să fie, să nu fie o recomandare pentru Curtea de Conturi și totuși am zis că, având în vedere articolul 28, așa cum spuneați și dumneavoastră, din Legea Partidelor Politice, alineatul 5, controlul asupra utilizării alocațiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condițiile legii, am zis că ar trebui să avem probabil această recomandare, dar sigur că poate exista și o dezbatere...

Dar poate exista și o dezbatere despre partea a doua și aici o să rog pe colega mea Mihaela Duca să intervină.

Noi de fapt când am purces la această recomandare, am analizat prevederile Codului Contravențional care spune că la articolul 423, indice 6, contravențiile prevăzute la articolul 48 prim, alineatul 4, se constată de către Curtea de Conturi, pe lângă alte contravenții care sunt în competența Curții de Conturi conform Codului Contravențional. Iar la 48 prim, alineatul 4, noi avem utilizarea contrar destinației a alocațiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice sau a mijloacelor din fondul electoral dacă aceasta nu constituie infracțiune. Prin urmare, noi am solicitat anume această informație de la Curtea de Conturi, am primit acel răspuns că Curtea de Conturi nu este competentă, dar atunci concluzia este că există o problemă în cadrul normativ atâta timp cât există această contravenție și ea este pusă în sarcina Curții de Conturi. Noi nu putem s-o neglijăm. În momentul în care se va interveni, probabil această recomandare va suna altfel, dar atâta timp cât cadrul legal prevede că Curtea de Conturi este agent constatator pentru această categorie de contravenție, noi o să probabil o să păstrăm această recomandare, chiar dacă Legea 260, care probabil este lege specială pentru Curtea de Conturi, nu prevede în mandatul său această competență. Mulțumesc.

Așa, și domnul Postică tot la acest subiect, cred că, da? O secundă doar ca să auzim și opinia domnului Postică și vă ofer cuvântul.

Nu neapărat la acest subiect, de asta poate doamna Trofim își continuă gândul.

Deci, eu consider că în cazul deci a formulării unei recomandări către o instituție, deci consider că urma să fie comunicată preliminar, deci să fie comunicată preliminar și adițional informații prezentate succint care ați solicitat-o cu referire la contravenții și așa mai... Deci, urma să fie o comunicare pe marginea acestei recomandări formulate și să suplimentăm cu alte argumente suficiente. Și dacă este necesar, putem să avem o comunicare în cadrul Curții de Conturi referitor la reformularea acestei recomandări sau noi să vă aducem argumentele respective, deci la cele invocate.

Ok, vă mulțumim pentru...

În comun cu Direcția Juridică a Curții de Conturi.

Vă mulțumim pentru această deschidere și sperăm foarte mult că pe viitor vom avea această comunicare, această comunicare mai bună, pentru că noi am fost surprinși de fapt de răspunsul Curții de Conturi când am primit la modul general, nu este de competența noastră și nu ne vizați, vă rog. De aceea, apreciem această deschidere care o aveți acuma și cred că, având în vedere ponderea mare a banilor din bugetul de stat care se cheltuie pentru partidele politice, ar fi binevenit probabil, zic eu, părerea mea personală iarăși, să păstrăm această competență și poate chiar s-o dezvoltăm pentru Curtea de Conturi ca să se uite pe mai detaliat, alături de Comisia Electorală Centrală, cum partidele politice de fapt cheltuie banii publici. Sigur, nu să înlocuiască Comisia Electorală Centrală, dar să găsim în limitele competențelor Curții de Conturi anume cum ar trebui să fie dezvoltată această prevedere, care într-adevăr nu este una foarte bine dezvoltată în prezent în articolul 28 de care spuneam.

Înțelegem, dar la fel finanțarea politică este una din problemele acute ale Republicii Moldova în prezent și cred că ar trebui să ne gândim cum contribuim ca instituții ale statului, odată ce cheltuim bani din bugetul de stat pentru atât de mulți bani pentru partidele politice. Cred că, nu știu, nu am văzut alte mâini, dar fac încă o dată apelul, dacă mai sunt reprezentanți ai altor instituții care sunt vizați cumva în raport sau aveți întrebări legate de raport. Dacă nu, mă îndrept și către partidele politice, reprezentanții cărora sunt în sală și vă rog să ridicați mâna sau domnul Postică iarăși, da? Vă rog.

Până mai sunt intervenții din partea altor actori, aș vrea să atrag atenția la, hai să zicem, trei momente care au reieșit din discuțiile existente până la momentul de față. A menționat cumva și doamna Trofim aspectul ăsta care mi se pare foarte important legat de, hai să zicem așa, suprareglementare. Ori eu cred că noi trebuie să evităm acest lucru pentru că și așa eu sunt conștient de lucrul, de faptul că sunt foarte multe proceduri tehnice legate de raportarea financiară a partidelor politice, care sunt destul de complicate, care necesită destul de mult timp și atenție din partea trezorierilor și de foarte multe ori se întâmplă că Comisia Electorală Centrală este nevoită să reacționeze sau să aplice eventual sancțiuni pentru abateri, hai să zicem, pur tehnice. Dar noi nu avem de ales, pentru că asta este situația, odată ce ai atestat sau ai constatat o încălcare, tu trebuie să vii cu sancțiuni. Partea proastă este că noi am avut situații, în special în ultima campanie, la aceste alegeri locale parțiale, în care noi am constatat faptul că noi trebuie să aplicăm sancțiuni, trebuie să aplicăm sancțiuni foarte dure, de privare de alocații de la bugetul de stat. Și noi n-am putut să aplicăm astfel de sancțiuni și aici eu cred că tot ar trebui să vedem cum și ce putem să facem, pentru că nici așa nu este corect, pentru că deseori sau se întâmplă câteodată că uite, tu ai alocații de la bugetul de stat, cât de mici nu ai avea și Comisia te sancționează, dar cineva care încalcă flagrant, tu nu poți efectiv să-i aplici nicio sancțiune. Legat de, vreau să revin la cele trei salarii medii pe economie și poate nu am fost înțeles corect, dar totuși repet, trei salarii medii pe economie constituie aproximativ 35.000 de lei.

Venitul neimpozabil sau scutirea personală în anul 2023 constituie 27.000 de lei. Deci, noi tot ce a fost mai mult de 35.000, noi am verificat, absolut tot am verificat ce a fost mai mult de 35.000. Dumneavoastră recomandați ca noi să coborâm acest plafon. Întrebarea mea este la cât să coborâm, dacă diferența a fost de 8.000 de lei practic dintre impozitul, adică suma neimpozabilă, adică statul nu-l interesează de principiu, prin lege, de unde cetățeanul a avut acest venit. La cât să coborâm noi acest plafon de verificare? Asta este întrebarea și la cât, pentru că noi iarăși, și aici e aceeași analogie cu suprareglementarea, noi putem să intrăm în absurd. Și asta nu înseamnă că noi nu verificăm absolut tot în anumite situații și în anumite situații, asta la sesizare, atunci când suntem sesizați pe anumite aspecte, noi pe aspectele sesizate le verificăm și atunci când dispunem control. Noi în premieră, în anul 2023, am dispus controlul efectuării unui partid politic și atunci da, noi am verificat absolut toate donațiile, indiferent de sumă.

Și am atestat mai multe carențe, într-adevăr care, am atestat fapte că donatori figurează persoanele care au fost plecate peste hotare în momentul donației numerar. Noi am atestat cazuri în care persoanele nu au avut acele 30% sau nu s-a respectat acea cotă de 30% din venitul anual în raportat la mărimea donației. Adică au avut venituri de 30-40.000 de lei anual și au făcut donații de 40-60.000 de lei, adică mai mult de 30%. Și noi lucrurile astea le-am verificat. Legat de donațiile cetățenilor de peste hotarele țării, la fel noi am intervenit acolo unde am atestat aceste cazuri în care am avut donații din partea cetățenilor de peste hotarele țării, noi pe toate cazurile respective am solicitat documente confirmative și partidele politice au luat legătura cu donatorul și au prezentat aceste date. Deci, pârghii există, noi nu putem să zicem că nu există. Că asta necesită efort, timp și resurse, da, asta este adevărat, dar asta nu înseamnă că noi nu putem să facem lucrul ăsta și nu există mecanisme. Și legat de părțile terțe, eu iarăși vreau să revin. Da, noi avem interdicție și noi nu putem să zicem că noi, ce să reglementăm? Noi am aplicat sancțiuni, am aplicat sancțiuni pentru implicarea părților sau finanțarea de către terți în campania electorală și sancțiunea a fost drastică.

O listă întreagă de candidați a fost exclusă din cursa electorală, lucru iarăși criticat de majoritatea sau o bună parte din cei prezenți la această masă, că uite, nu este bine. Dar reamintesc că anume a fost exclusă sau anulată înregistrarea concurentului electoral, Partidul Politic Șansă, în alegerile locale generale din 2023 pentru faptul efectiv că au fost finanțați de părți terțe, prin campanii de publicitate sponsorizate și neraportate în adresa organului electoral, prin implicarea fundațiilor care transferă resurse financiare în scopuri așa-zis caritabile. Deci, s-a aplicat sancțiuni, deci de asta cumva neînțelegerea mea este ce să reglementăm, odată ce lucrul ăsta este interzis și pentru asta s-au aplicat sancțiuni.

Ok. Pot să intervin aici puțin?

Da, te rog, dar scurt, mai revin.

Cu referire la părțile terțe, subiectul este, să spunem, mult mai larg, fiindcă dumneavoastră vă referiți doar la situațiile în care este promovat un anumit partid politic sau un anumit concurent electoral, dar putem avea partea inversă a monedei atunci când cineva, de exemplu, poate să înceapă o campanie de denigrare a unui partid politic sau de a unui concurent electoral și iarăși cu cheltuieli financiare, ceea ce avem nemijlocit finanțare politică sau electorală de părți terțe. Sau când pot interveni părți care, să spunem că în dorința de a afecta un anumit concurent electoral, poate să susțină financiar și să promoveze acest concurent electoral fără să-l informeze, context în care apar sancțiuni pentru concurentul respectiv din considerentul că nu a raportat cheltuieli, dar acesta putea nici să nu cunoască despre existența acestora. Avem situații diferite.

Stimați colegi, subiectul este unul care într-adevăr îl discutăm de vreo doi ani de zile, părțile terțe, dar cred că nu se termină aici discuția. Probabil că urmează sau putem să ne așteptăm în contextul alegerilor prezidențiale, dar și a referendumului ca acest subiect să devină încă și mai bine cunoscut sau încă și să înflorească și mai mult, pentru că vor exista fel de fel de inițiative sau sunt deja fel de fel de inițiative promovate în spațiul public care vorbesc despre susținerea unei poziții sau alta și sigur că aceste lucruri vor veni în adresa Comisiei Electorale Centrale și vor trebui să li se dea o apreciere la un moment dat. Dar acest eveniment nu ar fi complet dacă nu am oferi și cuvântul partidelor politice, cei care sunt vizați nemijlocit de aceste constatări, pe lângă Comisia Electorală Centrală, desigur. Și vă rog să vă sesizați, să ridicați mâna și să luați microfonul. Cine dorește să vorbească? Da, domnul Grigor.

Bună ziua, stimați colegi și reprezentanți ai instituțiilor. Mulțumim Promo-LEX pentru această analiză, deși sunt careva întrebări de concretizare, cred că noi deja în afara cadrului acestui eveniment o să le discutăm. Eu aș vrea să aduc mai mult pragmatism și realități în această discuție. Discuția este abstractă pentru noi, partidele politice. Sunt un șir de subiecte care aparent nu sunt în atenția nici a Promo-LEX-ului, nici a Comisiei Electorale Centrale, probabil pentru că nimeni din dumneavoastră nu a fondat partide politice, nu a fost în politică, nu a încercat să finanțeze un partid politic conform regulilor aprobate, modificate de nenumărate ori.

Și ceea ce am văzut eu în această discuție este o lipsă absolută a unei analize a funcționalității și modului de respectare și aplicare, respectare pragmatică, concretă și raportată la costurile financiare pe care le impune legislația curentă cu privire la finanțarea partidelor. Ce am eu în vedere? Câți reprezentanți ai partidelor politice sunt în sală? Dacă puteți să ridicați mâna.

Patru, cinci. Vă mulțumesc frumos, colegi. Cineva a analizat vreodată care sunt costurile impuse de actualul cadru legal pe care partidele politice trebuie să le suporte în vederea respectării? Dumneavoastră ați ridicat subiecte foarte importante azi, dar așa, foarte scurt, câți bani trebuie să cheltuie un partid politic ca să colecteze cotizații? Câți bani trebuie, cineva s-a gândit vreodată câți oameni trebuie să fie salarizați de un partid politic ca să țină registrele de evidență a colectării cotizațiilor? Dumneavoastră înțelegeți ce fel de muncă este asta?

Câți secretari de organizații teritoriale trebuie să fie luați la salariu ca să onoreze obligațiile prevăzute de acest cadru birocratic excesiv și nenecesar? Sute de mii de lei pe an. Nimeni nu s-a gândit la asta. Nimeni nu s-a gândit, nici guvernarea, nici alți actori și instituții, cum este în realitate să finanțezi legal un partid de opoziție la început de cale și care sunt obstacolele obiective și reale în calea acestor partide. Sistemul astăzi inhibă democrația, apariția entităților politice noi, integre, corecte,cu oameni pregătiți, pentru că costurile financiare impuse de însuși cadrul privire la finanțarea partidelor politice este unul înalt. Deci bariera ta de intrare pe piața politică generică, generic vorbind, este foarte înaltă.

Acum, haideți să vorbim despre elefantul în the room, elefant in the room. Sunt doi mari actori, două categorii de actori care încalcă legislația cu privire la finanțarea partidelor sistemic și fără consecințe grave.

Guvernarea, de când hău, de când există țara asta și că nu contează că sunt patru partide la guvernare, că sunt trei, că e unul. Asta este boala acestei acestei țări. Și dumneavoastră ați ridicat în concluzii și în recomandări un subiect foarte important, dar cum evaluăm noi utilizarea cadrului administrativ?

Cum mă pot afirma eu ca partidul schimbării cu bugete minimale într-un stat fără cultură de donație și finanțare a partidelor? Noi, după 30 de ani, nici n-am înțeles ce este această entitate. Partidul politic este una din cele mai discreditate și urâte entități de către cetățenii noștri, care duc o lipsă elementară de cultură politică, pentru că statul n-a investit în cultură politică.

Statul a investit în inhibarea democrației și proiectelor politice și discreditarea proiectelor politice, inclusiv prin restricționarea cadrului legal. Dar revenim la revenons à nos moutons.

Când tu ești la guvernare, este mult mai ușor să eludezi regulile cu privire la finanțarea partidelor decât când ești în opoziție.

Și nimeni nu a examinat pe bune modalitățile prin care guvernarea încalcă legislația. Eu am să vă dau un episod foarte mic. Un activist politic, activist, în ghilimele, activiști pe bune n-au mai rămas. Pe la PLDM, PD, Șor, au răzvrătit această piață. Astăzi, ca să ai o persoană care îți duce materialele informative în teren, ea trebuie să fie plătită. Și aceste persoane, miile de persoane, atât angajate de partidele care se află la guvernare, cât și partidele care reprezintă crima organizată, o fac la negru.

Și această persoană este plătită în mediu cu 1000 de lei pe zi. Și ei sunt mii. Iată, în una din campaniile respective, cunoscând o astfel de persoană, fiind prietenul prieten cu cineva din organizația noastră teritorială, în ziarul care era distribuit se băga pliantul nostru pe gratis, că deja era plătit de altcineva.

Astea sunt realitățile și noi vorbim despre nu vorbim despre Șor și nu vorbim despre crima organizată. Acum, cealaltă categorie, grație căreia căreia trebuie să-i mulțumim pentru înăsprirea cadrului și birocratizarea cadrului de finanțare a partidelor, reprezintă crima organizată, cu care Republica Moldova spectaculos a eșuat să să să lupte.

Spectaculos și convingător. Ce face Republica Moldova? Înăsprește cadrul privire la finanțarea partidelor politice. Bravo! Pe cine afectează înăsprirea cadrului de finanțare a partidelor politice și toate aceste raportări, birocrații și așa mai departe? Partidele care nu au resurse, care sunt la început de cale și care încearcă să se afirme. Asta bate direct în noi.

În cine această înăsprire a cadrului de finanțare a partidelor politice nu bate? În guvernare și în partidele subordonate crimei organizate. Corect sau nu? Curg râuri de bani, zecile de milioane de dolari. Maia Sandu, în întâlnirile cu partidele de opoziție, de patru ori a recunoscut că statul a eșuat să oprească finanțarea ilegală a partidelor afiliate crimei organizate.

Ok! Despre ce discutăm noi? Cum dezvoltăm noi? Dumneavoastră ați ridicat un subiect fundamental. Ca tu să primești cotizații, tu trebuie să înregistrezi rezultat. Ca tu să înregistrezi rezultat, ți-ți trebuie bani.

Ce face de regulă un proiect politic în Republica Moldova ca să se lanseze? El se vinde din față. El se vinde sau oligarhilor sau oamenilor care au făcut bani prin contrabandă sau alte activități ilicite și să-și asigure spatele sau găsește finanțare din exterior, de la Federația Rusă, de exemplu.

Ce fel de sistem politic e ăsta? Pervers, corupt și nul.

Acum, apreciez, domnul Postică, efortul Comisiei Electorale de a fi foarte echidistanți și de a aplica până la virgulă. Dar vreau să vă spun că n-ați adus Republica Moldova cu o iotă mai aproape de democrație și un sistem politic funcțional. Doar ați bătut în acei puțini care au mai au dârzenia, curajul și inițiativă să facă politică curată.

Am fost citați pe 12 iulie. Vă mulțumim pentru citație. O să ne clarificăm în cadrul legal cu toate. Dar să știți că Comisia Electorală Centrală astăzi nu bate în cei care scuipă în lege, bate în cei care încearcă să se afirme în acest câmp.

Dumneavoastră ați ridicat problema resurse administrative. Astăzi, primarii noștri primesc telefoane și li se spune că voi, dacă vreți să aveți acces la banul public, voi trebuie să deveniți membri PAS.

Primari aleși din partea noastră. Noi am primit aceste mesaje și propuneri, deal-uri, până la alegeri, în timpul alegerilor și după alegeri.

Asta se numește utilizarea resursei administrative, domnul Postică, pentru racolarea prin șantaj a reprezentanților altor partide.

Și astea sunt realitățile cu care noi ne confruntăm. Și când primarului tău i se spune că tu n-ai să ai satul european, tu un leu din buget și din banii veniți din străinătate nu vei vedea, pentru că tu ești cu Gligor, care critică și spune lucrurilor pe nume, primarul ăla îi duce inima în călcâie. Astea sunt realitățile noastre. Asta este democrația cu care noi trăim și noi nu putem s-o ignorăm.

Cum trebuie și ce trebuie de făcut este o discuție lungă. Noi astăzi n-o s-o reușim, dar eu vă invit și vă încurajez să invitați partidele politice și să discutați realitățile, nu doar statisticile pe care dumneavoastră le-ați sesizat într-o anumită parte sau în alta, dar realitățile din țara asta. Și eu vreau să vă spun, dacă continuăm așa, o să rămânem cu partide politice subordonate crimei organizate și cele aflate la guvernare, care au acces la bani. Acum, partidul PAS primește 22 de milioane. Celelalte partide, conform rezultatelor electorale, conform legislației în vigoare.

Astea sunt sume mari pentru Republica Moldova. Banii de care beneficiem noi sunt proporționale rezultatelor înregistrate în alegerile locale. Ok!

Noi am fost privați acum de CEC de două luni de cotizații din partea bugetului de stat, pentru faptul că n-am informat a doua oară în campania electorală locală, a doua oară. Noi noi am informat cu privire la faptul, Partidul Schimbării a informat, că nu va avea cont electoral deschis în această campanie. Noi am informat. Mail frumos, oficial, înregistrat la CEC.

Mail trimis de trezorier. Noi am fost sancționați și privați de două luni din acei bani puțini legali pe care îi mai avem, pentru faptul că, acazvaetse, cum spun moldovenii, trebuia să mai informăm o dată în a doua săptămână a campaniei. Și când am încercat să clarificăm care este cadrul legal în baza căruia noi ar trebui, avem obligația s-o facem, n-am mai înțeles.

Asta se numește birocrație și aplicare excesivă. Mulțumim CEC-ului pentru această sancțiune. Am fost citați pentru 12 iulie pe sancțiunea precedentă de avertizare, care ne-a fost dată pentru faptul că noi n-am depus raportul în format electronic. Stimați reprezentanți CEC, domn Postică, spuneți-mi, vă rog, câți bani au fost cheltuiți pentru crearea acestui sistem nefuncțional?

Și ce ați făcut dumneavoastră în momentul în care ați intrat în mandat ca să reparați defectele acestui sistem și câți bani ați cheltuit din acel moment? Și dacă v-ați adresat la procuratură să fie investigat cine a primit sumele respective de bani ca să creeze un sistem care nu funcționează, pentru care partidele regulat sunt sancționate? Noi am avut două situații deja în care am început, am încercat să depunem rapoartele în mod electronic, așa cum prevede legea, obligatoriu electronic.

Dar sistemul nu funcționează. Și ca probă, noi avem mail-ul pe care vi l-am trimis și am spus: „Stimați reprezentanți CEC, sistemul vostru nu funcționează. Vă rugăm să ne contactați, să ne explicați cum se rezolvă problema asta, pentru că noi precum că încălcăm legislația, dar responsabilitatea și actorul care încalcă legislația este CEC-ul, pentru că aveți un sistem nefuncțional, să nu-i spun altfel”. Și tot noi am fost avertizați, pentru faptul că am fost forțați să depunem raportul pe hârtie. Noi am demonstrat bună-credință. Noi v-am dat mail și v-am informat că nu lucrează. Noi v-am rugat să ne contactați să reparați greșeala și trei, noi am depus pe hârtie raportul, probând bună-credință și respectarea legislației, că legea nu prevede posibilitatea depunerii. Asta e problema voastră. Așa lege faceți într-un sistem în care voi răspundeți de sistemul informațional și el este defect. Și asta s-a raportat, inclusiv este reflectat în raportul Promo-LEX. Voi ne sancționați pe noi, ne avertizați? Nu voi pe noi o să ne avertizați, ci trebuie să ne avertizați. Noi pe voi trebuie să vă avertizăm, că aveți un sistem defect și n-ați făcut mare lucru ca să-l reparați, odată ce problemele cu acest sistem perpetuează. Și acum cine pe cine trebuie să sancționeze?

Noi ne vom clarifica cu aceste lucruri. Două luni pe noi n-o să ne omoare, domnul Postică. 56.000 de lei, ceva de genul ăsta. Sunt bani foarte mulți pentru Partidul Schimbării.

Noi, din momentul fondării, n-am reușit practic niciun agent economic să-l convingem să ne finanțeze. Oamenii preferau să doneze ca persoane fizice, pentru că știu că din momentul în care PAS a venit la guvernare, controalele fiscale au sporit cu 60%. Nu știu dacă ați știut.

Sunt multe chestii care pe noi ne dezavantajează, dar noi am decis să mergem pe această cale și noi o să mergem. Aceste lucruri n-o să ne oprească pe noi. Îmi pare rău, regret faptul că nu a fost făcută o analiză funcțională a cadrului legal și a costurilor pe care le impune acest cadru cu privire la finanțarea partidelor. Tu încă n-ai reușit să fondezi partidul, n-ai reușit bine să te pui pe picioare, tu deja trebuie să suporți costuri.

Și ce a făcut Partidul Schimbării? A zis că noi nu colectăm cotizații. Noi ne finanțăm din donații, pentru că asta este cea mai ieftină, scurtă, eficientă cale. Și donații în numerar. Dumneavoastră încercați să Deci dacă vine cineva la Partidul Schimbării și spune: „Uite, vreau să, îmi place de tine, ce faci, de echipa voastră, sunteți buni. Vreau să vă dau 1000 de lei”, eu spun: „Nu te supăra, mulțumesc frumos, dar nu trebuie. Așa lege ați făcut”.

Să știți asta. Și noi avem zeci de mii de lei pierderi de donații în numerar, pentru că cadrul legal e făcut așa, încât eu mai bine refuz aceste donații, decât le accept, ca pe urmă să primesc sancțiuni din partea voastră, că n-am ținut registrele, că n-am ținut evidența, că nu știu ce n-am făcut. Ați făcut o grămadă de birocrație pentru Șor, pentru socialiști, pentru Dodon, pentru alții, care au avut finanțare din exterior și așa mai departe. Asta este foaie verde la ureche, dar pentru noi astea sunt probleme. Noi suntem partide voluntare. Noi nu avem contabili plătiți, noi nu avem trezorieri plătiți, noi nu avem secretari de organizații teritoriale plătiți plătiți.

Și eu am fost surprins să văd 400.000 de lei, aproape 400.000 de lei, deduse de Promo-LEX ca finanțări ascunse sau nu știu de care acolo. Eu chiar aș fi curios să aflu în ce temei au fost făcute aceste deducții. M-aș bucura foarte mult de 400.000 de lei. Mulțumesc frumos.

[Nicolae Panfil] Vă mulțumesc, domnule Gligor. Cu echipa care care am făcut raportul vizavi de unele aspecte pe care le-ați menționat, dar așa cum ați spus, suntem deschiși să discutăm și ulterior. N-aș vrea s-o s-o iau prea mult acuma din timpul pe care aș vrea să-l ofer și altor colegi, eventual tot din partidele politice, să se expună. Adică mai luăm, Pavel, dacă-mi permiteți, mai luăm vreo două întrebări, dacă sunt, și după care mergem cu cu răspunsuri sau cum vreți s-o s-o oferim deodată răspunsuri și replica, dacă este cazul. Da? Dacă nu sunt mâini ridicate, atunci mergem pe O să rog domnul Postică, reprezentantul CEC, să comenteze sau să răspundă la unele din cele menționate de domnul Gligor.

[Pavel Postică] Deci eu cred că, în primul rând, pentru corectitudine, trebuie să salutăm propunerea domnului Gligor de a rezolva diferendele pe cale legală și anume asta a făcut și va face Comisia Electorală Centrală. Legat de nefuncționarea sau funcționarea ineficientă pe alocuri a sistemului control financiar, acest lucru a fost recunoscut, inclusiv menționat în raportul care a fost prezentat Parlamentului.

Eu vreau să menționez că niciun partid politic nu a fost sancționat pentru faptul că a încălcat sau nu a prezentat în termenul stabilit raportul privind gestiunea financiară, atunci când sistemul nu a fost activ.

[Grigore Petrenco] Partidul Schimbării a fost sancționat cu 60 și ceva de mii de lei. A achitat amenda după stabilirea volumului de

[Pavel Postică] Deci încă o dată. Deci la data de 31 martie, când a expirat termenul de prezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară, noi am primit plângeri de la mai multe partide politice că sistemul, într-adevăr, nu era funcțional și noi am extins perioada de raportare și în momentul în care sistemul a devenit activ și funcțional, noi am expediat în adresa tuturor partidelor scrisori și le-am stabilit un termen suplimentar. Din acest considerent, în raportul dumneavoastră își figurează aceste diferențe dintre data de 31 martie și termenul suplimentar, pentru că noi am luat în calcul termenul suplimentar și noi nu am sancționat absolut pe nimeni care a depus raportul în termenul suplimentar acordat. Dacă s-au găsit partide politice care și în afara termenului suplimentar nu s-au conformat prevederii legale, asta este altă discuție, la care, la fel, putem polemiza foarte mult, dar încă o dată, în corespondență cu prevederile cadrului legal, din punctul meu de vedere personal de vedere, trebuie să facem acest lucru. Mulțumesc.

[Nicolae Panfil] Ok. Alte întrebări sau intervenții? Domnul Zagorodnîi. Avem reprezentanți PLDM, Partidul Verde Ecologist. Nu sunt cele mai partidele cu cele mai mari cheltuieli, după cum ați văzut, conform rapoartelor, dar totuși, poate aveți ceva de spus. Vă rog.

[Vladimir Zagorodnîi] Bună ziua, stimați colegi. În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația care ați lansat-o. Tematica este foarte actuală la acest capitol, chiar dacă am avut ocazia să particip și la masa rotundă care ați organizat-o, ce ține de perioada postelectorală, care ați făcut o analiză tot destul de amplă și atunci tot a fost unul din capitole finanțarea partidelor politice practic în campania electorală. Atunci au fost vociferate mai multe propuneri, de asemenea, multe carențe. Era o prezență mult mai masivă atunci în sală. S-au expus mai mulți participanți la procesul electoral din 2023.

S-au vociferat atunci multe aspecte. Văd că astăzi ele nu s-au fost reflectate aici ca soluții sau ca abordare, dar, mă rog, o să trecem peste ele, pentru că ceea ce ține de finanțarea partidelor politice, cum spuneau atunci unii colegi, că au fost sesizate atât organele abilitate, cum este Comisia Electorală Centrală, ulterior ulterior, demersurile au fost redirecționate la organele de drept urmărire penală. Astăzi am vrut să aud dacă aceste investigații au avut un o finalitate, dar nu știu, n-am auzit. Poate încă urmează. Nu știu, reprezentanții organelor de drept au tot dreptul să să nu spună care este mersul anchetei, dar oricum, este de interes public ca să știm, atunci când domnul Postică a vociferat foarte corect că un paznic sau un, nu știu, un, o persoană care are un venit de la o fișe forță de muncă sau de la o, nu știu ce între instituție cu 3000 de lei și el în lista de donatori figurează sau în lista de ăsta figurează că a donat partidului 30, 40.000 de lei sau 10 sau 20.000 de lei.

Și fiți atenți că partidele la care au fost constatate aceste încălcări, aceste abateri, se află în la la guvernarea unor, să spunem așa, autorități publice de nivel întâi, doi sau central, pentru că noi avem guvernări nu numai la nivel central, spre exemplu, legislativ, guvernamental. Noi avem guvernări la nivel de municipalitate, în raioane și astea sunt lucruri care se întâmplă. Și domnul Gligor, eu i-aș da dreptate în sensul că acel partid care se află la guvernare în orice în autoritate publică la nivel întâi, doi sau la nivel central, în special, același are toate prerogativele să fie susținut anume de agenții economici, persoanele juridice. Iată aici, domnul Postică, sunt de acord totalmente cu dumneavoastră prin faptul că și este regretabil că unii unele persoane juridice, agenți economici, să le spunem așa, contribuabili, se regăsesc în anumite câștiguri de licitații favorizate de cei care se află la guvernare. Vă zic încă o dată, nivelul întâi, doi și central și ei se regăsesc și în listele de finanțare a partidelor politice. Asta este o problemă foarte gravă și ne pune pe noi în într-o situație inechitabilă, pentru că că un partid nou creat sau un partid care este extraparlamentar sau un partid care este nu este reprezentat în în structurile administrației publice locale, centrale, e foarte greu să reziste. Asta este o problemă. Și aici, la nivel de legislație și ceea ce a spus unele practici, recomandările Comisiei de la Veneția sau a Consiliului Europei, unde prevede foarte explicit că ar fi bine să Dar eu pot să vorbesc sau e stenogramă și trebuie de a Și iată aici este o problemă. Este o problemă în care noi cu toții trebuie să găsim soluții, să înaintăm propuneri către Comisia Electorală Centrală, care este cu dreptul de a propune legislativului aceste modificări și ajustări, pentru că, încă o dată vă zic, suntem într-o situație inechitabilă, suntem într-o situație în care chiar și aceleași finanțări de la bugetul de stat. Este foarte bine. Haideți scurt istoric. Legea a fost adoptată, știți dumneavoastră când a fost adoptată și de mai mulți ani la rând a fost tot amânat finanțarea, implementată, implementată și până la urmă a fost totuși pus punctul și s-a început finanțarea de la bugetul de stat. Haideți să vedem cum va cum va fi la practică aplicată această Și uite că, bine, ca și orice act normativ, el este este ok când îl adopți. Pe urmă, la implementare, vezi diferite carențe și începi să-l ajustezi, începi să, pentru că situația de astăzi, într-adevăr, este au apărut fenomene de finanțare din extern, care este cu greu de de combătut și metodele prin care se încearcă și cadrul legal, eu le-aș spune puțin excesive, pentru că până la urmă trebuie să existe o hotărâre a instanței de judecată pentru o Poate de văzut o procedură mai simplificată în asemenea cazuri, urgentă, trei, cinci zile, dar să fie o hotărâre de judecată, că a fost interzis, că a fost suspendat, că a fost radiat, că a fost exclus din cursa electorală, dar să fie, după mine, ca jurist, ca Cred că mă cunoaște multă lume în sala asta, dar trebuie să fie la nivel de de de de o hotărâre a instanței de judecată. Asta este foarte principal și cred că asta ne recomandă și am citit și noi rapoartele care au fost de monitorizare a unor instituții internaționale, care ne-au criticat foarte dur la acest capitol, că excluderea, chiar și aceleași încălcări grave care au dus la excluderea acestor partide politice, a acestui partid politic, urma să aibă loc printr-o hotărâre de judecată.

Eu totuși aș vrea să atrag atenție și la un alt aspect. Am vorbit și atunci și acuma reiterează. Partidele politice noi create se confruntă cu problema deschiderii conturilor bancare. Noi n-a Dumneavoastră n-ați vorbit. Noi am vorbit și data trecută. Noi ne confruntăm cu băncile care categoric refuză să deschidă conturi bancare pentru partide politice nou create. Este o problemă. Nu știu, atunci am vociferat-o. Noi am avut partidul care îl reprezint, am avut demersuri și la Banca Națională și peste tot și ni s-a spus: „Da, da, da, da, da, da”, dar până la urmă folosim și aici, fiți atenți, că aici este o problemă foarte mare când partidele încearcă să fie întreținute contrar sau prin ocolirea cadrului legal. Vrem, nu vrem, el cum trebuie să reziste, dacă el nu are cont bancar și pur și simplu banca refuză fără motive?

Nu are niciun motiv. Îi spui: „Vă rog frumos, scrie două. Vă rog frumos, explicați-mi care este motivul că nu ne deschideți contul bancar. Noi nu suntem în lista de sancțiuni, nu suntem nicăieri, absolut. Suntem un partid nou format”. Pur și simplu, politica băncii este de a nu conlucra cu partidele politice.

Noi despre ce vorbim acuma? Despre care finanțare? Cum să ne întreținem? Cum să Cum să legalizăm cotizațiile? Unde le să le Unde să le stocăm? În care cont bancar? La noi în seif, cu șoturile din timpuri sovietice? Curtea de Conturi care să le verifice pe urmă. De aceea, eu cred că lucrurile astea trebuie dumneavoastră să le luați așa ca drept unele, să spunem așa, impedimente care noi le le întâlnim și ceea ce ține de aspectele care au fost vociferate, sunt unele foarte, mă refer la ceea ce dumneavoastră ca concluzii, sunt unele foarte plauzibile și urmează ca Parlamentul deja să-și expună poziția referitor la aceste propuneri. Și ultima sugestie, în ceea ce ține de poziționarea unor partide la ziua de astăzi, totuși ar fi bine ca pe viitor să totuși Republica Moldova să ajungă la o maturitate ca să nu facem partizanat politic pentru unele partide, pentru că guvernarea vine, pleacă. Ele foarte repede se schimbă, dar noi trebuie să schimbăm. Nu trebuie să rămână șleiful ăsta de la alte partide, care pe timpuri le-am numit dictatoriale, le-am numit capturate, captive și acuma noi ne-am trezit că avem S-a schimbat doar guvernarea, dar, nu știți cum, naravurile au rămas tot aceleași, sore de de de de, așa, mai popular vorbind, dar partizanatele este pe alocuri duce la neîncredere și, păreri de rău, încrederea în instituțiile statului pe alocuri și o pătează. Vă doresc succes în continuare. Mersi.

[Nicolae Panfil] Mulțumesc, domnule Zagorodnîi. Eu n-o să mă refer sau n-o să comentez vizavi de acele lucruri care dumneavoastră le-ați spus, evident, din perspectiva de politician și reprezentant al partidului, nici cele menționate de dumneavoastră, nici domnul Gligor. Doar că o să atrag atenția iarăși, practic ca în fiecare raport, ca după fiecare raport, la un aspect. Noi încercăm să avem o metodologie consistentă și consecventă în fiecare an.

Regretăm de fiecare dată lipsa discuției și lipsa dialogului, deschiderii pentru dialog, din partea partidelor politice. Iată, uitați-vă și aici în sală câte sunt reprezentate. Am spus că au fost patru sau cinci partide care, la nivel central, au fost de acord să avem discuții, pentru că anterior ați vorbit despre: „N-ați reflectat, n-ați vorbit, n-ați”.

Dar noi de unde să știm despre lucrurile astea, dacă nu discutăm? Da? Sigur că se mai scrie și în presă, putem să discutăm, dar ar trebui cel puțin verificate, discutate în cerc aceste lucruri date. De aceea, rog mai multă deschidere. Profit de ocazia că evenimentul este transmis și live și probabil va fi vizionat ulterior și de către alte partide sau reprezentanți ai altor partide. Suntem întotdeauna deschiși să avem această comunicare, această interacțiune, mai ales că urmează și o campanie electorală foarte sau două, de fapt, foarte și foarte complicate, complexe, pentru că vrem să înțelegem mai bine, vrem să reflectăm mai bine problemele cu care vă confruntați.

Aceasta pe de o parte. În același timp, dacă ar fi să fim total obiectivi și corecți, haideți să vedem, dar în ce măsură partidele politice s-au implicat în dezvoltarea cadrului legal, pentru că noi, Asociația Promo-LEX, am fost, am participat în scrierea, mai bine zis, nu în scriere, dar în oferirea comentariilor, obiecțiilor, propunerilor, recomandărilor pentru Codul Electoral, pentru Legea partidelor politice, în 2022, când a fost adoptată, pentru regulamentele ulterioare ale CEC-ului și chiar am încercat să promovăm, să facem niște evenimente comune cu CEC-ul. Haideți să discutăm, să dezbatem fiecare capitol din cod în parte. Câte partide credeți că au fost prezente la acele discuții?

Câte inițiative din partea partidelor politice de a discuta diverse probleme cu care vă confruntați în spațiul public ați avut? Nu mă refer la cei care sunt prezenți astăzi. Nu nu este o replică pentru cineva concret. Eu vorbesc despre faptul că aceste probleme cu care dumneavoastră vă confruntați, dacă n-o să le aduceți, n-o să găsiți puterea să le duceți în spațiul public, iar ceea ce discutăm noi astăzi este una din platformele care încercăm s-o păstrăm de mai mulți ani pentru a discuta astfel de probleme, o să avem aceleași constatări în fiecare an, cu regret. Și credeți-ne, observând din 2016 încoace, monitorizând finanțarea partidelor politice, vedem și noi o anumită dinamică, vedem și noi anumite îngrijorări, dar nu neapărat avem și noi toată puterea și capacitatea să convingem ca de unii singuri să schimbăm lucrurile. Da? Cu toată deschiderea, ne vom implica într-o eventuale într-o eventuală, spre exemplu, discuție, dar și evaluarea impactului, de exemplu, prevederilor ce țin de finanțare din bugetul de stat. Poate este timpul, degrabă facem 10 ani de când avem finanțare din bugetul de stat. Poate este timpul să avem o analiză așa cum prevede cadrul legal, de fapt, care este obligația Parlamentului, de fapt, să facă acest lucru. Poate este cazul să facem un studiu la acest subiect.

Dar iarăși, sunt multe alte aspecte care pot fi, la fel, discutate în detaliu, pentru că, până la urmă, înțeleg că este nevoie să găsim un echilibru, o balanță dintre necesitatea de control, supraveghere, dar și de dezvoltare. Și aici cred că este sau către acest aspect ne îndreptăm. Sper foarte mult că ne îndreptăm și nu vom ajunge iarăși în situația în care vom discuta mai mult și mai mult iarăși despre control și control și control. Noi, accentele care le-am avut astăzi în prezentarea raportului pe dimensiunile de control, încercăm și noi să schimbăm optica puțin, în sensul în care ne punem întrebarea dacă toate prevederile legale sunt neapărat și eficiente. Deci nu doar să ne punem întrebarea: „Dar face CEC-ul, nu știu, asigură controlul și pune amenzi la 100% din partidele politice?”, dar sunt ele și eficiente? Și încă o dată, chem la dialog, chem la discuții, pentru ca noi să înțelegem și perspectiva dumneavoastră, pentru că, cu siguranță, nu am creat un partid politic, nu avem astfel de interese și, cu siguranță, aveți dificultăți mult mai complexe decât putem să le înțelegem analizând acele surse de informații publice care le avem, dar cred că putem îmbunătăți inclusiv analiza noastră pentru viitor.

Dacă sunt intervenții, dacă cineva vrea să mai intervină, dacă nu, atunci eu, uitându-mă la ceas, constat că practic suntem la finalul agendei, dar domnul Gligor, da, vă rog.

[Grigore Petrenco] Cadrul existent de finanțare a partidelor, el este, vreți sau nu, discriminatoriu. Partidele la început de cale sunt discriminate în raport cu acelea care dețin puterea. Eu cred că noi trebuie să ne gândim la un mecanism de finanțare din bugetul de stat a partidelor care sunt la început de cale sau în proces de desfășurare a activității, printr-o modalitate de argumentare a cheltuielilor necesare pentru buna funcționare sau dezvoltarea partidului care este la început de cale, din bugetul de stat.

Cui ar trebui să aparțină această competență? Care ar fi acea instituție care ar administra un buget în acest sens, la care partidele ar putea să se adreseze în vederea argumentării, depunerii unei aplicații cu privire la cheltuielile imperativ necesare pentru buna dezvoltare a partidului? Este o întrebare deschisă. Eu nu știu, dar asta ar putea fi un instrument compensatoriu în raport cu sistemul ăsta discriminatoriu, care dă foarte mult celor care sunt astăzi în fotolii și nu dă aproape nimic celor care încearcă să vină în procesul politic. Haideți să ne gândim cu toții dacă astfel de mecanisme poate există undeva sau dacă nu, dacă Republica Moldova are sau nu nevoie de un astfel de mecanism. După mine, în opinia noastră, a Partidului Schimbării, e o nevoie absolută. Altfel, noi riscăm pur și simplu să ne corupem, noile formațiuni politice, sau să le inhibăm activitatea și ele să-și înceteze activitatea. Cel puțin în primele, de exemplu, nu știu, patru ani de activitate, până la primele scrutine majore, în care societatea dă aprecieri, dă note și spune: „Într-adevăr, meritați sau nu”. Da, mulțumesc.

[Pavel Postică] Doar, scuze, foarte scurt în referitor la ceea ce a menționat domnul Gligor. Eu iarăși, în primul rând, voi atrage atenția și voi sublinia aspectul menționat de domnul Panfil, că ar fi bine ca și partidele să depună eforturi. Salut această inițiativă, doar cu titlu de analiză suplimentară aș sugera să vedeți dacă ar fi aplicabil, cel puțin din punctul meu personal de vederecam ceea ce ați menționat dumneavoastră, este cumva analogic cu acel credit fără dobândă care se oferă concurenților electorali în campania electorală. Deci ca sub așa principiu să fie oferit un credit anual partidelor, hai să zicem, noi care au până la doi, trei ani de experiență sau patru ani de experiență, să fie un credit anual care să fie stins în dependență de performanțele obținute, ceva de tipul ăsta.

Dar ca idee mie mi se pare rezonabilă, dar oricum ea trebuie dezvoltată și dacă chiar doriți pe bune ca să promovați o astfel de idee, eu cred că ar fi bine de dezvoltat un pic și ca analogie există mecanismul ăsta, cel puțin în campanii și el nu este foarte perfect, nu este foarte des utilizat, dar oricum deja ceva există, adică nu începem de la zero.

Chiar mă bucur că pe final începem să discutăm poate și ceva idei, soluții, dar vreau foarte mult să cred sau să văd aceste discuții să continue și ulterior, nu doar despre sancțiuni discutate la CEC eventual, dar și alte propuneri, poate chiar evenimente organizate de CEC sau de Parlament cu identificarea unor soluții în acest sens. Eu totuși încă un minut o să vă rețin atenția, pentru că mie mi se pare că astăzi ceea ce s-a discutat așa, poate elefantul despre care vorbeam aici în cameră, da?

Uitați-vă, noi nici nu credem că la momentul de față este cazul să relaxăm foarte mult legislația și controalele în condițiile în care avem acea situație privind finanțarea, în special din afară, de către unii actori politici legal înregistrați sau neînregistrați. Și nu putem în același timp avea prevederi legale gen sancțiuni pentru partidele în câmpul constituțional astea și pentru cei în câmpul neconstituțional altele.

Dar recomandarea ar fi și asta o comunic și acum oficial, dar și în discuțiile cu private, să spunem așa, cu reprezentanții partidelor politice am expus această idee. Haideți să vedem din partea partidelor politice în spațiul public, mai ales în campania electorală unde este cel mai oportun și cel mai dureros subiect, acele demersuri în care partidele care se consideră partide cu valori democratice, partide care consideră că respectă legea și de fapt trebuie să respecte toți legea, da?

Să se detașeze foarte clar de partidele care încalcă legea, de partidele care încalcă legislația și să spună: „Oameni buni, uitați-vă, noi ne luăm acest angajament și vom contracara și vom lupta cu toți cei care încalcă legislația.” Și de fiecare dată să, eu știu, să aveți acele sesizări sau contestații la Comisia Electorală Centrală în raport cu acele partide care încalcă legislația.

Haideți să vină acest ton sau acest mesaj din interiorul partidelor politice, din comunitatea partidelor politice, pentru că cetățenii, aveți o masă foarte largă de cetățeni, pe dumneavoastră vă ascultă în primul rând în campanie electorală. Deci este nevoie de acest mesaj ca oamenii să înțeleagă de ce nu este bine să luăm 200 sau 400 de lei pentru a participa la un protest sau pentru o altă activitate.

Da? De ce nu este bine? Deci nu reușim noi doar una, două organizații să vorbim despre acest lucru sau cu ocazii rare jurnaliștii de investigație și atât. Deci așteptăm inițiativă și din partea actorilor politici.

Aceasta este concluzia mea personală, pentru că dacă reușim să separăm aceste două lucruri foarte clar, cetățenii să aibă o atitudine corectă, civică, ulterior va fi ulterior posibil și de relaxat acele condiții probabil care le simțim prea dure în prezent cu sancțiuni și cu toate alea. Va fi posibil probabil de discutat și despre alte mecanisme de finanțare, dar în prezent avem situația care o avem.

Și este o concurență neloială și o bătălie neloială pe care o aveți nu doar cu statul, nu doar cu instituțiile statului, dar aveți o bătălie neloială în câmp politic cu partidele care nu se finanțează legal. Uitați-vă cifrele pe care le-am avut noi ca estimări. Câte milioane de lei au fost estimate pentru echipa lui Ilan Șor și alte câteva partide afiliate?

Deci cred că este nevoie de a medita asupra acestor lucruri. Pe această notă, mai puțin optimistă, dar cred că ne pune pe gânduri și asta este bine, vă invit la, să continuăm discuțiile și la pauza de cafea și vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră, pentru discuțiile active.

În speranța că următorul raport vom avea mai multe constatări pozitive. O zi bună în continuare tuturor! Dar cred că această discuție ar trebui să fie mai mult timp pentru aceste discuții, într-adevăr, fiecare partid vrea să se expună, într-adevăr, ceea ce e legat de finanțare, cum spune domnul... Dar vă rog, v-am oferit cuvântul, am întrebat... Nu, deja timpul, eu înțeleg, trebuie să plecăm, dar partidele mici care nu au finanțare și ceea ce e referitor la...