Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, vineri 28 iunie 2024. Am să încep cu comunicarea unor decizii care răspund unor așteptări publice din ultima perioadă, să spunem, referitoare la punctul de amendă, la exceptarea tichetelor de masă și a alocației de hrană de la luarea în calcul pentru stabilirea plafonului de 4000 de lei în contextul majorării salariului minim brut pe economie. La prelungirea plafonării prețului la polițele obligatorii RCA și la alte măsuri cu impact fiscal și implicit social din viața cotidiană a românilor.
Și vreau să mulțumesc domnului ministru de finanțe, Marcel Boloș, că ni se alătură la acest brief de presă pentru a putea explica cât mai bine deciziile luate astăzi de executiv, oportunitatea lor și contextul în care au loc. Domnule ministru, mulțumesc și vă dau cuvântul.
Mulțumesc și eu. Întâi de toate, țin să mulțumesc tuturor celor care în aceste zile ne-au transmis observații, dar și critici, unele pertinente, pentru ceea ce înseamnă mecanismul e-TVA și posibilitățile acestuia de a-l pune în implementare.
Vreau să precizez că am avut consultări cu Camera Experților Contabili și a Contabililor Autorizați, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri, Romanian Business Leader. De asemenea, cu reprezentanții Concordia, cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
De asemenea, cu reprezentanții AmCham și Fondul Investitorilor Străini. A fost o consultare din care au reieșit observații pe care le-am transpus în proiectul de ordonanță de urgență pe care l-a aprobat guvernul astăzi.
Dar înainte de a menționa acest și a preciza aceste observații, aș mai vrea să fac câteva precizări care țin de contextul general al mecanismului e-TVA. După cum se cunoaște, este cel mai important impozit pe care România îl are și îl colectează la bugetul de stat.
În acest an sunt prevăzuți peste 120 de miliarde de lei, sume care ar urma să fie încasate în bugetul de stat. Este principalul nostru impozit din care se finanțează toate celelalte categorii de servicii publice, de la școli, spitale, unități sanitare și de asemenea drepturile de asistență socială, inclusiv pensiile.
Deci este, cum spuneam, impozitul de care trebuie să avem grijă, el nu constituie un cost pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru companiile din România. Este un impozit neutru, deci ca atare nu afectează costurile de funcționare ale firmelor și sigur, cu excepția costurilor de administrare a acestui tip de impozit.
Dar rămâne, cum am spus, fără impact în ceea ce privește costurile de operaționalizare ale întreprinderilor. Iar în acest context vreau să mulțumesc și să subliniez acest lucru al parteneriatului care a stat la baza acestor discuții.
Cum spuneam, a criticilor care au fost formulate și sigur, a tuturor observațiilor pe care le-am preluat. Digitalizarea trebuie să aducă mai mulți bani la bugetul de stat și să combată în mod eficient evaziunea fiscală și de asemenea, pentru ceea ce înseamnă activitățile companiilor, trebuie să sprijine activitățile companiilor, mai ales în procesul acesta de digitalizare în care este angrenată România.
De ce acest mecanism este, de ce avem nevoie de e-TVA? Pentru că avem o obligație de reducere a gap-ului de TVA cu câte cinci puncte procentuale conform Planului Național de Redresare și Reziliență, începând cu anul 2025.
Și de asemenea, trebuie să ne aliniem la obiectivele și standardele OECD care prevăd ca autoritățile fiscale în relația cu contribuabilii să lucreze cu declarațiile de impozite și taxe precompletate. Acesta este viitorul administrațiilor fiscale, respectiv acela în care informațiile privind impozitele și taxele sunt, se regăsesc în aceste declarații de cont precompletate la care și noi am lucrat în cadrul mecanismului e-TVA.
Câteva țări care au acest mecanism și îl implementează și le-a adus și o reducere corespunzătoare a gap-ului de TVA. Deci în Ungaria, începând cu anul 2024, aplică mecanismul e-TVA, respectiv a decontului de TVA precompletat. În Italia, începând cu anul 2023, în Spania, începând cu anul 2021, în Portugalia, începând cu anul 2018.
Toate aceste măsuri fac parte din obiectivul pe care Guvernul României l-a fixat de combatere a evaziunii fiscale și de reducere a gap-ului de TVA. Iar din perspectiva experiențelor pe care alte țări le-au avut pentru ceea ce înseamnă reducerea gap-ului de TVA, menționez, ca să aveți o imagine, Italia care în 2020 avea un gap de TVA de 21,5%.
Astăzi, după ce și-a aplicat toate măsurile de digitalizare, a ajuns la 10,8%, deci a obținut o reducere a gap-ului de TVA cu 50%. Portugalia, de la 7% a ajuns, după ce și-a implementat măsurile de digitalizare, la 3,6%, deci o reducere de 49%.
Lituania, de la 18,7% la 14,5%, o reducere de 22%. Cipru, de la 7,5% la 8,3%, o reducere de 53% a gap-ului de TVA. V-am dat aceste exemple ca să vedeți că aceste măsuri pe care Guvernul României le-a aprobat au impact pentru ceea ce înseamnă mai buna colectare a impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
Și sunt experiențe pe care alte țări le-au avut pentru ceea ce înseamnă obiectivul acesta strategic al guvernului de reducere a gap-ului de TVA, care înseamnă banii statului care se datorează statului să fie încasați la buget. Ultimele statistici ne arată că România este pe primul loc în ceea ce înseamnă gap-ul de TVA, 35,7% este în, suntem în clasament în ceea ce privește sumele care nu se încasează din TVA.
Valoarea estimată că nu o încasăm este de 35 de miliarde de lei și vă dau câteva exemple din nou, cine a reușit să ajungă cu un gap de TVA de 0,4% este Finlanda, Estonia cu 0,6%. Deci sunt țări cu o bună practică în acest domeniu, dar pentru mediul de afaceri îmbunătățirea colectării de, a impozitelor și taxelor la buget înseamnă mai puține măsuri pentru ceea ce înseamnă politica fiscală și asigurarea unei predictibilități mai bune pentru politica fiscală a României.
Astăzi guvernul, cum spuneam, a aprobat modificările la mecanismul de implementare a e-TVA. În acest fel, s-a convenit ca o perioadă de șase luni, respectiv până la data de 1 ianuarie 2025, să fie extinsă perioada în care notele de diferențe privind TVA, dar și notele justificative să nu fie percepute contribuabililor.
În acest fel, Ministerul Finanțelor are posibilitatea să simuleze aceste și să implementeze acest mecanism, să observe de unde vin diferențele privind taxa pe valoarea adăugată, respectiv diferențele între ceea ce avem înregistrat la fisc și ceea ce rezultă din deconturile depuse de către contribuabili.
Și este o perioadă în care de asemenea am convenit și s-a aprobat în, prin ordonanța de urgență, constituirea comitetului e-TVA împreună cu reprezentanții mediului de afaceri și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, încât să putem, dacă va fi cazul, să formulăm împreună și alte propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea acestui mecanism foarte benefic pentru România.
De asemenea, s-a aprobat extinderea perioadei de cinci zile inițial la 20 de zile pentru validarea datelor și informațiilor din decontul de TVA precompletat. De asemenea, a fost solicitare să abrogăm nota justificativă pentru diferențele de TVA.
S-a luat în calcul această solicitare, s-a abrogat nota justificativă, s-a înlocuit cu notificarea de conformitate și aici s-a adăugat că nu folosim notificarea de conformitate atunci când există erori materiale, când există inadvertențe între bazele de date și alte situații care se vor constata și se vor aproba prin ordin de ministru.
Ca urmare a celor șase luni în care pilotăm mecanismul și îl îmbunătățim, așa cum am făcut și în cadrul modulului e-factura, care a avut nevoie de o perioadă în care am implementat mecanismele și apoi am adoptat măsurile de îmbunătățire tehnică a utilizării modulului, încât să putem avea toate aceste informații la un loc și statul, cum spuneam, să-și poată moderniza sistemul său fiscal.
De asemenea, un ultim punct important a fost cel referitor la revizuirea contravențiilor. Au fost reduse contravențiile și s-au introdus prevederile legale pentru măsurile de prevenție, încât din acest punct de vedere, fiind un mecanism nou, să putem să luăm aceste măsuri doar atunci când identificăm că sunt situații ce privesc faptele de evaziune fiscală.
Aș vrea să înțelegeți că este un pachet de măsuri de digitalizare a României, a sistemului fiscal al României, că alături de modulul e-factura, modulul e-TVA sunt în pregătire și RO e-proprietate și subliniez aici că va avea loc o discuție prealabilă cu mediul de afaceri și cu reprezentanții organizațiilor profesionale.
Și de asemenea, în pregătire este declarația unică inteligentă pentru persoanele fizice autorizate și un ultim pachet de măsuri este cel cu privire la modulele antifraudă, al căror obiectiv final este de organizare a inspecțiilor fiscale și a inspecției antifraudă în funcție de valoarea indicatorilor de risc fiscal, astfel încât acțiunile organelor noastre de inspecție fiscală și inspecțiile antifraudă să poată fi orientate spre faptele de evaziune fiscală cele mai periculoase pentru bugetul statului.
Reamintește de asemenea că modulele antifraudă, cu precădere pentru combaterea evaziunii în domeniul TVA, care una peste alta sunt 160 de modalități prin care sunt organizate formele de prejudiciere a bugetului statului pentru ceea ce înseamnă taxa pe valoarea adăugată, aceste module antifraude vor intra în etapa de testare pilot cu data de 1 august, așa cum am mai precizat acest lucru.
Și sunt măsuri după modelele europene din statele care și-au modernizat sistemele fiscale, încât România să poată cu adevărat să aducă bani din mai buna colectare a impozitelor și taxelor. Precizez că nu se poate întâmpla o minune peste noapte, să nu mă întrebați cât de rapid și dacă peste noapte vom putea vedea mai multe impozite și taxe la bugetul de stat.
Cu toții ne dorim acest lucru, dar experiența altor țări, așa cum am menționat, a arătat că e nevoie cam de trei ani până când se văd rezultate ale acestor tipuri de măsuri. Iar discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Băncii Mondiale și mulțumesc pe această cale sprijinului pe care instituțiile financiare internaționale le acordă Ministerului Finanțelor, din discuțiile avute cu dumnealor, în trei ani România, începând cu aceste măsuri, ar putea ajunge la reducerea gap-ului de TVA cu 15%.
Este un lucru extraordinar pentru ceea ce înseamnă modernizarea sistemului fiscal și a finanțelor publice ale României. Noi privim nu numai problema politicii fiscale a României, dar suntem atenți în același timp la finanțele României, pentru că ele sunt extrem de importante în ceea ce privește finanțarea serviciilor publice și asigurarea unor servicii publice de calitate pentru români.
De aceea, încă o dată, mulțumesc tuturor celor care fie prin observații, fie prin criticile care ni le-au formulat, au contribuit la îmbunătățirea mecanismului și sunt convins, și cu aceasta închei, că vor mai exista și alte modificări ale mecanismului pe măsură, pe măsură ce noi simulăm și implementăm mecanismul pe perioada celor șase luni menționate.
Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule ministru. Dacă sunt întrebări de la colegii de la presă, vă rog. Andreea Gheorghe, Digi24. Domnule ministru, ne-ați spus de ce ar fi benefică o astfel de măsură pentru a avea o mai bună colectare la bugetul de stat.
Bun, totuși mediul de afaceri a reclamat faptul că ați venit pe repede înainte cu măsura aceasta, că nu ați discutat. Acum vedem că o modificați. De ce v-ați grăbit în primă fază să adoptați această măsură? Nu puteați să veniți din timp?
Da, deci, întâi de toate, să știți că de-a lungul timpului, pentru ceea ce înseamnă măsurile privind politica fiscală a României, a fost o cutumă ca atunci când se discută de impozite și taxe să existe acest dialog. De-a lungul timpului s-au introdus declarația 390, 394, dar măsura de acum este o măsură cu un profund impact în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale.
Pe de altă parte, așa cum am menționat și la începutul intervenției mele, începând cu anul 2025, înseamnă cu 1 ianuarie 2025, avem obiectivul de reducere cu 5% a gap-ului de TVA. Aceste măsuri care privesc reducerea gap-ului de TVA și mai ales impactul lor nu se obțin peste noapte.
De aceea a fost termenul de 1 iulie, termen fixat în prealabil, pentru ca să poată măsura să-și producă efecte și sigur, să vedem o îmbunătățire consistentă a taxei pe valoarea adăugată încasată la buget. Bun, întrebarea mea era de ce nu ați avut aceste discuții pe care le-am văzut ulterior cu mediul de afaceri înainte, pentru că vedem aceste modificări.
Le-ați decis după ce ați discutat cu contabilii, cu IMM-urile și așa mai departe. Puteați să discutați din timp. Repede, încă o dată, de-a lungul timpului, în Ministerul de Finanțe, pentru aceste situații în care a fost introdus un decont sau a fost stabilit un termen scadent, nefiind vorba de un impact bugetar și bani care se încasează în plus de la companii, nu a fost practica aceasta a discuțiilor.
Dar am observat care, că există o nevoie de discuție și pentru aceste tipuri de măsuri care țin de administrarea impozitelor și taxelor și sunt măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Și de acum înainte am și constituit comitetul e-TVA pentru a exista acest dialog și pentru a exista aceas, aceste discuții care sunt benefice pentru ceea ce înseamnă mecanismele noastre și pentru ceea ce înseamnă corectitudinea încasării impozitelor și taxelor la buget.
Mediul de afaceri reclamă că statul nu ar avea suficiente informații cu privire la cheltuielile unei firme, astfel încât să realizeze acest formular precompletat corect. Așa este, am spus și la întâlniri că sunt situații în care nu avem acces la toate informațiile și datele, motiv pentru care notificarea de conformitate astăzi nu se va utiliza atunci când ne lipsesc aceste date.
Mai mult, am subliniat că în decontul de TVA precompletat, acolo unde nu deținem informații, nu se ia în calcul la indicatorul de risc fiscal, la procentul de 20%. Iar în decont, pe acel câmp, se va face mențiunea, se completează de către contribuabil pe baza informațiilor și datelor pe care acesta le are.
Precizez câteva lucruri. Să nu uităm, de la 1 ianuarie 2025 intră în vigoare extinderea modulului e-factura de la business to business la business to consumer. Deci va fi un pas de aducere a informațiilor în sistem.
De asemenea, de la 1 ianuarie 2025 intră în vigoare obligația micilor întreprinderi de raportare în SAF-T. Deci sunt pași pe care îi facem pentru ca aceste informații să ajungă în sistem, dată de la care nu va, vor mai exista justificări pentru diferențele care pot să existe între bazele de date ale fiscului și documentele, respectiv sistemele de contabilitate ale contribuabililor.
Și în felul acesta, România trebuie să ajungă exact acolo unde e prevăzut în ca obiectiv de către OECD, pentru ca declarațiile de impozite și taxe să fie precompletate. Acesta este drumul și mersul firesc al lucrurilor pentru ceea ce înseamnă modernizarea sistemului fiscal.
Bun, deci are și statul nevoie de această perioadă de tranziție de jumătate de an cumva și firmele să se adapteze sistemului. Să știți că am observat un lucru care, pentru că sistemul fiscal al României este în curs de modernizare. Aceste elemente de reformă au nevoie de un timp pentru a fi înțelese și aplicate, motiv pentru care am pus în primă variantă trei luni de zile pentru perioada de simulare, după care, în urma discuțiilor lărgite, am extins termenul la șase luni.
Și bazându-ne pe dialog și pentru ceea ce înseamnă colaborarea bună cu reprezentanții mediului de afaceri, am înființat comitetul e-TVA. Deci deschiderea noastră pentru ceea ce înseamnă dialog și parteneriat cu mediul de afaceri, în fiecare lună am consultat mediul de afaceri.
Am spus că această măsură nu are un impact financiar, am văzut în spațiul public că s-a spus că luăm bani de la firme. Nu este așa, nu, nici vorbă despre aceste tipuri de măsuri. Aici discutăm de un impozit al statului și vă spun, în calitate de ministru al finanțelor, că trebuie să fiu foarte ferm atunci când discutăm de banii statului și de felul în care acest impozit, neafectând costurile firmelor, el trebuie să fie virat la bugetul de stat, pentru că, repet, de aici finanțăm sănătatea, educația, pensiile, asistența socială și ne confruntăm cu deficitele bugetare pe care le știți.
Deci trebuie să spun foarte răspicat că trebuie să avem grijă de aceste impozite și taxe care se datorează statului și toată, tot respectul meu ca ministru al finanțelor pentru contribuabilii corecți, cinstiți, onești, care au un parteneriat corect cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Bună ziua, Cătălina Mănoiu, Antena 3 CNN. Domnule ministru, vorbeați și despre acele facturi care vor fi emise către persoane fizice. Aici analiștii au criticat dur măsura și spuneau, oare de ce ar trebui să știe statul ce tip de articol vestimentar a cumpărat o persoană?
Dar niciodată pe, Ministerul Finanțelor n-o să-l intereseze că o persoană fizică și-a luat 1 kg de zahăr sau 1 kg de făină. Este o nebunie. Dar pe Ministerul Finanțelor îl interesează taxa pe valoarea adăugată care se datorează bugetului de stat.
Pe Ministerul Finanțelor îl interesează ca acele informații să fie folosite pentru ceea ce înseamnă creditul fiscal, pentru acele zone de activitate cu o incidență mare a evaziunii fiscale, astfel încât persoanele fizice care doresc să beneficieze de viitoarele reglementări privind creditul fiscal să poată să facă acest lucru.
Și perspectiva aceasta a extinderii informațiilor pentru business to consumer este una în care statul își aduce informațiile necesare pentru a nu fi în situația în care i se declară impozitele și taxele de către contribuabil, ci a fi în situația în care prezintă contribuabilului cât are de încasat de la el.
Asta, aceasta înseamnă o schimbare de paradigmă, ea este o schimbare pe termen lung în care statul, din rolul său, să zicem, mai mult pasiv, are un rol activ în ceea ce privește încasarea impozitelor și taxelor. Altfel, rămânem exact în acea situație cum suntem de foarte mult timp, în care atunci când am avut crize financiare, prima măsură care ne-a venit la îndemână a fost aceea de a revizui impozitele și taxele și a pune o sarcină fiscală mai mare pe contribuabili.
Nu, trebuie să existe o piață și mecanisme de piață competitive în care contribuabilii și operatorii economici din piață au o relație corectă, civilizată cu statul și cu autoritățile statului și competitorii necinstiți și incorecți, aceia sigur că au de suferit după măsurile acestea pe care noi le gândim pentru ceea ce înseamnă măsurile de digitalizare.
Dar obiectivul general pe care îl avem de reducere a gap-ului de TVA, cum v-am menționat, nu înseamnă doar e-TVA, înseamnă și completarea măsurilor pentru ceea ce înseamnă legea insolvenței, modificările pe care le vom propune pentru Codul de Procedură Fiscală.
Aceasta pentru că Guvernul României ține la parteneriatul corect cu oamenii de afaceri, cu mediul de afaceri și cu cei care sunt corecți și cinstiți în relația cu bugetul României. Domnule ministru, ca să fie clar, în momentul în care încep să se raporteze aceste facturi care sunt emise către persoanele fizice, la Ministerul Finanțelor ajunge o factură care spune ce a cumpărat un român, corect?
La Ministerul Finanțelor ajunge o factură în modulul e-factura după regula pe care o avem acum. Nu se întâmplă absolut nimic în plus sau în minus. Și acum avem informații pentru ceea ce înseamnă tranzacții ale operatorilor economici și suntem operatori pentru date cu caracter personal, știm toate aceste lucruri.
Dar, repet, nu ne interesează cine și când și-a făcut cumpărăturile, ne interesează pentru noi, ca minister, să trecem la o nouă formă de administrare a sistemului fiscal al României. Totuși, sunt îngrijorări legate de faptul că aceste baze de date pe care ministerul le are ar putea să fie atacate și am putea să vedem în spațiul public, domnule ministru, cum anumite cumpărături făcute de o persoană, pentru că există și un CNP poate pe acea factură, sunt date publicității.
Pot fi informații sensibile. Dar eu știu, eu, eu știu că avem instituții ale statului care se ocupă de cybersecurity și răspund de acest lucru. Mai mult, avem sistemele de protecție a bazelor de date care funcționează și care până acum nu am avut astfel de probleme.
Dar haideți, până acum spuneam că Ministerul de Finanțe nu-și utilizează bazele de date și că nu este în stare să facă nimic cu ele. Ei, iată că a venit momentul în care Ministerul de Finanțe implementează e-TVA, iată că a venit momentul în care Ministerul de Finanțe se uită și, mă rog, o să începem să pilotăm identificarea firmelor carusel.
Iată că Ministerul de Finanțe știe să, sau începe să lucreze cu aceste volume de baze de date. Eu am menționat acest lucru, că suntem în situația în care a trebuit, de o bună perioadă de timp încoace, să ne obișnuim cu tehnicile de machine learning, să ne obișnuim cu teoria grafurilor, pentru că nu se poate să, pentru cei care sunt de specialitate și știu mai bine, nu, nu sunt specialist în domeniu, dar știu că nu se poate fără instrumente informatice moderne să prelucrezi aceste volume de big data.
Altfel, rămânem cu aceste mormane de informații adunate în Ministerul de Finanțe, nu se întâmplă nimic, gap-ul de TVA crește și mai mult, evaziunea fiscală suntem pe primele locuri și ne arătăm neputința pentru ceea ce înseamnă mai buna colectare a impozitelor și taxelor și recurgem la formele pe care vi le-am menționat mai înainte, atunci când revizuim și facem reforma sistemului fiscal.
Vă rog să ne spuneți despre creditul fiscal, cum anume un român ar putea să beneficieze de această măsură și câți bani ar putea să încaseze. Eu pot să vă spun de creditul fiscal, modelul este portughez și funcționează foarte bine în Portugalia și a adus beneficii însemnate pentru ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale.
Conceptul are la bază determinarea cumpărătorului, subliniez, a cumpărătorului, să ceară bonul fiscal de la vânzător, astfel încât prin declarația unică inteligentă, acele, acel bon fiscal din zonele de activitate cu risc de evaziune fiscală sunt contabilizate și se decide ca 1% din valoarea acelor cheltuieli să îmbrace forma creditului fiscal.
Ce face, ce se întâmplă în modelul portughez cu creditul fiscal? Fie se rambursează cumpărătorului, pentru că statul, repet, are de câștigat, pentru că până atunci nu erau emise, să zicem, facturi și bonuri fiscale din, într-un anumit domeniu. Sau poate să utilizeze creditul fiscal ca o formă de compensare cu alte impozite și taxe.
Deci, repet, este un model, l-am discutat și Banca Mondială ne-a prezentat această alternativă. Nu este luată o decizie, nu, începe, să nu începem din nou în spațiul public să discutăm despre creditul fiscal. Sunt mai multe astfel de instrumente care au fost discutate cu reprezentanții Băncii Mondiale, dar, dar încă nu este luată o decizie, nu s-a discutat în guvern, nici în coaliție, dar îl analizăm ca și model de referință pentru ceea ce înseamnă măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale.
Ce procent v-a fost sugerat de Banca Mondială? Ce ar putea să însemne pentru români? Rambursarea din. Este modelul portughez, înseamnă procente de la 1, 2, 3% și merge pe domenii de activitate. Dar, încă o dată, omul și cumpărătorul nu trebuie să facă absolut nimic decât să solicite eliberarea bonului fiscal și înscrierea codului numeric este opțional, ca să fiu iarăși foarte explicit.
Deci nu este obligație a cumpărătorului, este o opțiune a cumpărătorului care solicită bonul fiscal și odată cu bonul fiscal, codul numeric personal, pentru a le putea culege informațiile prin sistemul de raportare al caselor de marcat fiscale și a le duce în această declarație unică inteligentă care stă la baza mecanismului.
Repet, este un model de studiu și este, dacă vreți, cu rezultate pentru ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale pentru acele zone unde nu se eliberează bonul fiscal. Domnule ministru, săptămâna viitoare este termenul pentru a ataca decizia în cazul Roșiei Montane.
Gabriel Corporation pregătește acest demers. Vă așteptați ca decizia favorabilă României să fie anulată? Condițiile prevăzute pentru calea de contestație sunt extrem de dure. Nu, nu pot să mă pronunț asupra acestui subiect până când nu vedem ce va însemna această contestare, dar sunt condiții extrem de restrictive pentru ceea ce înseamnă decizia instanței arbitrale și formularea acestei contestații.
Să vedem ce se va consemna și ce documente vor fi prezentate pentru susținerea contestației. Spun că este, spun că este o cerere destul de solidă, că nu e doar o procedură. Este un risc pentru România? Ați discutat cu avocații?
Nu am avut o discuție pe această temă. Repet, să vedem documentele întâi și după ce vom vedea aceste documente, ne putem pronunța. Dar trebuie să fim foarte atenți, fiind un lucru extrem de sensibil și cu consecințe, mă rog, care pot să existe asupra bugetului de stat.
Bună ziua, Mădălin Puiu, România TV. O precizare am vrea să ne spuneți, mai exact ce se întâmplă cu firmele care au plata TVA-ului la încasare, de când se va aplica acest mecanism? În proiectul de ordonanță de astăzi, pentru că s-a ridicat această problemă, până la data de 1 august 2025 nu se vor solicita note de diferențe, pentru că încă nu avem datele cu privire la TVA-ul la încasare.
Dar, dar atenționez că începând cu data de 1 iulie 2025 avem toate aceste date necesare pentru TVA-ul la încasare. Cum am menționat, obligația raportării în SAF-T intră în vigoare cu 1 ianuarie 2025 pentru întreprinderile mici, atunci vom avea toate aceste informații.
Mecanismul e-TVA va fi cu 1 august 2025 aplicabil și dumnealor. Nu trebuie să existe supărare pentru e-TVA, repet, nu afectează costurile firmelor, este un impozit neutru, este datoria Ministerului de Finanțe ca acești bani din care finanțăm serviciile publice să se încaseze la buget și să nu creștem, avem ca măsură de ultim moment, de fiecare dată, această tendință de revizuire a politicilor fiscale.
Și o altă întrebare, anul viitor care va fi, care sunt estimările în ceea ce privește colectarea TVA-ului față de anul acesta? Adică va fi mai mare? Avem acum, anul acesta, 120 de miliarde, anul trecut am avut 103 miliarde și vă dați seama că dacă anul acesta discutăm de 20 de miliarde de lei în plus, apropo, până acum am realizat aproape 50% din această sumă în plus, vă dați seama că anul viitor este un an cu așteptări pe linia aceasta a colectării TVA-ului.
Oricum, vom vedea la elaborarea bugetului de stat pentru anul 2025 care vor fi estimările și cum vom ajunge la o sumă cât mai consistentă. Ne-am dori ca să avem o estimare cât mai consistentă care să vină din aceste măsuri pe care le-am luat.
Să nu uităm că prejudiciile de peste 1 milion de lei produse bugetului de stat din taxa pe valoarea adăugată se pedepsesc cu închisoare până la 15 ani. Deci totuși, măsurile acestea luate de către guvern și de către Parlamentul României converg spre această disciplină în domeniul acesta al celui mai important impozit al României, cu impact deosebit în bugetul de stat și în resursele financiare ale statului.
Și mai am o întrebare pe un alt subiect. În luna septembrie va începe plata pensiilor de după recalculare, deja a început această recalculare, vor ajunge și primele decizii de recalculare. Dacă ne puteți spune în momentul de față dacă aveți în momentul de față un impact bugetar pe legea pensiilor.
Exista acest impact bugetar, a fost unul făcut, însă era unul estimativ. Acum, având noi date, există un alt impact bugetar? Este unul mai mare, este mai mic? Nu s-a schimbat impactul bugetar, avem 2,5 miliarde de lei pe lună, înmulțim cu numărul de luni până la sfârșitul anului și știți bine că este suma bugetată și se va acorda această sumă, cum spune legea, după emiterea deciziei de recalculare a pensiilor.
Din punctul nostru de vedere, câtă vreme sumele sunt cuprinse în buget, așteptăm ca să fie emise deciziile de recalculare și apoi noi să asigurăm sursele de finanțare. Bună ziua, domnule ministru.
Astăzi s-a încheiat procesul de reorganizare a ministerelor. Spuneți-ne ce economii a făcut guvernul din reorganizarea ministerelor și câte posturi s-au desființat. Acum, dacă astăzi s-a încheiat procesul de reorganizare și fiecare minister a pus în aplicare prevederile legii 296, e prematur să vedem deja o economie care să se reflecte într-o execuție bugetară.
Să așteptăm un pic să intre în vigoare, să se publice toate aceste acte normative care au fost luate de către Guvernul României astăzi și vedem pe măsură ce se implementează aceste structuri organizatorice care va fi efectul. Dar cu siguranță, cu siguranță, cu siguranță funcțiile de conducere pentru nivel de șef de birouri, după cum știți, nu mai există, posturile vacante au fost reduse.
Dar trebuie să avem această răbdare, să așteptăm implementarea structurilor organizatorice aprobate și să vedem în final impactul bugetar. Nu avem o estimare care. Iertați-mă că intervin, completez răspunsul domnului ministru.
În ceea ce privește numărul total al posturilor reduse, cele de execuție, dar și cele de conducere, se face o centralizare la nivelul cancelariei primului ministru pe care v-o vom pune la dispoziție, dar ea este în derulare, pentru că este o centralizare destul de complexă și nuvrem să să ratăm vreo cifră în acuratețea ei, având în vedere interesul și comunicarea foarte largă care s-a făcut. Cele două principii sunt însă cel mult 8% personal de conducere din totalul angajaților dintr-o unitate și reducerea automată a posturilor vacante. Ele au stat la baza acestei reorganizări care într-adevăr s-a închis, să spunem, cu ședința de guvern de astăzi.
Dar cât economisește guvernul din această E din nou, aici v-a răspuns domnul ministru, la această parte e nevoie de de o evaluare care o să dureze ceva. Pe parte strict administrativă, centralizarea se va face și la cancelaria premierului și acolo vă voi putea ajuta și eu când va fi gata acea centralizare.
Domnule ministru, ce se întâmplă cu rectificarea bugetară? Când se va face și cum v-au cerut ministerele bani în plus? În general, rectificarea bugetară o facem prin septembrie-octombrie de obicei și atunci vedem cum se așează bugetul în execuția sa. Acum mai avem un pic până când vedem unde sunt nevoi de fonduri suplimentare și mă rog, sunt situații în care banii nu au fost utilizați.
Unde sunt aceste situații? Păi să le vedem când facem analiza pentru rectificare bugetară. Spuneam de regulă, de principiu Adică nu va mai fi o rectificare în vară, va fi doar cea din toamnă, de la 1 septembrie? Septembrie-octombrie a fost întotdeauna, ori sfârșit de august, ori în septembrie, ori început de octombrie.
Cine a cerut până acum bani în plus? Ce ministere? Pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de capital am avut solicitări, adică pentru investiții și am alocat pentru investiții atunci când a fost cazul pentru acele situații în care, așa cum am precizat, au fost solicitări și să nu uitați că totuși avem o sumă record la investiții. 47 de miliarde de lei au fost la sfârșitul lunii mai și ne așteptăm ca această sumă să crească considerabil în luna iunie.
Colegii mei jurnaliștii TVR au stat de vorbă cu mai mulți răniți din incendiul de la Colectiv și cu avocații lor care au cerut despăgubiri și au executat statul. Ei susțin că aceste solicitări au fost apoi întoarse în instanță, iar acum statul îi execută la rândul lui. Ce informații aveți despre asta? Nu cunosc subiectul, nu, nu, n-am informații despre acest lucru. Dacă există o hotărâre a instanței definitivă și executorie, este limpede că trebuie pusă în aplicare. Aici, în funcție de fiecare situație în parte și de fiecare caz care, mă rog, pentru care există sentință judecătorească, ea fără discuție trebuie pusă în aplicare.
Bună ziua, Adrian Vasilache de la HotNews. Aș reveni la obligația firmelor de la 1 ianuarie de a încărca în sistem facturile consumatorilor. Ați spus că Este de la 1 ianuarie, este obligație de raportare. Sunt trei etape pentru business to consumer. Prima este cea care se derulează de la 1 iulie până în 31 decembrie, opțional, adică cine dorește le poate încărca în sistem. Au fost solicitări de acest fel pentru că, mă rog, o parte dintre companii au apreciat modulul e-factura și contribuțiile pe care le-a avut pentru digitalizarea operatorilor economici. A doua etapă este între 1 ianuarie până în 30 iunie când este obligație de raportare, deci nu de încărcare în sistem, așa cum am procedat.
Ce înseamnă de raportare? Adică s-a emis factura și după cinci zile raportez emiterea facturii. Iar de la 1 iulie 2025 există obligația de utilizare a modulului e-factura, adică încarci direct factura în sistem.
De când încarci? De la 1 iulie 2025. Până atunci nu există amenzi, este doar perioadă de acomodare, de Ați spus că statul are și acum informații despre ceea ce a cumpărat ce au cumpărat oamenii sau firmele. Nu este adevărat? Da, este Nu, nu, am spus așa, este, avem informații despre acele cumpărături, cheltuieli la persoanele juridice, pentru că avem business to business.
Una e cheltuiala, suma, și alta este produsul și denumirea produsului. Dumneavoastră cereți acum factura integrală în care o să se vadă și chiloți, și creme de hemoroizi, și toate. De ce are nevoie statul? Să mai lămurim, să mai lămurim, da, haideți să mai lămurim ceva, da. La ce vă trebuie informația aceasta? În acest domeniu al standardizării facturii există directiva Uniunii Europene care spune standardul de factură pe care îl utilizează toate statele membre. Deci nu există că România și noi, Ministerul de Finanțelor, de nebuni ne-am apucat să cerem facturi care să aibă un anumit conținut. Există directiva Uniunii Europene care privește structura informațiilor din e-factură. La aceea ne conformăm, nu avem cum și obligația aceasta a fost discutată și la ultima reuniune a Consiliului de Miniștri în care s-a, li s-a pus în vedere statelor membre că până în sfârșit de 2027 trebuie să treacă pe modulul e-factura, fiind o bază de date europeană care se va face la nivelul întregii Uniuni.
Și nu s-a pus la nivelul țărilor UE problema anonimizării acestor date sensibile cu caracter personal? Toți, toți cei care utilizează astăzi date cu caracter personal au obligația respectării prevederilor legale privind datele cu caracter personal. Asta nu înseamnă că ai aceste date și nu le folosești în procesele decizionale pe care le ai. Deci nu, nu avem aici Sunt țări care au implementat deja e-factura în business to consumer? Italia, Italia, v-am citit mai înainte, de la 21,7% gap de TVA și a redus la 10,8% aplicând toate trei modulele: modulul business to government, business to business și business to consumer. Așa a reușit să își pună disciplină în sistemul fiscal.
Și în acest formular, în acest formular vor fi și produsele pe care le cumpără omul? Da, că așa prevede directiva Uniunii Europene. Da sau nu, da sau nu. Deci v-am, v-am menționat, este un standard tipic. N-aș vrea să intru într-o discuție și în spațiul public să apară că ministrul finanțelor vrea informații despre cumpărăturile românilor. Nu, este o directivă a Uniunii Europene pe aceea o respectăm.
Bun, ați mai anunțat e-proprietatea și declarația unică inteligentă. Puteți să ne dați, pentru că Și cum vor funcționa? Ro e-proprietate este, este angajament în Planul Național de Redresare și Reziliență în care valoarea proprietăților se va stabili în funcție de valorile de piață, adică cu alte cuvinte statul nu va mai stabili de la nivel central baza impozabilă de care se folosește pentru impozitare. Până acum spuneam prin lege că toate localitățile din România pentru impozitul pe clădire folosesc 220 de lei pe metru pătrat. Nu va mai exista acest lucru sau că folosesc standardele notarilor. Nu va mai exista acest lucru, se va trece pe valori de piață și de aceea ce înseamnă acest lucru din punct de vedere al ro e-proprietatea? Că în această bază de date care se formează la nivelul României se adună informații despre valorile de piață și o să mă întrebați de unde avem aceste valori de piață.
Și cine le strânge? Sunt, sunt Ce anume? De unde și cine le strânge? Cine se va ocupa cu ele? Păi ăsta e rolul pe care îl avem potrivit jalonului din PNRR. Ăsta e rolul pe care îl are Ministerul Finanțelor, să adune, să colecteze această bază de date de la cadastru, de la notari, de la autoritățile locale pentru ca pe baza acestui, acestor informații mai apoi la nivelul fiecărei localități cu ajutorul unui modul informatic, a unui sistem informatic să fie furnizate valorile de piață ale proprietăților, așa încât este o transformare de profunzime pentru ceea ce înseamnă impozitarea proprietății în România și se aliniază în acest fel sistemul fiscal local cu standardele la nivel european.
Și declarația unică inteligentă? Declarația unică inteligentă, așa, așa cum menționam mai înainte, este cea care colectează informațiile despre ceea ce înseamnă categoriile de cheltuieli pe care le are un contribuabil persoană fizică autorizată, atenție, da, persoana fizică autorizată și mai apoi opțional la persoanele fizice și este cea care în baza acestor informații poate să ajute în combaterea fenomenului de evaziune fiscală cu elemente ce țin de creditul fiscal. Deci cu alte cuvinte nu va mai fi declarația unică așa cum o avem până acum depusă uneori chiar pe hârtie, ci sistemele informatice de la casele de marcat fiscale din e-factura și cele pe care le mai avem în Ministerul Transporturilor adună datele, le centralizează practic în acest loc pentru ca să putem avea decizii importante fundamentate pentru ceea ce înseamnă politica fiscală a României.
Și când vor deveni operaționale cele două, e-proprietate și declarația unică inteligentă? Deci acest, acest, pentru ca să se întâmple acest lucru, cel mai probabil 1 ianuarie 2026, adică să nu panicăm pe nimeni. Este un demers firesc, o măsuri care sunt prevăzute Ambele, 1 ianuarie 2026? Și e-proprietate, și Ambele în 1 ianuarie 2026 este un angajament pe care îl avem prin Planul Național de Redresare și Reziliență și este un pachet de proiecte care fac parte din obiectivul mare pe care l-am menționat de reducerea gap-ului de TVA prin ceea ce înseamnă proiectele de digitalizare, cele două menționate și mai apoi le, măsurile care privesc insolvența și Codul de Procedură Fiscală.
Bună ziua. Ați spus că pregătiți identificarea firmelor carusel. Ce înseamnă asta mai exact, dacă ne puteți explica? Firmele carusel sunt firmele organizate în scopul fraudării taxei pe valoare adăugată, cele care sunt identificate în lanțurile comerciale și de distribuție care apar într-o operațiune economică și prin anumiți indicatori de risc fiscal se stabilește care, să mă rog, care din aceste firme participante mai multe la o operațiune economică au făcut acea tranzacție pentru eludarea taxei pe valoare adăugată.
Și cum anume se va implementa modulul carusel? Este un secret. Nu vă pot da detalii despre acest lucru, vă pot spune că îl pilotăm cu data de 1 august și mă bucur că România în sfârșit nu mai are această problemă, fiindcă a avea modulul carusel înseamnă a avea acces la bazele de date europene: VIES in, VIES out, Eurofisc, care furnizează datele pentru ceea ce înseamnă tranzacțiile și respectiv operațiunile comerciale între contribuabili și în felul acesta ajungem și noi după 30 de ani de zile la momentul acesta în care măcar le pilotăm. Să vedem acum rezultatele pe care le vom obține.
Domnule ministru, ce înseamnă că le pilotăm? De ce e un secret? Dacă de la 1 august, adică într-o lună aproximativ deja pilotăm. Dacă ar ști, dacă, dacă, dacă ar ști contribuabilii toate mecanismele și toți indicatorii de risc fiscal, înseamnă că toată munca noastră ar fi fără rost, pentru că știți cum e, statul adoptă o măsură, contribuabilul se gândește ce să facă pentru ca să optimizeze fiscal un, să mă rog, să implementeze măsuri de optimizare fiscală într-un anumit domeniu și sigur de aici și această, dacă vreți, confidență pentru ceea ce înseamnă aceste tipuri de mecanisme.
Dar cum identificați de fapt? Ce faceți? Explicați-ne puțin mecanismul. Pe odată identificată, să zicem, partea din firme care sunt integrate în carusel, organele de inspecție antifraudă se deplasează la fața locului și iau măsurile de rigoare pentru recuperarea prejudiciilor bugetului de stat și a creanțelor care sunt datorate bugetului de stat. Cu alte cuvinte, partea din firme care se regăsesc în mecanismul acesta de tip carusel suportă consecințele legale privind evaziunea fiscală și plata impozitelor și taxelor datorate bugetului.
Vorbim de sute de firme, mii de firme, marile firme? Haideți să facem pilotarea. Dacă v-am spus că sunt 160 de modalități pe care le avem, mă rog, în vedere pentru ceea ce înseamnă organizarea în domeniul taxei pe valoare adăugată, nu v-am spus o tâmpenie.
Bună ziua. Cele peste 2000 de sigilii când vor ajunge în țara noastră? Cele 2000 de sigilii, ordonanța, după cum știți, care a aprobat achiziționarea și procedurile legale pentru acestea este publicată în Monitorul Oficial. Astăzi s-a aprobat hotărârea de guvern pentru reorganizarea și consolidarea capacității instituționale a autorității vamale române. Până în 15 iulie vom avea anunțurile de achiziție publică care se vor desfășura prin ONAC publicate în SICAP și este dat startul la acest proiect. Cele 2000 de sigilii a mărfurilor sunt, mă rog, în această procedură în curs de achiziționare și foarte important, tot cu data de 15 iulie se va fi operaționalizează, operaționalizată platforma e-transport și utilizarea, respectiv logarea la platformă de pe aplicațiile de mobil, încât pentru ceea ce înseamnă e-transport și implementarea mecanismului specific pentru e-transport să putem să fim operaționali și să nu uităm că de luni intră în vigoare și sistemul de amenzi pentru nedeclararea în e-transport și folosesc acest prilej să spun că avem pregătit un pachet de măsuri consistent pentru ca în domeniul e-transport să aplicăm la fel măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și mă refer aici, ca să fiu foarte direct și aplicat, atât la partea de tranzitare a mărfurilor pe teritoriul României cu obligația de conectare în platforma e-transport. Acest lucru este, îl avem în vedere și de asemenea dovada recepției bunurilor la locul de destinație. Asta înseamnă simplu înregistrarea în contabilitate a mărfurilor care au ajuns în localitatea de destinație până că, pentru că până acum aveam declarația e-transport, dar nimeni nu urmărea ca acele bunuri să intre în gestiune și în circuitul fiscal pentru ca noi să putem să avem o evidență clară pentru aceste tipuri de bunuri și pentru ceea ce înseamnă impozitele și taxele datorate bugetului.
În acest moment sunt două noi scanere operaționale în două puncte din Trei sunt, mă scuzați. Când vor ajunge următoarele și unde vor fi amplasate? În septembrie, în septembrie Siret este planificat pentru livrare următorul scaner și anul acesta avem planificate nouă scanere, anul viitor opt scanere și diferența până la 26, respectiv nouă scanere, în anul 2026.
Bună ziua, Octavian Vasilescu, Euronews România. Recent, Comisia Europeană a publicat un raport în care notează că reforma fiscală a guvernului de la București a fost insuficientă până în acest moment și deficitul bugetar ar putea ajunge la 7% din PIB la sfârșitul acestui an. Și președintele spunea la un moment dat că măsurile corecte nu pot fi luate în an electoral. Am putea după toate aceste alegeri să vedem noi măsuri din partea guvernului pentru a încerca să redirecționeze cumva economia? E prematur de spus, trebuie să vedem cel puțin deficitul bugetar până la sfârșitul lunii iulie-august pentru ca să vedem dacă sunt necesare măsuri. Noi facem eforturi pentru mai buna colectare a impozitelor și taxelor și să lăsăm procesul investițional și cheltuielile de investiții de care au nevoie toți românii și de care, care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a României, să lăsăm investițiile și celelalte cheltuieli de funcționare ale statului fără să ne atingem la ele, să avem măsuri de corecție sau de ajustare. Trebuie să avem în vedere și repet încă o dată că e un volum de investiții imens pe care nu l-am mai avut până acum și se explică prin faptul că avem cele două importante surse de finanțare din politica de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Și încă o întrebare legat de alegeri, pentru că urmează prezidențialele, cel puțin în teorie, ar trebui să aloce guvernul mai mulți bani pentru organizarea lor decât s-a întâmplat pentru europarlamentare și locale? Nu cred, sunt bugete care au fost și sume care au fost cuprinse în buget. Acum noi, din punct de vedere al asigurării surselor de finanțare, ne facem datoria și asigurăm bugetele necesare pentru procesul electoral.
Da, cred că Domnule ministru, o întrebare, dar vă rugăm. acum avem idei noi pentru că se reiau jurnaliștii care spun întrebări. Nu, o ultimă întrebare. Vă rugăm să ne precizați, vedem atâtea măsuri pe care le anunțați pentru combaterea evaziunii fiscale, dar vedem la doar un bulevard distanță poate terase de lux care au pierderi de câteva ori mai mari decât cifrele de afaceri. Vedem în capitală mașini extrem de scumpe, extrem de scumpe, despre care statul nu știe cum au fost cumpărate. De ce nu vedem totuși și niște investigații aici la două străzi, la trei străzi distanță? Aici măsurile pentru ceea ce înseamnă, să zicem, persoanele fizice și veniturile nejustificate, să nu uităm că de la 1 iulie intră în vigoare noua reglementare care pentru veniturile ce nu pot fi justificate vom avea acel procent de 70%, tocmai pentru a disciplina astfel de situații și haideți să vedem ce efect va avea această măsură după punerea în aplicare. Noi avem Direcția Generală Mari Proprietăți care are un plan de activitate și de control pe care îl pune în implementare și să avem puțină răbdare să vedem cu noile reglementări și cu intrarea ei în vigoare și cu noile acțiuni ale noastre impactul pe care îl vom avea în astfel de situații.
Domnule ministru, dar ajung agenții fiscului la toți acești oameni care conduc mașini scumpe și nu au venituri declarate, pentru că este cumva foarte jignitor pentru contribuabilii de rând să vedem proprietăți scumpe, mașini scumpe și oameni care de fapt nu au venituri. Ei nu declară niciun venit. Acum, niciodată fiscul nu va putea ajunge la toți contribuabilii deodată și dintr-odată, de aceea sunt eșantioane, sunt indicatori de risc fiscal și avem mecanismele, să zicem, cele prin care se derulează acțiunile de control, încât să putem avea în vedere acțiuni de impact. Dar cum spuneam, haideți să, să mai avem puțină răbdare pentru după data de 1 iulie și sunt dispus să facem o astfel de analiză.
Și eu aș vrea, dacă mai avem întrebări, pentru că domnul ministru ne răspunde de mai mult de o oră, să ne referim măcar la ce decizii s-au luat în ședința de astăzi, dacă se poate. O ultimă întrebare. O ultimă întrebare. Mulțumesc. Metrorex are conturile blocate pentru că ar avea de plătit o datorie de peste 20 de milioane de euro către fostul constructor al magistralei M5. Ministerul Transporturilor ar fi cerut bani la Finanțe și Ministerul Finanțelor ar fi refuzat. Voiam să vă întreb dacă aveți de gând să deblocați această situație, dacă se vor da bani de la Fondul de Rezervă sau cum veți proceda? Nu cunosc detalii, știu de situația aceasta pe care ați menționat-o. Nu cunosc detaliile și solicitarea pe care au făcut-o Ministerul Transporturilor către Ministerul Finanțelor. De regulă, când sunt situații de acest fel, încercăm să găsim soluții încât să nu fie blocată activitatea marilor companii și în ceea ce privește serviciile publice.
Deci spuneți că Transporturile nu v-au trimis o solicitare sau? Asta nu înseamnă că ministrul finanțelor știe fiecare document care intră în instituție. Posibil să fie trimis, am reținut, cunosc problema, dar n-am știut că s-a făcut solicitare pentru Fondul de Rezervă Bugetară.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru această serie de interviuri, aș putea spune, pe care le-ați avut cu ocazia briefing-ului de presă după ședința de guvern de astăzi. Fără îndoială, sfera de interes este una foarte largă, fără îndoială dintr-un pas sau doi pași totul ajunge la un element de fiscalitate, totul ajunge la bani și aș mai contextualiza și eu informația spunând că suntem cu toții pe o curbă abruptă de învățare din punct de vedere digital, pentru că s-a vorbit aici foarte mult despre e-TVA și alte sisteme digitale de fiscalizare și de control fiscal și ne aflăm, mai dau eu o, reamintesc, reîmprospătez o informație, în decada transformării digitale la nivel european. Vreau însă să continui încă câteva minute înainte de a vă pune la dispoziție acel consistent comunicat de după ședința de guvern, să punctez alte câteva decizii luate astăzi de către executiv. Prețurile RCA vor rămâne plafonate pentru încă trei luni, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, celelalte condiții rămân neschimbate ca și până acum. Punctul de amendă rămâne la valoarea de 165 de lei până la 31 decembrie 2024, iar pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților încadrați cu salariul minim pe economie, guvernul a modificat reglementările referitoare la aplicarea facilităților pentru acordarea unor beneficii salariale. În speță, pentru acordarea facilității fiscale privind neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 de lei pe lună, s-a decis că vor fi excluse de la calculul pragului de 4000 de lei contravaloarea tichetelor de masă sau a indemnizației de hrană acordate potrivit legii pentru perioada iulie-decembrie 2024. De asemenea, a fost punctat și mai devreme, într-unul dintre răspunsurile date de către domnul ministru, a fost în un punct focal în ședința de astăzi închiderea reorganizării ministerelor în baza legii 296 din 2023, cu cele două principii fundamentale: cel mult 8% personal de conducere în cadrul ministerelor și autorităților subordonate și reducerea posturilor vacante. Astăzi au intrat în atenția guvernului opt ministere: Ministerul Economiei, Afacerilor Interne, Transporturilor, Sănătății, Mediului, Educației, Culturii și Agriculturii. Impactul și centralizările efective ale, ale acestei reorganizări se află în, în desfășurare și vor fi comunicate la o dată ulterioară. Aș vrea să închid, înainte de a vă sta la dispoziție pentru întrebări, cu alocarea unor fonduri care fac posibile continuarea unor investiții la nivel local și național, mai precis peste 1,3 miliarde de lei vor suplimenta bugetul Ministerului Dezvoltării pentru plata lucrărilor la proiectele de investiții realizate prin programele naționale de dezvoltare locală și prin programul Anghel Saligny, astfel încât toate proiectele să continue fără oprire. Alte 400 de milioane de lei vor merge tot prin Ministerul Dezvoltării către proiecte de reabilitare realizate prin Valul Renovării, Fondul Local și alte componente ale PNRR. În speță, 600 de cereri de transfer de la autorități locale vor fi astfel satisfăcute. Mai punctez și faptul că 37 de milioane de lei vor fi livrați pentru încheierea proiectelor de construire și a 110 creșe la nivel național. Unele sunt deja recepționate, mai trebuie făcute câteva plăți pentru operaționalizarea totală, altele sunt în diverse faze de execuție. A fost o ședință extrem de complexă astăzi și repet, va veni un comunicat mai detaliat imediat, dar dacă aveți curiozități punctuale, vă stau la dispoziție.
Bună ziua, o întrebare. Guvernul ar putea să intervină în situația generată de compania Wizz Air, pentru că știm că sunt foarte multe zboruri care au fost întârziate sau chiar au fost chiar anulate. Foarte mulți oameni n-au mai plecat în concedii sau au stat cu orele în aeroport. Legal, guvernul ar putea să intervină? Este o întrebare ipotetică. Ce pot să vă spun este că guvernul monitorizează și este informat despre o situație, dacă acele zboruri au legătură cu, apelează la aeroporturi românești, este și normal să se întâmple așa, dar vorbim despre o companie privată și de asemenea poate ar trebui să ne aducem aminte de o campanie de conștientizare a statutului nostru european: Sunt cetățean european și am drepturi. Era supra-titlul acelei campanii. Românii care sunt din nefericire afectați, suntem și în perioadă de vacanțe și concedii, adevărat, de întârzieri sau anulări de zboruri de la orice companie, de altfel, au drepturi și pot deschide diverse litigii pentru a solicita despăgubiri către acele companii și da, monitorizarea există. Ce măsuri pot fi luate de către statul român mai mult decât ce v-am spus, nu știu.
Vă mulțumesc foarte mult. Eu vreau să vă întreb doar dacă există un nou contract cu Poșta Română pentru distribuirea deciziilor de mărire a pensiilor. Mulțumesc că mi-ați adus aminte, este o informație de interes public major. A fost o ședință, repet, cu foarte multe acte normative pe ordinea de zi. Da, Poșta Română a fost contractată pentru a fi unic distribuitor al notificărilor pentru recalcularea pensiilor care va avea loc începând cu septembrie anul acesta. Poșta Română este astfel împuternicită și să tipărească, și să distribuie către peste 4,8 milioane de pensionari notificările cu viitoarea, viitoarele lor drepturi în ceea ce privește pensiile.
Vă mulțumesc foarte mult. Urmează așadar acel comunicat și vă stau la dispoziție ca întotdeauna. Să ne revedem sănătoși.
