Bună ziua. Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a participa la această conferință de presă pe tema rezultatelor de mandat, bilanțul de un an de zile pe care sunt onorat să vi-l prezint împreună cu echipa Ministerului Energiei.
Cu siguranță că s-au făcut progrese în acest an de zile și am plecat de la această nevoie de a rezolva o trilemă energetică. Vrem o energie sigură, la un preț corect și cât mai verde. Și am stabilit ca ordine de priorități exact cea pe care am redat-o: siguranță, securitate energetică, această competitivitate, respectiv accesibilitate. Deci pentru consumatorii industriali, competitivitate, pentru consumatorii casnici, accesibilitate, facturi cât mai reduse și în ultimul rând o energie cât mai verde.
La preluarea mandatului am avut în scurt timp depunerea cererii de plată doi și Ministerul Energiei a înregistrat atunci două restanțe. Jalonul 133 și jalonul 129. Jalonul 133 s-a referit la acele centrale în cogenerare: Arad, Craiova, Constanța, Râmnicu Vâlcea.
Toate au fost închise, jalonul a fost validat și în 24 iunie recent, Comisia Europeană a ridicat suspendarea plăților de 37,2 milioane de euro. La jalonul 129, producția de hidrogen, suntem în etapa finală de contractare, toate proiectele au fost evaluate și urmează ultimele semnări. Probabil vor mai fi încă două contracte semnate și ne vom îndeplini și pe jalonul 129 ținta asumată.
De asemenea, am reluat investiția patru, era o investiție pe care ministerul o propusese spre a fi eliminată. Stocare, producția de baterii, producția de panouri fotovoltaice și celule. Ne-am reluat aceste apeluri și avem în plin proces evaluare.
Jalonul 127, reforma cinci, de asemenea o reformă complicată, instrumente financiare verzi, eficiență energetică. Un jalon închis prin ultimele aprobări din Parlamentul României, ca urmare suntem și cu aceste jaloane în bună regulă.
Și urmează în cererea de plată cinci câteva jaloane de asemenea importante, strategia națională pentru hidrogen. Este în avizare la Ministerul Mediului, suntem în discuții pentru a avea aprobări cât mai rapide pentru a putea la momentul depunerii cererii de plată patru, dacă nu mă înșel, vă rog să mă corectați dacă greșesc, și strategia națională pentru hidrogen.
Apoi, jalon care se leagă de investiția unu, practic punerea în funcțiune a acelor centrale eoliene și solare mai degrabă, sau mai ales. Sunt 303 contracte semnate, era acea țintă de 950 de megawați, la final ajungem la 1881, aproape 1900 de megawați putere instalată. Bugetul total al schemei 428 de milioane de euro, mai mult decât atât.
Și în ultimul rând, investiția cinci, jalonul 140-141, eficiență în industrie. De asemenea, proiectele sunt în evaluare și urmează contractare.
Apoi am reușit să accelerăm și să deblocăm Fondul pentru Modernizare. O promisiune de aproximativ 15 miliarde de lei pentru sistemul energetic național, tranziția verde.
Și aici avem mai multe programe cheie unde noi am făcut progres. Programul cheie unu, energie verde pentru entități publice, un apel deschis în premieră de aproape jumătate de miliard de euro. Până acum au fost semnate 59 de contracte de finanțare, la finalul evaluării vom avea probabil peste 900 de beneficiari care se vor încadra în limitele acestui buget.
Programul cheie trei, distribuția energiei electrice, știți bine că am insistat că e nevoie de modernizarea sistemului de transport și distribuție a energiei electrice. Și au fost deja semnate 38 de contracte cu distribuitorii, valoarea nerambursabilă aproape 3 miliarde de lei la care se adaugă sigur cofinanțarea distribuitorilor.
Asta se adaugă la cele 10 contracte pe care Transelectrica le are în derulare tot din Fondul pentru Modernizare, erau nouă contracte semnate la preluarea mandatului, am semnat și al zecelea contract și este o arie de prioritate și pentru viitor. Pentru Comitetul de Investiții din toamna aceasta voi reveni asupra acestui aspect.
Programul cheie cinci, vorbim de cogenerare și termoficare, rețele și respectiv producția agentului termic. Aici am lansat deja și chiar semnat contracte de finanțare cu Suceava, Constanța, Cluj și Craiova, vedeți și valoarea 1,3 miliarde de lei. Mai avem încă fonduri disponibile și suntem în evaluare și cu alte proiecte.
De asemenea, în 25 aprilie am dat drumul la două noi apeluri foarte importante, ele sunt similare cu apelul din PNRR de producție a energiei verzi pentru societăți comerciale și regii autonome. În total 815 milioane de euro, este, sunt două apeluri care se închid luna aceasta și așteptăm în continuare aplicații.
Au mai fost câteva programe importante, programul Electric Up, cel care înregistra anumite întârzieri atunci când noi am preluat mandatul, am reușit să-l finalizăm cu succes și am pregătit programul Electric Up doi. Suntem pe final cu ghidul pentru Electric Up doi, după operaționalizarea platformei de depunere vom lansa acest program cel mai probabil la nivelul lunii septembrie. Să avem deschis acest apel pentru Electric Up doi pentru IMM-uri și sectorul HoReCa.
CET Titan, un proiect important pentru că e primul CET făcut de la zero în București după mulți ani de zile. Și de asemenea, un proiect care a aplicat pentru Fondul pentru Modernizare pentru finanțare, așa cum a făcut-o și Elcenul cu două dintre CET-urile pe care le are, respectiv Grozăvești și Progresul.
Programul Anghel Saligny, ce-a depins de Ministerul Energiei, noi ne-am mișcat foarte repede și am dat drumul la hârtii, la proceduri. Respectiv în 2023, 12 proiecte cu UAT-uri și în 2024 încă 40 de proiecte semnate.
Și centrala de la Iernut, au reluat lucrările acum un an de zile la începutul mandatului meu și am setat acolo ca termen limită finalul acestui an, luna decembrie. Suntem în discuții cu Romgaz, cu Duro Felguera pentru a ne asigura că acest ritm al lucrărilor este unul susținut.
N-am discutat la proiecte, dar vă spun foarte pe scurt, sigur că sunt hidrocentrale în execuție. Cel, proiectul cu șansele cele mai bune este cel de la Râștolița unde ne străduim să avem cât mai rapid avizul de mediu, după care HG-ul pentru defrișare, eliberarea cuvei pentru lacul de acumulare.
Și dacă toate astea se aliniază la finalul acestui an, cel mai târziu începutul anului viitor să putem avea pus în funcțiune hidrocentrala de la Râștolița după foarte, foarte, foarte mulți ani.
La nivel legislativ ne-am asumat să avem o strategie energetică a României, lucru pe care l-am început, ea este în consultare publică, avem și săptămâna aceasta o sesiune de dezbateri, vă așteptăm cu mare plăcere. Și ne dorim ca undeva în jurul datei de 15 iulie să avansăm cu avizarea interministerială și în decursul a 30 de zile să avem strategia energetică aprobată.
În paralel cu acest feedback pe care-l avem cu Comisia Europeană pe Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, PNIESC, acolo unde suntem în continuare în discuții și ne dorim să finalizăm cât mai rapid și strategia și PNIESC-ul, să avem o ordine în partea de viziune, de strategie pentru sistemul energetic național.
Mecanismul contractelor pentru diferență este bineînțeles și un jalon în PNRR, este parte din reforma unu. O schemă finanțată în premieră europeană de România din Fondul pentru Modernizare cu 3 miliarde de euro și unde ne pregătim de lansarea procedurilor de licitație pentru prima rundă anul acesta, urmând a doua pentru anul viitor. În total vor fi 5000 de megawați solar și eolian.
Legea eolian offshore, o lege foarte așteptată, probabil cea mai importantă lege pentru sectorul energetic din ultimii mulți ani de zile. Ea a fost promulgată de președinte, iar ministerul în acest moment este în plin proces de derulare a acelui studiu care are termen la mijlocul anului 2025, dacă nu greșesc. Prin care vom defini exact acele go to areas, zone unde se pot construi centrale eoliene în Marea Neagră, încadrându-ne astfel în calendarul de 2031-2032 pentru primii megawați produși prin centrale eoliene în Marea Neagră.
Am lansat de asemenea demersul privitor la comunitățile de energie, energy communities, un demers aflat în etapa de consultare, s-a format un grup de lucru, cred că săptămâna asta e a doua reuniune a grupului de lucru. Și ne dorim aici să venim cu intervenții legislative în perioada următoare ca să permitem utilizarea acestui instrument.
Ca un exemplu de aplicabilitate a comunităților de energie, românii care stau la bloc vor putea intra într-o astfel de comunitate să beneficieze în fiecare lună de o eventuală producție de panouri, de energie solară prin panouri fotovoltaice instalate pe acoperișul acestor blocuri.
În ultimul rând, am eliminat taxa pe soare pentru că am spus de la bun început că este important să susținem prosumatorii și să le asigurăm confortul că nici măcar în 2026, așa cum prevede ca posibilitate directiva europeană, nu vom aplica această taxă pe soare. Ea era un may clause în directivă și ne-a permis Comisia Europeană printr-o adresă formală să eliminăm din legislație această posibilitate.
Alte proiecte majore, bineînțeles programul nuclear, unitățile trei și patru, veți vedea foarte curând vești bune legate de asta de la Comisia Europeană. Apoi vorbim de depunerea unei oferte de către un consorțiu care s-a format pentru trei și patru și care include cele două companii care dețin drepturile de proprietate intelectuală, respectiv Atkins, Reális, Candu, tehnologia canadiană și Ansaldo, tehnologia italiană pentru turbine. Și două companii americane, Fluor și Sargent & Lundy.
Acest consorțiu a depus o ofertă, ea este în analiză și există o etapă de negociere a termenilor finali, ne dorim să ducem procedura la bun sfârșit într-un termen cât mai scurt.
Retehnologizarea unității unu, s-a semnat și știți bine recent proiectul de project management sau contractul de project management mai bine spus, urmând ca contractul mare să fie semnat în următoarele șase-opt luni de zile, iarăși dacă toate lucrurile merg foarte bine. Oricum este în calendar pentru modernizare, retehnologizare în orizontul 2027-2029.
S-a dat drumul și la lucrarea de la instalația de detritiere, o investiție implementată de partenerii din Coreea de Sud. A treia din lume, prima din Europa, o investiție în sectorul nuclear, dar și cu un, cu o nuanță de verde și pe care de asemenea dorim să o ținem în grafic.
Tot în grafic este și proiectul Neptun Deep, foarte important. Atât Romgaz cât și OMV Petrom au depus toate eforturile necesare pentru a obține aprobările, pentru a putea face contractele. Din datele pe care le avem, practic aproape toate contractele sunt semnate în acest moment și ne dorim să avem primele foraje acolo până la finalul acestui an, iarăși dacă toate lucrurile merg așa cum trebuie.
Au fost și câteva acțiuni diplomatice, memorandum de înțelegere cu Coreea de Sud, acolo noi cooperăm în domeniul energiei nucleare. Vă spuneam de instalația de detritiere, este posibil un rol și la unitățile 3-4. Este posibil un rol bineînțeles și la proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni despre care n-am vorbit, dar el s-a încheiat pe faza întâi de prefezabilitate, urmează faza a doua de fezabilitate, detaliu și structura financiară a proiectului de la Doicești. Suntem într-o corespondență cu Societatea Națională Nuclearelectrica și dacă totul merge bine la Adunarea Generală a Acționarilor din 18 iulie veți vedea decizii privitoare la acest proiect.
Coridorul verde, cablul în curent continuu din Azerbaidjan, Georgia, pe sub Marea Neagră, România, Ungaria, suntem la etapa de studiu de fezabilitate. E foarte important că între, în negocierile dintre cele patru părți, România a obținut găzduirea acestui, acestei societăți de proiect. Deci sediul societății de proiect va fi în România și asta confirmă rolul de lider pe care România și l-a asumat, sigur împreună cu celelalte trei state participante. Vă reamintesc, acest coridor de energie verde este important și din perspectiva securității energetice, ne conectăm cu Azerbaidjan, Georgia, dar și din perspectiva evacuării puterii din regiunea Dobrogei. Dacă vorbim de unitățile trei și patru, cu siguranță e nevoie de investiții în infrastructura de transport a energiei electrice și acest interconector est-vest, așa cum i-am spus, porțiunii de pe teritoriul României este de asemenea în etapa studiului de fezabilitate.
Am discutat cu partea canadiană și de producerea izotopilor medicali la centrala de la Cernavodă în contextul procesului de retehnologizare, sunt discuții în curs pe care Nuclearelectrica le face. Și în ultimul rând m-aș referi de fapt la două proiecte pe care le vedeți pe diapozitiv. Valea Jiului, salvarea a 2000 și ceva de locuri de muncă, o companie de la zero care a plecat pe o foaie curată și încercând, străduindu-se să construiască parteneriate, sau semnat mai multe acorduri cu diverși furnizori de soluții de producție a energiei verzi, dar și pentru un studiu de fezabilitate pentru parcuri solare pentru a da o nouă viață Complexului Energetic Valea Jiului.
Hidrocentrala Tarnita-Lăpuștești este în evaluare, s-au depus așa cum probabil știți două oferte pentru studiu de fezabilitate. Viziunea mea rămâne aceeași, după atribuirea studiului de fezabilitate, să sperăm că va fi de succes, să avem o companie de proiect în care statul rămâne acționar minoritar și parteneri privați serioși cu angajament duc acest proiect la bun sfârșit. Noi purtând deja multiple discuții în acest sens.
Bineînțeles, nu putem vorbi despre Ministerul Energiei și despre un bilanț fără a discuta despre gestionarea riscurilor asociate în mod special sezonului rece, am trecut cu bine cu toții prin iarna trecută. Ne pregătim de următoarea iarnă, am avut stocuri suficiente, am depășit toate țintele asumate la nivel european. Consumatorii din România și poate trebuia să încep cu asta, schema de plafonare-compensare a funcționat și chiar a fost optimizată. Așa cum anunțam acum o lună, aproape două luni după ședința de Guvern, prin intervențiile pe care noi le-am făcut s-a reușit o scădere a prețului la factura de gaze de 20%, poate 25%, iar la energie electrică pentru cei cu un consum mai mare de 300 de kilowatt oră pe lună, o scădere de până la 15%.
Așadar, la nivel european, pentru că au fost știri în acest sens, avem al treilea cel mai ieftin gaz și al cincilea cel mai ieftin, cea mai ieftină energie electrică pe ultimele date disponibile de la Eurostat.
Am reușit și să reorganizăm ministerul pentru că a existat o obligație legală în acest sens, dar noi ne-am mișcat mult mai repede decât a prevăzut legea. Și avem anumite economii, vorbim totuși de o structură suplă, minister cu vreo 300 de posturi și cu, dacă-mi permiteți, cele mai mici sau printre cele mai mici salarii din arcul public. Unde noi am reușit în special în zona de investiții să dinamizăm lucrurile, să creștem structura de PNRR și Fondul pentru Modernizare, de aici rezultatele pe care le-ați observat.
Și ca două inițiative pe care le-am avut pentru comunitate, Săptămâna Verde a fost efectiv inițiativa echipei ministerului, colegului meu Adi Vintilă și a tuturor colegilor să ne implicăm în zona de educație, de conștientizare, de mediu, de verde. Au fost în clase din școli generale, din licee și au prezentat ce înseamnă lumea de azi și mai ales lumea viitorului.
Și în ultimul rând, împreună cu Ministerul Energiei din Republica Moldova am lansat acest concept, Fabrica de Unicorni, unde se întâlnește digitalul cu verdele sau cu energia. Și vorbim despre un hub care se va crea în urma unui apel de proiecte. Noi am abordat companiile importante din sectorul energetic, toate au fost interesate să susțină cu finanțări punctuale proiecte de succes, proiecte care vor fi selectate prin acest accelerator. Deci discutăm despre banii companiilor care-și fac astfel cale liberă către un viitor mai profitabil.
Și aici m-aș opri. Încă o dată vreau să vă mulțumesc în mod special dumneavoastră, presei, pentru că în tot acest an de zile și el n-a fost unul lipsit de provocări, dumneavoastră ați fost alături de noi, ați promovat inițiativele noastre, ați promovat apelurile de proiecte. Ne dorim să avem aceeași relație și pe viitor și să facem chiar mai multe întâlniri informale încât să schimbăm idei.
Și acum vă întrebăm formal, da? Formal. Bun. Cred că am trei întrebări în faza asta. Prima.
Săptămâna trecută, în ultima zi, în ultima, mă rog, ceva de activitate parlamentară, Parlamentul a aprobat la propunerea PSD, amendamentul susținut de PSD, votat și de PNL, obligația de stocare pentru prosumatori. 30-50% din capacitate până în 2027. Cum comentați asta că e bine, e rău, e retroactiv, nu e retroactiv, astea sunt întrebări.
A doua întrebare. De câteva săptămâni de zile este o mare, să spun efervescență, piață legată de prețurile extrem de mari din piața de echilibrare de energie electrică. Dacă înainte de zilele astea erau plângeri mai ales de la producătorii din regenerabile, acum am auzit și plângeri de la furnizori.
Știți cum e cu furnizorii, ei sunt în zona aia destul de strâmtă de activitate reglementată, de marje de furnizare, așa. Cum vedeți și asta și cum vedeți o rezolvare? Și a treia întrebare legată de ce s-a întâmplat, din punctul meu de vedere puțin surprinzător, aveați acel, sau mă rog, companiile de distribuție din gaz aveau acel plan de dezvoltare durabilă prin care puteau beneficia de vreo 380 de milioane de euro pentru extinderea și modernizarea rețelelor de gaze. Și aici mă gândesc inclusiv la pregătirea pentru mixul de gaze verzi, hidrogen, biometan.
Ei bine, MIPE a zis că nu e bine și a luat banii, o decizie cred că de luna trecută și i-a împărțit la nu mai știu ce biodiversitate, apă, canal și încă ceva. Iarăși, cum vedeți lucrul ăsta? Și vă mulțumesc.
Da, mulțumesc și eu, domnule Nicuț. Apropo de ce s-a întâmplat în Parlament săptămâna trecută, sigur că Parlamentul este suveran, are o voință suverană. A analizat, înțeleg, un studiu academic și care a pus accent pe nevoia de capacități de stocare având în vedere dezechilibrele din zona de distribuție. Știm cu toții, când bate soarele avem un exces de producție, pe timpul zilei consumul este poate mai mic și atunci apar aceste dezechilibre. Bateriile, capacități de stocare locale, sunt o soluție în acest sens.
Acum, eu sunt liberal, deci ca principiu ideologic mi-ar plăcea să dăm tuturor cetățenilor toate opțiunile, să le punem la dispoziție toate opțiunile și să-și aleagă cea mai bună cale. A impune prin lege este opțiunea Parlamentului, din perspectiva echilibrului în sistemul energetic nu este un lucru rău, dar el trebuie suplimentat de programe de sprijin pentru prosumatorii actuali care înțeleg că au până în 2027 să se conformeze acestor prevederi. Deci noi avem timp să gândim un program de sprijin.
Provocarea pe care o avem este că în general proiectele noastre, programele noastre din Fondul pentru Modernizare și nu numai, se adresează consumatorilor non-casnici. Deci pentru consumatorii casnici voi avea întâlniri cu ministrul Mediului și săptămâna aceasta să vedem dacă există o variantă de a susține prosumatorii prin subvenții de la bugetul de stat sau prin alte scheme prin care achiziția acestor sisteme și ele nu sunt ieftine, să poată fi susținută și de către, și de către stat.
A doua întrebare era legată de piața de echilibrare. Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu conducerea OPCOM și cu Dispeceratul Energetic Național pentru că am sesizat aceste lucruri și vom încerca să găsim niște soluții. Sigur că pe termen scurt este greu să rezolve aceste probleme, există diverse variante, s-au mai întâmplat în trecut. O să le discutăm după ce am această întâlnire și am toate datele, dar ce este important din perspectiva ministerului este să finanțeze cât mai multe investiții în stocare. Stocare în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj pentru a putea asigura și securitatea, stabilitatea sistemului și pentru a beneficia pe un interval mai lung de timp de energia produsă intermitent.
Drept pentru care noi asta am făcut, din PNRR investiția patru la asta se referă și a fost un interes fantastic pentru capacități de stocare. Sunt sute de aplicații cred pe, un buget nu foarte mare inițial, cred că 80 de milioane de euro dacă țin bine minte. Și vom face aceeași schemă și pe Fondul pentru Modernizare, e una dintre prioritățile cheie ale următoarei perioade de șase luni. Ca la Comitetul din toamnă al Fondului pentru Modernizare noi să avem totul pregătit pentru aprobarea unei scheme pentru ajutor de stat, capacități de stocare, minim 150 de milioane de euro.
Pe estimarea noastră ar însemna cam 2000 de megawați în stocare, în baterii. Ceea ce, conform analizei Transelectrica, ar fi cam jumătate din nevoia totală, restul putând fi asigurați prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Dar și acelea sunt investiții pe termen lung, bineînțeles cu o durată de viață mult mai mare decât durata de viață a unor baterii, de cel puțin trei ori mai mare, dacă nu de cinci ori mai mare. Deci vrem să încurajăm și aceste proiecte, cum este Tarnita, cum este proiectul de la Bicaz, cum este Salba de la, de pe Olt. Unde e nevoie, am înțeles, de o investiție de la Apele Române și am început un dialog să vedem în ce condiții Apele Române sunt dispuse să facă acea investiție pentru că strict pentru Hidroelectrica, dacă ar face totul acolo n-ar renta proiectul.
Vorbim de gaze. Exact, da. Salba de hidrocentrale, a mai fost și cea de pe Islaz, multianuală, care a fost abandonată. Nu, mă refer și la Bicaz, și la Bicaz este un proiect, și la Bicaz este un proiect și Nu e a lui Hidro. Nu e a lui Hidro, poate fi Hidro partener. M-am referit la ce am văzut eu pe radarul meu ca posibile hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, cred că cel de la Bicaz e cel mai matur din perspectiva asta în momentul ăsta.
Nu că ne așteptăm ca mâine să, să rezolvăm această problemă. Deci după întâlnirea săptămâna viitoare vom vedea ce soluții găsim pentru reglarea acestor discrepanțe foarte mari.
Și a treia întrebare? Banii dispăruți sau mutați de MIPE către Da. Trebuie întrebat domnul Câciu care a fost, care a fost rațiunea pentru această mișcare. Din perspectiva noastră, ce pot eu să vă spun și de ce sunt bucuros, ponderat pot spune, este că am reușit în Guvern acum două săptămâni să avem o prevedere prin care banii din taxa de solidaritate vor merge pentru compensare-plafonare, ne așteptăm la peste 3 miliarde de lei acolo. Și sper că o bună parte va merge spre Ministerul Energiei pentru că Ministerul Muncii a mai plătit din soldul pe care-l avea către furnizori. Noi la zi suntem pe la 2,3 miliarde.
Mi-aș dori foarte mult să plătim măcar 80% din tot ceea ce datorăm în acest moment. Luna asta. O să plătiți? Cât de curând, cât de curând, cred că în maxim două săptămâni lucrurile ar trebui să fie rezolvate. La noi cam trei zile durează procedura, mai repede nu se poate.
Da, doamna Moroianu. Așa, am câteva. Primele. Primele 100. Dacă puteți să dați înapoi la punctul patru, la proiecte strategice. Uitați-vă, văd de exemplu proiect strategic, memorandum de înțelegere cu Coreea. De ce nu văd SMR-ul? Da. Așa este, poate intra și acolo pentru că vizează și tehnologia reactoarelor de mici dimensiuni, de aceea am și vorbit despre SMR pentru că nu sunt aici. Dar e un proiect strategic, e în programul de guvernare, programul de guvernare a fost votat de Parlamentul României și puteți să verificați, este chiar proiectul de la Doicești în programul de guvernare. Din punctul meu de vedere, după clarificarea aspectelor care țin de testul investitorului privat, de posibil, posibile elemente de ajutor de stat, nu ar trebui să existe impedimente pentru acest proiect.
Sigur că vorbim de o tehnologie nouă, sigur că vorbim de un first of a kind sau oricum printre primele proiecte de acest fel din lume, cu un anumit profil de risc. Dar dacă vrem să fim lideri în domeniu, dacă vrem să ne dezvoltăm pe orizontală tot lanțul de producție, dacă vrem ca în viitoarele proiecte din Europa Nuclearelectrica să aibă un rol, să primească o redevență pentru genul acesta de proiecte, cu siguranță Dar în acest moment ați spus că sunt 50-50 șanse ca acest proiect să se facă. Nu, sunt mai mult de 50% ca șanse ca proiectul să se facă.
Da. Știu că a existat și o decizie de board săptămâna trecută la Nuclearelectrica, noi vom analiza toate aceste aspecte și în data de 18 iulie vom vota în consecință în Adunarea Generală. Așa. Iarăși mai spuneați, cred că ultima planșă, ultimul ăsta, slide, a nu, nu, nu, ăla dinainte. Uitați-vă, unde vorbiți despre restructurarea, eficientizarea ministerului. Aici. Aici. Spuneți că au fost desființate 17 posturi având impact în reducerea cheltuielilor bugetare de 2 milioane de lei anual. Brut, da. Brut. Păi cât e la dumneavoastră salariul că 2 milioane împărțit la 17 înseamnă aproape 100 de milioane de lei pe lună. Brut. Nu 100 de milioane, 100 de mii poate. 100 de milioane vechi. A. Da. Sau 10 mii. Adică 10 mii. Brut, brut, atâta e. Brut, atâta e. Nu mai aveți nevoie de sub angajați pe aici prin minister. Da. Oricum puteți să comparați și chiar dacă faceți așa o formulă de productivitate să spunem, banii pe care Ministerul Energiei i-a atras în ultimii, în ultimul an, mai ales că eu pot vorbi despre mandatul meu, nu că n-ar fi atras și înainte. Și salariile pe care le-au încasat colegii mei, veți vedea că suntem printre cei mai productivi angajați din sistemul public din România.
Deci ar trebui să cereți să vi se crească salariile. Am și cerut lucrul ăsta. Da, bravo. Așa, ce mai voiam să vă întreb și gata, vă las în pace. Nu că ar fi acceptat cineva, să nu se înțeleagă, să nu dau speranțe deșarte. Asta e din prima tură de întrebări. Vorbeam de captarea și stocarea carbonului.
Acum, eu una văd lucrurile așa. Cărbunele clar emite dioxid de carbon, da, are emisii de d-astea poluante. Noi facem captare, se dau bani pentru captare, da, de emisii poluante. Pe de o parte. Pe de altă parte, orice economie normală la urma urmei produce lucruri din, eu știu, pentru care are materie primă suficientă. Noi avem pe bune cărbune și gaze.
De ce renunțăm noi la cărbune când putem să producem curent electric în continuare din cărbune și să captăm dioxidul de carbon? Și Da. Bună întrebare. Aveți obligația de stocare, mă rog, 9 milioane. Tocmai, deci tu te apuci să faci stocare Mai putem face ceva cu țintele alea sau-s bătute în cuie forever? Și mă refer la țintele de emisii de reduceri de metan, reduceri de emisii de metan, asta e una dintre ele. Și a doua, asta cu capacitatea, noi trebuie să avem o capacitate de stocare, se pare, de 9 milioane de metri cubi. E vorba de altceva, e vorba de altceva. Da, da, da. De tone. De 9 milioane de tone, da, de dioxid de carbon, mă rog, până în 2030. Care costă, înțeleg, vreo 20 de miliarde au făcut ăia de la Felbermayr calculul. Costă, da. Știu, știu discuția și Care, by the way, o să vă ceară și bani. Evident. Bun. Toată zona asta de carbon capture and storage e o zonă în dinamică, nu avem o tehnologie la un preț accesibil, nu avem clarificată zona de stocare fizică, cum se poate face, exemplu onshore și așa mai departe.
Pe de o parte cred că vor fi anumite evoluții la nivel european, vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare și cum va arăta structura noii Comisii. Dar îmi mențin aprecierea că ar trebui să fie mai pragmatică și mai puțin ideologică în abordare în ceea ce privește sectorul energetic la nivel european. Și pe de altă parte și aici aș vrea să-i spun și doamnei Moroianu, sigur că ne putem gândi la captarea dioxidului de carbon, dar obiectivul este să producem cât mai ieftin.
Deci producția de cărbune este o producție totuși costisitoare și nu de azi, de ieri, de când există preocuparea europeană mai ales pentru captarea emisiilor de dioxid de carbon. Este o producție scumpă din anii '90, nu vreau să reiau acele povești. Deci în acest moment noi avem termenele definite de legea decarbonizării, ne menținem punctul de vedere că în funcție de studiul de adecvanță la Transelectrica putem discuta despre o prelungire de termen la Complexul Energetic Oltenia.
Și asta se va clarifica anul ăsta și anul viitor pentru că deja în 2026 ar trebui să fie acest proces de închidere. Un grup care a fost închis, trecut în rezervă, merge. Mă refer la grupul de la Ișalnița. Funcționează sau, nu știu dacă mai funcționează acum că poate Nu știu dacă mai funcționează acuma. Bun. Și pe viitor, în anumite condiții știu că ei pot să dea drumul pentru asigurarea securității energetice, echilibru în sistem și așa mai departe.
Apropo de asta, aștept cu mare interes și așa am promisiuni de la conducerea companiei că grupul cinci de la Rovinari în sfârșit se va finaliza, se va pune în funcțiune și în toamna aceasta va fi o nouă investiție bifată. Deci vrem să producem cât mai ieftin, între gaz și cărbune de ce aș alege gazul, mai ales că noi o să avem și gaz. Și avem gaz și o să avem și din Neptun Deep și din Caragele, unde de asemenea sunt semne bune și de la Caragele, dar și pe acest subiect voi reveni.
Mulțumesc. Și eu vă mulțumesc. O întrebare referitoare la stocarea pentru prosumatori. Sunt suficiente baterii din ce știți dumneavoastră și cum vi se pare că legea se aplică retroactiv? Bun, legea are un termen de conformare până în 2027, legiuitorul a considerat că e un termen suficient pentru ca cei care suntprosumatori acum, să își poată instala aceste capacități.
Repet, principial vorbind sau pentru sistemul de distribuție, nu este un lucru rău, nu poate fi considerat un lucru rău. Faptul că impune o povară unor contribuabili, care în momentul în care și-au achiziționat aceste panouri nu au știut că la un moment dat vor avea și această obligație, este o provocare, este o problemă pe care, în calitate de ministru al energiei, vom face toate demersurile care țin de noi să o putem adresa. Din păcate, noi nu avem de-a face de multe ori cu acești consumatori casnici, mai degrabă cu consumatorii non-casnici.
De aceea am și lansat toate aceste scheme din PNRR, vă spuneam de Fondul pentru Modernizare. În Electric Up, dacă au componente de stocare, sunt bonusați. Deci există o preocupare și la nivelul ministerului pentru a încuraja astfel de capacități de stocare.
Bun. Și ca baterii avem destule?
Bun. Repet, termenul este 2027. Visul meu e ca până atunci să avem o producție mai mare de baterii în România. Până la urmă, de asta am și reluat investiția patru din PNRR, care include inclusiv sprijin pentru fabricarea bateriilor în țara noastră.
Vreau să vă întreb despre, mă rog, o problemă mai veche referitoare la Gazprom. Compania poloneză Orlen a trimis anumite scrisori către Ungaria, Slovacia și Austria că ar putea să încerce să recupereze o parte din plățile făcute către Gazprom. Și sunt anumite informații cum că și anumite companii din România ar putea fi implicate în tot acest proces. Știți ceva despre asta? Pentru că România nu a cumpărat, pentru că n-a cumpărat gaze de la Gazprom, ci n-au existat plăți directe, dar prin acea prevedere din 2006, până în ce an s-a întâmplat asta?
Înainte de declanșarea conflictului, războiul din Ucraina. Nu, dar mi-ați dat o temă de gândire și ne vom interesa să vedem exact ce demersuri s-au făcut, dacă s-au făcut în acest sens.
Referitor la scandalul de coaliție, ce ne puteți spune? E subiect de discuție.
Care scandal? Scandalul cu alegerile prezidențiale, cu domnul Ciolacu. Nu mai stați, nu mai stați împreună?
Din punctul meu de vedere, stabilitatea la guvernare a produs anumite rezultate și cred că o parte dintre ele le-ați putut vedea și astăzi. Nu puteam să facem aceste intervenții, de la legea eoliană offshore până la programele de investiții pe care le-am accelerat, fără a avea această stabilitate. Și marile proiecte, în general, proiectele în energie sunt de termen lung. Ele nu se întâmplă de la un an pe altul sau chiar de la o guvernare la alta. De aceea, ca ministru al energiei, eu m-aș bucura să existe această stabilitate și dincolo de 2024, pentru a putea să vedem că avem reactoarele trei și patru intrate în FID 3, nu doar în FID 2, că avem proiectul de SMR intrat în FID 3, după etapa a doua, că avem Tarnita-Lăpuștești în proiectare de detaliu și execuție și așa mai departe.
Despre CFD-uri ce ne puteți spune?
Am văzut că pe surse s-au vehiculat anumite informații. Analizăm foarte atent aceste lucruri, de ce? Și cred că am mai explicat lucrul acesta. În PNRR, prin Fondul pentru Modernizare, gândiți-vă că sunt probabil undeva la peste 2 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru, în principal, pentru parcuri solare.
Nu, dar am văzut că ne-ați trimis comunicat că ați primit 1 miliard de euro pentru CFD-uri. Acum nu știu dacă e vorba de Borzești sau cine.
Nu, nu pentru CFD-uri, nu pentru... Nu, noi l-am primit, de fapt plata în sine pentru CFD, deci banii care s-au, sunt în cont, sunt 5 milioane de euro din miliardul acela. Restul sunt pentru celelalte scheme în desfășurare.
Acolo, în comunicatul Comisiei, scria de energie verde, inclusiv CFD-uri.
Inclusiv CFD-uri, inclusiv CFD-uri.
Bun. Și deci confirmați că schema, capacitatea totală scoasă la licitație se reduce de la 2000 la 1500?
Nu confirm în acest moment. O să confirm în momentul în care o să emitem un ordin de ministru în acest sens. Aștept aceste analize de la Transelectrica, Dispeceratul Energetic Național, să vedem exact în ce măsură, din punct de vedere strategic, trebuie să mergem mai mult pe solar sau pe eolian. Eu știu ce ne-am asumat în PNRR atunci când a fost el făcut.
Încercăm, între aceste repere, pe de o parte să îndeplinim jaloanele din PNRR și pe de altă parte să susținem sistemul energetic național, nu să creăm noi dezechilibre.
Dar cum vedeți, pentru că aveți o colaborare foarte bună cu Transelectrica, cu Dispeceratul Energetic Național, că bănuiesc că ei vă spun exact cum stau lucrurile.
Și astăzi am avut o întâlnire cu dânșii. Exact, exact. Deci vrem să fie o chestiune fundamentată.
Bineînțeles că în PNRR jalonul vorbește de 5000 de MW solar și eolian, nu specifică exact proporțiile. Deci o eventuală ajustare a split-ului solar-eolian se poate face printr-un ordin de ministru, cu informarea Comisiei Europene.
Cu informare, cu notificare.
Da, da, da. Dar pentru că aveți o relație așa de bună cu transportatorul de energie, pe de o parte, pe de altă parte sunteți, vorbesc de minister chiar, prin... prin SAPE sau direct prin minister, nu știu, prin SAPE aveți niște acțiuni la... la Complexul Energetic Oltenia, iar la Hidroelectrica nu știu dacă tot prin SAPE sau direct ministerul...
Direct ministerul. Ca acționar al Hidroelectrica.
Tot cumva statul, prin Ministerul Energiei, este acționar în cele mai mari distribuții de energie din țară.
Corect. Au ăștia de făcut, eu nu zic că ministerul le-a dat bani tuturor, dar tot nu sunt suficienți. Cum vedeți dumneavoastră ca să se facă și Electric Up și să preia prosumatori și toate drăgălășeniile pe care le au de făcut, fără să crească tariful de...
Extrem de mult. O să crească extrem de mult tariful de distribuție.
Știu că nu-i treaba dumneavoastră și a ANRE-ului, dar așa cum vorbiți cu Transelectrica, aveți discuții și cu ANRE-ul?
Categoric. Și săptămâna trecută am avut o discuție informală cu ANRE, cu distribuitorii, păstrând sigur limitele mandatului pe care ministerul le are și cu tot respectul față de colegii de la ANRE și într-o foarte bună colaborare pe care o am cu președintele ANRE-ului. Sunt discuții legate de viitoarea perioadă, pe RE5.
Poziția noastră ca minister, că ni se permite să avem una, este să încurajăm cât mai mult investițiile pentru a putea acomoda prosumatori, noi puncte de consum, o reziliență mai mare în sistemul energetic național, digitalizare și așa mai departe.
Digitalizare, smart grid, adică cheltuieli, cheltuieli.
Exact. Din... din discuțiile respective, înțeleg că inclusiv costuri care nu erau recunoscute până acum, cel mai probabil vor fi recunoscute, inclusiv zona de cyber, zona de digitalizare. Ăsta este un lucru bun. Și am rugat și să găsim o soluție pentru recunoașterea costurilor cu cofinanțarea proiectelor din Fondul pentru Modernizare, pentru că îmi doresc să văd și pe viitor o apetență cel puțin la fel de mare din partea operatorilor de distribuție pentru apelul din Fondul pentru Modernizare.
Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Două întrebări. Una în legătură cu legea consumatorului vulnerabil. Este integrată sau cu totul la minister, dar e foarte importantă pentru că are impact în toate proiectele, inclusiv aici. Costul mai mare de distribuție afectează consumatorul. Dacă găsim o metodă să susținem consumatorul vulnerabil, n-ar mai fi așa o problemă. Care este perspectiva de a avea legea consumatorului vulnerabil, astfel încât, de exemplu, ieșirea din schema de plafonare-compensare să se petreacă mai lin?
Este o prioritate de grad zero pentru noi, dar nu suntem doar noi aici, așa cum corect ați spus. Dacă ne gândim la 2025, cu siguranță trebuie să avem măsuri țintite pe consumatorii vulnerabili. Cel mai probabil nu vom mai avea o schemă care ia în calcul doar nivelul de consum, cum a fost până acum, până la 100 de kWh, 0,68 lei/kWh. Și într-adevăr, nu cred că este corect ca într-un apartament gol din Primăverii să existe o subvenție la fel de mare ca pentru o familie din Zăbrăuți, ca să mă refer doar la București, o familie care are un nivel foarte mic de salarizare.
O a doua întrebare punctuală este în legătură cu unul dintre capitolele pe care le-ați atins, și anume investiții viitoare în cogenerare, înaltă eficiență. Acum vreo trei săptămâni am văzut un comunicat că municipalitatea din Râmnicu Vâlcea va construi o centrală pe gaze, inclusiv pentru a asigura energia termică în localitate. Acum o lună și ceva, o companie, Chimcomplex, a anunțat că primea alt ban public pentru a face centrală în cogenerare, pentru a livra energie termică în localitate. Pare a fi prea mult sau cum vedeți?
Nu pare a fi o chestiune logică. Din perspectiva ministerului nostru, în cadrul PNRR contractul a fost semnat, și cred că înainte de mandatul meu, cu compania respectivă, care a îndeplinit criteriile din ghid. Adică a demonstrat inclusiv faptul că va putea livra agent termic pentru Râmnicu Vâlcea. Ce s-a întâmplat ulterior, cum se finanțează Consiliul Județean, chiar nu știu, dar dacă criteriile de eligibilitate nu vor fi respectate de către beneficiarul de la Ministerul Energiei din PNRR, cu siguranță că vor exista corecții.
Dar există un risc pentru cealaltă, cum ați sugerat?
Eu așa cred, având în vedere secvența acestor investiții, pentru că n-aveam de unde să știm noi la Ministerul Energiei că va exista un alt program, dacă el așa există, finanțat de alt minister, pentru același, cumva, cu același obiect de investiții.
Mai am o întrebare. Ați amintit mai devreme de Anghel Saligny, cu distribuțiile de gaze, un număr important de localități și așa mai departe. Există un KPI, un indicator de performanță, inclusiv la nivelul ministerului, care să ia în calcul gradul de utilizare a acestor rețele nou construite? Sunt informații că sunt zeci de utilizatori pentru o conductă gândită, calculată pentru zeci de mii. Și atunci pare a fi o proastă alocare a banului public sau nu știu cum vedeți dumneavoastră.
Da.
În momentul în care s-au definit listele de beneficiari pentru programul Anghel Saligny, eu nu eram ministru la energie și nu cred că Ministerul Energiei a avut un cuvânt de spus în alcătuirea acelor liste. Cred că s-a făcut la Ministerul Dezvoltării, în ședință de Guvern. Vă dau întru totul dreptate, din punctul meu de vedere sigur că statul poate interveni să subvenționeze anumite investiții acolo unde, din punct de, strict din punct de vedere comercial, distribuitorul nu își permite să extindă rețeaua, dar în același timp trebuie să existe un număr suficient de mare de utilizatori, astfel încât costurile de operare cel puțin ale rețelei să fie acoperite. Categoric, acest indicator ar trebui să existe și să fie respectat. Și sigur, ideal ar fi înainte de demararea acestor investiții să se fi urmărit, să se fi urmărit acest criteriu.
Ultima întrebare, dacă-mi permiteți. Aveți, ar trebui să avem și noi vreun motiv de îngrijorare în ceea ce privește termenul de implementare a proiectului de restructurare la CEOltenia, în principal execuția lucrărilor pentru parcurile fotovoltaice, par a fi în întârziere importantă față de ceea ce s-a angajat.
Sunt mai îngrijorat de grupurile pe gaz decât de proiectele pe fotovoltaice. Sigur că sunt întârzieri, ele sunt recunoscute și de companie, cred că și de partenerii privați. A existat, pentru un obiectiv de investiții, a existat și acea analiză de la Comisia Europeană privitoare la o tehnologie dintr-o țară anume și a trebuit reluată cumva procedura. Deci sunt întârzieri, unele sunt obiective, termenele de livrare sunt lungi, există război la graniță, dar unele sunt subiective și aici va ține de o negociere pe care o vom face cu Comisia Europeană, să explicăm...
Pentru a extinde termenele.
Pentru a extinde termenele, să explicăm cauze obiective, cauze subiective și stabilitatea întregului sistem energetic național și dacă ne permitem, într-adevăr, ca din 2026 să scoatem din uz aceste capacități bazate pe cărbune, producție în bandă, fără să punem ceva în loc, tot producție în bandă, respectiv grupuri pe gaz.
Și aș vrea o precizare. Când ați spus că nu vi se pare ok ca o persoană din București să plătească la fel ca o persoană din Zăbrăuți...
Zăbrăuți e tot în sectorul 5, că acum l-am învățat și eu.
Nu, nu, nu, nu, nu. Exemplul cu Zăbrăuți, exact, scuze. Asta înseamnă că vreți modificarea legii pentru plafonare, sprijin, înainte de expirare, adică de martie 2025?
Nu, nu. Nu, dar după perioada de expirare, după perioada de valabilitate a schemei, trebuie să ne gândim la anumite măsuri și e direcția Comisiei Europene și una corectă, să direcționezi sprijinul sau să ținți sprijinul doar către acele categorii de consumatori vulnerabili.
Și asta înseamnă o altă analiză, pentru că pe actuala schemă inclusiv furnizorii spuneau că ei nu cred că sunt doar câți sunt pe actuala schemă de consumatori vulnerabili în România. Adică extinderea actualei scheme, gândirea unui alt mecanism, nu după consum, ci după venituri. Adică care ar fi ideea?
Exact. Exact ce ați spus dumneavoastră, să luăm în calcul nu doar consumul, ci și veniturile la nivelul gospodăriei. Există un precedent, avem cardurile pentru energie, ele țin cont de venitul unei gospodării. Până la finalul acestui an sau spre finalul acestui an, noi trebuie să punem la punct aceste mecanisme, categoric.
Încă o întrebare. V-ați referit mai devreme, în legătură cu CEOltenia, la cauze obiective și cauze subiective, parte obiectiv, parte subiectiv. În ceea ce privește fuziunea Elcen-Termoenergetica, despre ce factori vorbim? Care e perspectiva să se întâmple și care factori, mai degrabă, o încetinesc?
Păi, după aprobarea în Guvern a memorandumului și în Consiliul General, era înainte de campania electorală sau chiar în timpul campaniei, nu mai știu exact, urmează adunarea generală a acționarilor în cele două companii, evaluarea activelor celor două companii și parcurgerea acestui proces de fuziune. Nu trebuie să ne așteptăm la minuni, în general un proces din acesta de merger, de fuziune, durează cam minimum un an de zile.
La un moment dat se punea problema să aducă primăria un necesar de bani pentru primărie, astfel încât să poată să aibă loc fuziunea.
Evident, pentru că Elcen e o companie mai valoroasă, ea are niște active fizice, are CET-urile. Termoenergetica este o companie care emite facturi, în principiu, are sisteme IT, are niște specialiști, are oameni.
Hidroelectrica anunță atribuirea contractului pentru retehnologizarea...
Așa este. Doamne!
Din a șasea încercare e cu noroc. Da, n-am putut să fac acest anunț, e companie listată, au întâietate în a face publice aceste lucruri. Sper că e un anunț public și nu e pe surse.
Stai că mai e, mai e, mai e.
Da. Plecați în vacanță?
Nu.
Deci?
Mulțumesc.
Mulțumim.
