Am avut o discuție, aș spune, foarte aplicată cu doamna președinte al Comisiei Europene, nou aleasă. Cum este și normal, am discutat despre viitorul comisar european din partea României. Am discutat despre portofoliul viitorului comisar din partea României.
Am discutat despre renegocierea PNRR-ului, lucru pe care dumneavoastră îl cunoașteți, cu solicitarea de reducere de 10% din din componenta de de împrumuturi. Am discutat chiar mai tehnic cu doamna președinte și despre cererea de plată numărul trei. Urmează în cursul zilei de astăzi, împreună cu Victor Negrescu, să am o discuție și cu președintele PES, cu Ștefan, în ceea ce privește negocierile în cadrul familiilor europene privind portofoliile comisarilor europeni pe fiecare familie politică.
Și am discutat, de asemenea, cum era și normal, despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe șapte ani. Și am explicat foarte clar de ce ne dorim acest lucru, pentru că cele mai mari investiții vor urma în anul 2025 și 2026. După cum bine știm, PNRR-ul are un deadline în la sfârșitul anului 2026, în ceea ce privește investițiile.
Și aș da un lucru pe care, ca și exemplu, l-am făcut și la întâlnirea cu doamna președinte: investițiile în infrastructura rutieră și feroviară. Infrastructura rutieră, prima propunere a fost din partea României să avem o sumă alocată de aproximativ 13,7 miliarde de euro. Aprobarea finală a fost în jur de 7 miliarde.
Diferența reprezintă cofinanțarea din partea statului român. Normal că dacă dorim să finalizăm toate cele aproape, am înțeles de la domnul Grindeanu astăzi că am ajuns la 900 de kilometri în lucru și în licitație de drum expres și de autostrăzi, atunci efortul bugetar din partea statului român este de aproximativ 60% ca și cofinanțare.
Normal că aceste investiții aduc domnului Boloș la Ministerul Finanțelor impozite și taxe mai mari. Și de aceea se și vede pe acest trimestru că are depășiri de plan datorită acestor investiții majore în infrastructura din România, mult așteptate de către români.
Vă rog, vă stau la dispoziție cu orice întrebare.
Bună ziua, domnule premier. Vă rog să ne spuneți care este propunerea pe care ați făcut-o pentru funcția de comisar și de asemenea să ne explicați ce s-a întâmplat cu cererea numărul trei de plată, pentru că acolo era un punct important, reducerea pragului pentru IMM-uri.
Hai să le luăm pe rând. În ceea ce privește comisarul, nu e prima oară când o spun, am mers cu un nume. El este actualul vicepreședinte al Parlamentului European, domnul Victor Negrescu.
Normal că ne-am făcut și un un calendar, un deadline. Eu sper ca cel târziu luni să înaintăm propunerea din partea Guvernului României. Acest atribut este exclusiv al primului ministru, dar, cum este și normal și deja am și stabilit cu domnul președinte Nicolae Ciucă, vom avea o discuție în următoarele zile.
De asemenea, instituțional, dacă dormim dorim o anumită normalitate, voi avea o discuție și cu președintele României, deoarece președintele României este reprezentantul României în Consiliul European. Și e normal ca să ne coordonăm aceste negocieri.
Cred că, fără să-l supăr pe domnul Victor Negrescu, cel mai important în acest lucru, în acest moment, este de a avea o negociere foarte bună pentru România și pentru portofoliu cât mai relevant în cadrul Comisiei Europene. Cu adevărat, propunerea mea este domnul vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu.
Înainte să veniți aici la Bruxelles, ați discutat cu președintele Klaus Iohannis?
Am avut discuții cu președintele de mai multe ori.
Dar pe această temă, a comisarului european?
Nu. A rămas că avem o discuție după ce eu am discuția cu doamna președinte. Lucru normal, dar am avut și cu domnul Ciucă. Și înainte de postarea dânsului și după postarea dânsului am avut discuția că nu voi înainta un nume până când nu ne vom întâlni și vom avea această discuție și în cadrul coaliției.
Spuneți-ne, vă rog, și despre pragul pentru IMM-uri, când o să scadă și care va fi valoarea acestuia.
Cererea de, noi am avut de îndeplinit 74 sau 76 de de jaloane, mai exact, la cererea de plată numărul trei. Din cele 76 au mai rămas în discuție cu Comisia patru jaloane.
Din punctul de vedere al dânsului, mai sunt două două jaloane în discuție cu REAPPP-ul și, dar acolo deja Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Secretariatul General al Guvernului, deoarece dânșii trebuiau să vină cu această reformă, au fost închise. Mai știți situația de la AMEPIP, unde până când iarăși se va lua toată procedura de la capăt.
În acel moment, când se va închide procedura, se va considera că jalonul este închis. Mai sunt patru discuții. Avem pe jalonul 206 și acolo astăzi, la ora 13:00, o să aibă o discuție atât pe deficit, cât și pe jalonul 206, domnul ministru Boloș.
În mare parte, 90% din acest jalon a fost îndeplinit, rămânând o singură solicitare din partea Comisiei, reducerea plafonului la microîntreprinderi. În funcție de calculele pe care o să le facă și Comisia, cred că se impune o decizie politică pe care s-o avem în interiorul coaliției dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-un într-o anumită proiecție de timp, respectiv în următorul jalon 207, unde este reforma fiscală, sau își își asumă România politic, această coaliție, ca să renunțăm la o parte din suma din cererea de plată numărul trei și nu facem modificare de reducere la microîntreprinderi.
Și cât ne costă?
În acest moment nu nu avem o sumă exactă. Dar repet, din solicitările în ceea ce privește microîntreprinderile, guvernul pe care îl conduc a închis 99% din solicitări, ultima solicitare fiind cea de reducere a plafonului. Și aici intră discuțiile tehnice între specialiștii din Ministerul de Finanțe, ministrul și Comisia Europeană.
Andreea Gheorghe, Digi24. Domnule premier, v-ați anunțat recent intenția de a candida la prezidențiale. Voiam să vă întreb...
Am anunțat-o și pe doamna președinte, dar știa.
Și ce v-a transmis?
Mult succes.
Voiam să vă întreb dacă vă vedeți în turul al doilea cu domnul Nicolae Ciucă.
Nu știu, vom vedea. Românii hotărăsc, dacă nu. Sunt sunt prea mulți de dacă. Momentan mi-am dat intenția de a candida în interiorul partidului pentru această funcție. Cred că astfel de întrebări sunt binevenite, ca întotdeauna, dar mai ales după congres, că poate colegii mei nu mă votează.
În cazul în care veți ajunge totuși în turul al doilea cu domnul Nicolae Ciucă, mai există discuția privind un tandem, în funcție de cel care câștigă să-l numească pe celălalt premier?
Nu. Am văzut ce am semnat. Avem un președinte care și-a dorit guvernul său, fără să țină cont de voința românilor. Aia e. A rezultat, timp de opt luni, o struțo-cămilă, un guvern de dreapta mai mult decât dezastruos, la care trebuie să îndreptăm și în acest moment anumite lucruri, inclusiv în PNRR.
Dacă vreți, vă pot detalia de toate tâmpeniile trecute și toată abordarea neprofesionistă și secretă când au făcut acest PNRR. Nu, cred că românii vor decide cine va fi și președintele României și cine va fi și viitorul prim-ministru.
Ați avut sau veți avea o discuție cu domnul Ciucă astfel încât să aveți cumva o susținere reciprocă? Dacă dumneavoastră intrați în turul al doilea, dar candidatul PNL refuză să vă susțină și invers?
Nu am avut. Eu am mai spus, nu e nici prima, nici ultima oară când o spun. Să știți că e ca și profil, eu sunt un om foarte simplu. Lucrurile pe care m-ați întrebat deja sunt mult prea sofisticate pentru pentru mine, chiar și politic.
N-am nicio înțelegere cu nimeni. Păi, candidez dacă colegii mei îmi vor acorda votul sâmbătă. Mergem mai departe și pe urmă vedem. Cu pș pș pș pș așa.
Vorbeați în urmă cu ceva timp despre modificarea regulamentului de funcționare a Partidului Social Democrat astfel încât președintele partidului să nu mai fie legat automat și de candidatura la prezidențiale și vorbeați iar despre o largă posibilitate de a, mă rog, de a avea mai mulți candidați.
Am și modificat-o. Am și modificat-o. Este...
Bun. Sunteți singurul candidat în acest moment. Ce s-a întâmplat de acum câteva luni și până acum?
Nu am mai, nu s-a înscris nimeni în cursă, dar am modificat. Putea să vină și un independent, poate să fie, conform legii, candidat și susținut din partea unui partid. Nu am avut discuțiile. Orice coleg, stați, poate avem surprize sâmbătă la congres. Au timp, inclusiv în timpul congresului poate. Sunt anumite limite, dar la fel ca și Parlamentul, plenul congresului este suveran. Hotărăște orice.
Ar putea exista o surpriză la congres? Un nou candidat?
Posibil. N-am nicio problemă. Poate candidează cineva cu o moțiune și la șefia partidului.
Doamna Lasconi v-a invitat mai mult indirect la o dezbatere politică. Veți participa în calitate de candidat la prezidențiale?
Să vedem calendarul. N-am intrat în campanie electorală. Am avut o întâlnire, știți foarte bine, la guvern cu doamna Lasconi când am stabilit datele pentru alegeri.
O ultimă întrebare aș avea legată de deficit. Specialiștii din țară avertizează că ar putea să ajungă la 8% până la finalul acestui an. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?
Nu, nu. Nu vom ajunge la 8%, dar vom închide acest deficit. Am solicitat astăzi și urmează tehnic să vorbească ministrul Finanțelor să avem o proiecție pe șapte ani. Deci e total corectă solicitarea, pentru că, cu adevărat, am avut, mi se pare, deficit 9,2, nu?
Niciun ban din acel 9,2, mi se pare că, spun din memorie, 1,7 din acel 9,2 s-a dus pe investiții. Diferența toată, 7 și, a fost pe cheltuieli. Și e liber acel personaj. Merge, mai își dă cu părerea pe Facebook, pe Instagram.
Eu cred că abordarea din acest moment este cu tot totul și cu totul diferită. Vorbim de dezvoltarea României, lucru pe care îl vedem, nu mai e o minciună, nu mai e ceva palpabil. Mergem pe autostrăzi, mergem pe drumuri expres, vedem șantierele.
Eu nu voi opri investițiile în România.
Și mai am o întrebare. De fapt, ați avut o discuție cu domnul Geoană în care să-i propuneți postul de comisar european astfel încât să se retragă din cursa pentru prezidențiale?
Nu. Ultima discuție pe care am avut-o cu domnul Geoană am avut-o la ziua unui celebru ziarist, domnul Tuca.
Bună ziua, Vlad Ungar, Știrile TVR. Domnule prim-ministru, vă rog să ne spuneți dacă ați discutat cu șefa Comisiei Europene despre intrarea României în spațiul Schengen și ce garanții v-a dat pentru frontierele terestre.
Dânsa, știți foarte bine, că a fost unul dintre cei mai mari susținători ai României. N-aș vrea să intru în detaliile discuției, dar am discutat, cum era și normal, cum era și normal. Așteptăm alegerile din din Austria și eu îmi doresc ca în viitoarea majoritate din Austria, după aceste alegeri din septembrie, partidul care face parte din familia europeană SND să fie cooptat la guvernare și atunci lucrurile o să ne fie mult mai ușoare.
Știți că actuala guvernare, primul ministru al actualei guvernări este din partea PPE, familie europeană din care face parte și Partidul Național Liberal.
Va intra România în Schengen cu frontierele terestre anul acesta?
Categoric. Categoric, dar ne trebuie maturitate și mai multă înțelepciune și o abordare, după cum ați văzut. Am avut o abordare total diferită de cei dinaintea mea, împreună cu ministrul, vicepremierul și ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Și eu cred că deja am și se vede. Am intrat cu dreptul în în Schengen maritim și aerian și ați văzut că am venit împreună la aeroport și ați văzut cât de simplu a fost să venim pe spațiul Schengen.
Ursula von der Leyen a garantat acest lucru? A zis că vom intra până la finalul anului?
Dânsa, dânsa e cel mai mare susținător al nostru și va fi umăr la umăr alături de România pentru acest demers și consideră că România este nedreptățită pentru că nu a intrat în spațiul Schengen și terestru.
Dacă Bulgaria nu va fi pregătită să intre anul acesta?
Vorbim de România. M-am, îmi cer scuze, n-am vorbit cu doamna președinte despre Bulgaria.
Înțelegeam că intră împreună cele două state și depindem de ei.
Nu. Acolo vorbim de strategii, dar cu doamna președinte, m-ați întrebat ce am vorbit cu doamna președinte. N-am vorbit despre Bulgaria. N-am atribuții. Dacă Bulgaria îmi solicită, o să vorbesc.
Bună ziua, Florentina Lazăr, Observator Antena 1. Domnule premier, ați negociat scăderea deficitului bugetar la 3% pentru următorii șapte ani. Pentru a scădea atât de mult deficitul bugetar, de ce măsuri are nevoie țara noastră? Ce măsuri trebuie să ia Guvernul României, fie că vorbim de actualul sau viitorul guvern?
Eu nu cred că vom veni cu măsuri de creșteri de taxe. Cum n-am venit nici în 2024, nici în 2025. Știți foarte bine, plăcut sau neplăcut, lunea încep cu ministrul Finanțelor. Și așa este corect, ca un prim-ministru să înceapă lucru lunea la guvern împreună cu domnul ministru al Finanțelor.
Ne-am uitat un pic pe arierate. Suntem la 175 de miliarde arierate de colectat. Eu înțeleg și această rezistență și la digitalizare. Înțeleg, mai ales, oamenii de afaceri și companiile corecte că, până când se închid toate imperfecțiunile sistemului, să fie nemulțumiți.
De aceea mereu le-am cerut un dialog mult mai apropiat de oamenii de afaceri, de patronate. Și eu voi avea luni întâlnire cu patronatele și iarăși vom discuta și tehnic, dar și perspectiva în anul 2025 a eventualelor măsuri fiscale. Eu cred că prin organizare și prin mai multă onestitate și prin digitalizare și închiderea portițelor câteodată legale de optimizare fiscală putem depăși acest moment fără să facem mari modificări.
Cu adevărat, ne trebuie o reformă fiscală cu o perspectivă pe termen mediu. Acest lucru este trecut în cererea de plată numărul patru, în jalonul 207, dacă nu mă înșel. Și acolo va fi o dezbatere publică.
Acele măsuri se vor lua, se va discuta în primele șase luni. Se vor lua ca să aibă efect în anul 2026. Repet, da. Câteodată, și nu o spun cu nicio niciun reproș, aș vrea să fiu foarte bine înțeles. Sper să mă și exprim în această direcție.
Ministrul Finanțelor, dacă ai ajuns la arierate de 175 de miliarde, trebuie să iei anumite măsuri. Dar nu măsuri de urmărire sau să bagi oameni în pușcărie. Nu se poate să avem oameni corecți care își plătesc taxele și impozitele și oameni care întotdeauna găsesc portițe de a nu plăti taxe și impozite și de a face evaziune fiscală.
Nu poți de fiecare dată. Vreau să vă spun din, în Statele Unite ale Americii, știți că poți, fiscul este cel mai puternic. Dacă unui american îi este frică de ceva, este frică de fisc.
Nu putem să mai trăim așa. Nu putem ca unii să plătească și alții să nu plătească. Nu pot, eu nu pot să, eu nu pot să cer să vin cu taxe noi cât timp am arierate de aproape 8% din PIB de colectat. Eu nu pot să cer să vin cu taxe noi atâta timp cât am 10% din PIB evaziune fiscală. Eu nu pot să cer să vin cu taxe noi când am cel mai mare gap de TVA.
Și totuși suntem în an electoral și de fiecare dată când se anunță anumite măsuri e e dat înapoi practic din cauza aceasta. Mediul de afaceri mereu e nemulțumit.
Da, există, există.
Eu nu am văzut acest lucru, dar tocmai de aceea o să vreau să am, în afară de domnul ministru, să am o discuție directă cu mediul de afaceri. De aceea v-am și specificat faptul că luni voi avea o întâlnire cu patronatele, pentru că domnul ministru a terminat negocierile cu patronatele. Și atunci și eu le voi lua punct cu punct. Dar ce știu, reprezentanții patronatelor și ei doresc ca toată lumea să-și plătească impozitele, fiindcă cu, cu adevărat, avem și componenta de reduceri de cheltuieli din zona bugetară.
Și acolo mai mult ca sigur că se vor veni cu o ordonare a plăților. Nu mai putem să cheltuim bani de dragul de a-i cheltui. Nu mai putem să cheltuim bani pentru că încă îi avem în cont, pe orice ne trece nouă prin cap. Și acolo, împreună cu domnul ministru, vom merge în cadrul coaliției și vom lua hotărâre cu ce măsuri se vin de reducerea cheltuielilor din zona bugetară.
Pentru prima oară n-a mai crescut numărul de angajați la bugetul statului. Cu acea reorganizare modestă, vreo 20.000 de șefi și ordonatori de credite nu mai sunt în sistemul bugetar. Cu adevărat, am creat o o bază a unui viitor, a unui viitor abordări de reformă în sistemul bugetar. Dar am pornit de undeva.
Am stopat, fiindcă primul lucru pe care trebuie să-l faci e să stopezi. Și pe urmă, într-un cadru corect, să reașezi. Nu poți să vii cu o măsură, domnule, tăiem 20% de la toată lumea, pentru că o treime dintre bugetari sunt profesori. Restul până la și, până la jumătate dintre bugetari sunt medicii, asistentele și sistemul sanitar.
Deci trebuie o gândire foarte clară. Din acest moment, vă spun, din punctul meu de vedere și al specialiștilor care lucrez, avem o perspectivă și cred că România se va așeza așa cum este corect. Cu adevărat, nu mai putem, nu mai putem întinde, nu mai putem întinde angajații la stat. A fost suficient.
În ceea ce privește primăriile, n-ați avut niciodată o abordare...
Niciodată, știți foarte bine, că niciodată n-am avut o abordare de a îndrepta o nedreptate cu altă nedreptate. Și am luat deciziile nu la, nu emoțional, ci foarte...
Concertele de sfârșit de an vor fi interzise?
Nu știu. Haideți să vedem cu ce va veni domnul Boloș în cadrul coaliției și pe urmă o să intre la transparență. Sunt concerte la sfârșit de an cum e la Craiova, care nu necesită cheltuieli. Alocă primăria o sumă. Cum este în București, este Târgul de Crăciun în București, cum este Târgul de Crăciun de la Viena. El aduce venituri și pentru cei care participă la târg, dar prin închiriere banii se întorc la primărie.
Tocmai de asta vă întrebam. Dacă se ia o măsură...
Deci, cum să se aprobe o măsură care, eu aș vrea să închid Târgul de la Viena așa. De asta spun, haideți să privim lucrurile cu maturitate.
Referitor la numirile în companiile de stat, în companiile din energie, care au fost obiecțiile Comisiei și ce măsuri veți lua?
Sunt ferm convins că domnul ministru al Energiei o să vă explice, cu toate că nu s-au întâmplat în perioada dânsului de mandat. Este unul dintre jaloanele în discuție. La mai multe companii din energie, cei de la Comisie au venit cu anumite incompatibilități sau cu anumite cutume care țin de aderarea României la OCDE.
De exemplu, un secretar de stat, Comisia consideră, cât și jaloanele de aderare la OCDE, că nu este îndreptățit să aplice de a fi membru într-un consiliu de administrație. Noi oricum dorim ca în 2026 să fim în OCDE, să aderăm la OCDE. Și atunci, părerea mea, guvernul României trebuie să facă o modificare legislativă în acest sens, pentru că în acest moment legea permite.
Ca să fim foarte clari și sunt de acord cu această modificare.
Când vom putea primi banii pentru tranșa trei de plată PNRR, trimisă încă din decembrie 2023?
Până la, până la, până la, știți foarte bine, vă mai repet, sunt 76 de jaloane. Eu am aici și pe domnul ministru de la MIPE, poate să vă spună câte jaloane am găsit închise din cele 76. În acest moment sunt și cu domnul Grindeanu, cu ministrul Transporturilor, sunt însoțiți și de domnul Burduja, ministrul Energiei.
După cum ați văzut, este și domnul ministru Câciu, este și domnul ministru Boloș. Una dintre ultimele discuții cu Comisia, sunt ferm convins, o anumită sumă din cererea de plată numărul trei va fi reținută pe o perioadă de șase luni, maximum opt luni de zile, pentru a se închide toate lucrurile de, exact ce m-ați întrebat dumneavoastră, ca să reaprobi, printr-o selecție normală, având o altă lege, noile consilii de administrație. Procedura durează între șase și opt luni.
Și atunci Comisia, în funcție de cât ai îndeplinit din jalon, o să rețină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani.
Restul de bani când îi vom primi?
Și...
În șase, opt luni?
Asta este, asta este negociere. Nu e o, asta e mult prea tehnică, dacă nu vă supărați. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cei, avem aproape 2,1 miliarde de primit din cererea de plată numărul trei. Asta nu înseamnă că România a pierdut acești bani.
Cu adevărat, mi-aș dori să fie pe lângă mine cei care au făcut tâmpeniile, dar nu, nu-i, n-o să-i mai găsiți, că erau experți pe la televizor, pe la dumneavoastră, dar au dispărut. Să explice de ce au făcut acele tâmpenii. De ce și-au pus unul să meargă în consiliul de administrație, iar soția să facă parte din comisia de selecție.
Atât i-a dus mintea. Acum nu-i mai vedeți. Sunt dispăruți. Eu vă promit că o să rezolv problema și România nu va pierde niciun ban.
Referitor la aderarea la moneda euro, când ar putea adera țara noastră, pentru că economiștii și specialiștii spun că în 2035 s-ar putea întâmpla acest lucru.
Ce pot să vă spun foarte clar este că, când Partidul Social Democrat a plecat de la guvernare, îndeplineam toate condițiile. Și în ceea ce privește datoria publică și în ceea ce privește deficitul, absolut toate erau îndeplinite. Între timp, dacă vă aduceți aminte, am avut o coaliție de dreapta luminată.
Bună ziua, Sonia Teodoriu, Euronews România. Revenind la discuțiile de astăzi, înțelegem că i-ați ați discutat concret cu Ursula von der Leyen despre propunerea Victor Negrescu comisar din partea României. Cum a primit doamna președinte a Comisiei propunerea?
Cunoaște, cunoaște foarte bine pe domnul Victor Negrescu. Repet, e vicepreședintele Parlamentului European, unul dintre cei mai activi europarlamentari ai României. De puține ori am avut discuții între cabinete prin intermediul domnului Victor Negrescu.
Și doamna...
Doamna președinte încă nu și-a terminat structura Comisiei, cum se arată, pe portofolii. De aceea, părerea mea, că am avut o abordare corectă, așteptând și, repet, e o e o negociere și în cadrul familiei europene. Dacă aș fi trimis un nume, normal că am o preferință.
Preferința mea e domnul Victor Negrescu.
A abordat dumneaei în această discuție problema referitoare la faptul că nu ați propus două nume, așa cum ea a făcut un apel atunci când a fost votată în Parlamentul European? A cerut tuturor statelor membre să să propună un bărbat și o femeie. Înțelegem argumentele dumneavoastră pentru care l-ați propus pe domnul Negrescu, dar a ridicat vreo obiecție Ursula von der Leyen?
Cred că mai am și eu lucruri din trecut. Nu-mi place pe timpul comunismului să-mi impună cineva ceva. Am văzut că și alte vreo 10 state sau 14 state au avut aceeași problemă ca și mine cu trecutul, să nu să nu ne impună nimeni nimic.
În ceea ce privește portofoliul, înțelegem că e în continuare în construcție viitoarea Comisie.
Îmi doresc un portofoliu cât mai relevant, ținând cont că suntem a șasea, a șasea țară ca și mărime din cadrul Uniunii Europene. Și vom purta aceste discuții.
Care ar putea fi variantele?
Mai multe. Am vorbit și de economie, e. A vorbit și domnul președinte pe pe extindere. Deci vom vedea. Eu mi-aș dori, eu mi-aș dori să rămânem, a, portofoliu pe extindere e mai mult politic.
Eu mi-aș dori și cred eu că următorii ani țin foarte mult de de economie. Sunt despre economie. Mi-aș dori ceva în această zonă.
Deci a intervenit și domnul președinte Klaus Iohannis în această discuție?
Este, nu, nu a intervenit domnul președinte. E atributul dânsului, fiindcă e, reprezintă România în Comisie, în Consiliul European.
Și el, pe subiect dedicat, i-a spus Ursulei von der Leyen că ar...
Dar nu trebuie să-i spun eu. N-au zis că domnul președinte se vede în în Consiliu, nu mă văd eu. Sunt, știu, e, așa, așa e la noi.
În afară de ale economiei și al extinderii, care sunt variantele pe masă?
Orice comisar și orice portofoliu relevant.
Bun. Referitor la, mi-aș dori să ne explicați mai bine când vin banii din cererea de plată numărul trei. Deci doar acest jalon al guvernanței corporative ține în loc cererea de plată și...
Nu. Avem jalonul cu microîntreprinderile, companiile din energie cu selecțiile pe care și nu mai vreau să intru în detalii, dar le aveți și dumneavoastră, că nu-s niște detalii ascunse. Și pe transporturi e metroul de la Cluj-Napoca.
Deci înțelegem că o variantă ar fi ca pe jalonul guvernanței corporative să nu se dea toți banii deodată...
În acest moment, normal, până-ți îndeplinești jalonul. După ce ai îndeplinit jalonul se deblochează banii. Păi e și normal să fie așa abordarea. În acest moment noi am încasat în jur de 9 miliarde de euro. 9,1.
Au cheltuit aproape 3 miliarde și urmează, fiind sfârșit de an, veți vedea că va fi o, deci noi avem un buffer relaxant în ceea ce privește sumele încasate deja pentru a avea pentru cheltuielile din...
Dar vă rog să ne explicați de ce totuși am cheltuit doar o treime din banii pe care...
Dar e și normal, fiindcă acelea au fost proiectele trecute în PNRR. Ele au trecut după mintea lor. De aceea facem o renegociere, pentru că acele proiecte nu erau mature. Au trecut proiecte unde nu erau SF-uri făcute. Ce să zic?
Cu adevărat, marea cheltuială pe care au făcut-o a făcut-o domnul Grindeanu. Dacă atât i-a dus capul, ce vreți? Vreți să, vreți să vi-i nominalizez?
Deci această renegociere a PNRR-ului înseamnă că se prelungește perioada tot până la finalul anului 2026?
Nu se prelungește nimic. Nu se prelungește. Nu, dar n-am spus lucrul acesta. De aceea sunt însoțit cu tot tehnicul, fiindcă e o dinamică. Eu nu-s un gust, eu nu-s prizonierul unui cerc.
Fiecare ministru, avem întâlniri cel târziu la două săptămâni atât pe îndeplinirea jaloanelor, că vorbim și de cererea de plată patru și de cererea de plată cinci. Deja anticipăm anumite lucruri, dar vorbim și de investiții. Iar eu am la două săptămâni cu toți miniștrii aplicat pe fiecare proiect.
De aceea e o dinamică și o, cu asta am început astăzi. Vom avea o renegociere. Ministrul își asumă, domnule, acest proiect l-am avut, nu știu, e ăla cu trenurile cu hidrogen. Ați văzut vreunul în Europa, în lume, vreun tren cu hidrogen?
Nu e. A ținut Grindeanu de trei ori licitație. Nu s-a prezentat nimeni. De ce nu s-a prezentat nimeni? Că nu există niciun tren cu hidrogen. Asta au trecut în PNRR.
Normal că acuma domnul ministru Câciu a cerut ca acei bani, 360 de milioane de euro de tren cu hidrogen, să-l prindă pentru cofinanțări la autostrăzi. Lucrăm cu materialul clientului.
Domnule premier, în interiorul Partidului Național Liberal se discută despre retragerea susținerii pentru ministrul Marcel Boloș. Dumneavoastră, în calitate de premier, vedeți oportună schimbarea ministrului de Finanțe în contextul acestor negocieri, dar și pe final de mandat?
Fac parte dintr-o, e un guvern de coaliție. Eu n-am auzit aceste discuții și n-am avut cu domnul Nicolae Ciucă astfel de discuții. Dacă dânșii decid acest lucru, asta este. Normal că sunt foarte interesat de viitorul nume. Cum de altfel cred că și președintele României va fi foarte interesat de viitorul nume al ministrului Finanțelor, deoarece e membru al CSAT-ului.
Dar ați accepta să vi se schimbe ministrul Finanțelor cu câteva luni înainte de finalul mandatului?
Fiecare poate fi schimbat. Toți suntem trecători în orice funcție.
Aș vrea să vă rog să mai faceți o precizare. Dacă România nu ar reduce pragul pentru...
Dar știți mai multe detalii de ce vor să-l schimbe sau...
Spuneți-ne dumneavoastră, pentru că...
Păi eu nu știu, că eu nu sunt din interiorul PNL-ului.
Criticile sunt legate de noile taxe, pentru că am văzut...
Care taxe?
Cele care au fost anunțate în spațiul public. De exemplu, această reducere a pragului pentru IMM-uri, creșterea impozitului pe proprietate...
Care au fost anunțate? Care? Păi dar ce, nu vă supărați. Haideți s-o luăm pe rândNu. Dar nu domnul Boloș a cerut acest lucru. Dumneavoastră n-ați văzut PNRR-ul când l-a dus domnul, l-a semnat domnul Cîțu și cu domnul Ghinea?
Ei au trecut în PNRR reducerea. În jalonul 206, eu n-am introdus ceva în jalonul 206.
În jalonul 206 noi discutăm ce e trecut de domnul Cîțu și de domnul Ghinea. Ei au trecut în jalonul 206 să se reducă la IMM-uri, la microîntreprinderi, plafonul. Ei, cu mânuța lor. Și pe urmă au semnat și l-au trimis la Bruxelles. Mie mi l-au ascuns, l-am cerut public prin intermediul dumneavoastră.
Acum îl dăm afară pe Boloș pentru că trebuie să pună în aplicare ce au cerut Cîțu și cu Ghinea?
Deci, cu adevărat, nu vă place de domnul Boloș, omorâți-l, dați cu pietre în el, e treaba dumneavoastră. Vrea PNL-ul să-l schimbe, e treaba PNL-ului.
Dar am datoria totuși de a spune adevărul.
Domnule premier, dar avem aceste taxe anunțate în...
Care taxe? Vă rog frumos, care?
Imediat vă spun. Vorbim despre creșterea impozitului pentru proprietate, despre creșterea impozitului...
Spuneți-mi una. Dar nu vi se pare corect ca să nu plătim toți, unul care are o proprietate de 2 milioane de euro să plătească la fel cu unul care are o proprietate la țară de 5000 de euro sau 10.000 de euro? Există un alt loc în lume unde se plătește la fel ca în România? Nu.
În nicio țară europeană.
Când veți face aceste modificări, pentru că ele au fost anunțate deja...
Alea sunt, alea sunt naturale. Când se face digitalizare.
În momentul în care toată informația... Știți că mai erau idei năstrușnice, cică domnule, la trei proprietăți... Trei proprietăți poate să însumeze 15.000 de euro. Era o abordare tâmpită.
Abordările sunt în funcție de valoare. Valoarea... Unde, unde declar valoarea? La primărie.
Unde se face impunerea. Da, și sunt unul din susținătorii acestor...
Când se va întâmpla? De ce n-ați ajuns deja la un consens în coaliție?
Pentru că în reforma fiscală, cum este normal, în jalonul 207. Alte taxe, ce mai mărim?
Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
N-am vorbit nimeni așa ceva.
S-a discutat în coaliția de guvernare.
Nu am vorbit așa ceva. Iertați-mă, sunt membru al coaliției. Nu am vorbit așa ceva.
Eu înțeleg și jocul politic. Eu înțeleg că anumiți... Când n-ai să spui nimic, atunci inventezi.
V-am mai zis, mie nu mi-e frică de ce am făcut, mi-e frică de ce se inventează despre mine. N-am o problemă că mergi la o coaliție și n-ai ce să spui după acea coaliție. Și atunci spui: "Domnule, Ciolacu a vrut nu știu ce și noi ne-am opus, domnule, ne-am luptat, am rupt scaunul acolo."
Vă rog, hai s-o avem... Suntem la Bruxelles, hai s-o avem o... Dacă vrem să fim luați în serios, hai să avem o abordare serioasă. Dar îmi doresc măsuri ca toată lumea să-și plătească impozitele și taxele.
Cum este corect în orice stat democrat și orice stat civilizat. Îmi doresc acest lucru.
O ultimă întrebare, vă rog. Dacă vă doriți aceste măsuri, ele au fost negociate cu mediul de afaceri, am văzut și noi observațiile transmise, se împotrivesc la aceste măsuri. De ce să fie mediul de afaceri...
Vă rog. Haideți... Eu n-am avut... Îmi cer scuze. Eu nu am avut o întâlnire cu mediul de afaceri, o s-o am luni. Și cum bine vedeți și cum sunteți obișnuiți, voi ieși și voi comunica. Am discutat aceste măsuri, mediul de afaceri... Mediul de afaceri se opune să plătească toată lumea taxele și impozitele? Eu nu cred.
Observațiile transmise așa arată, vedem o reticență la digitalizare, vedem o reticență la...
Haideți s-o vedem, n-auziți? Haideți să vedem, fiecare lucru în parte. Și voi veni...
Se discută de luni de zile aceste măsuri și totuși nu s-a ajuns la un consens în coaliție.
Eu nu am discutat aceste măsuri. Îmi cer scuze, eu nu am discutat aceste măsuri. Nu le-am discutat nici în coaliție. Le-am văzut ca și propuneri de la domnul ministru, nu le-am luat în considerare până când el nu-și termină discuțiile cu mediul de afaceri. Am înțeles că și le-a terminat și acum stau de vorbă. Îmi pare rău, nu vine apocalipsa și nu vin taxe noi.
Domnule pre...
Îmi cer scuze.
NATO a adus la Kogălniceanu sisteme de ultimă generație, un sistem radar. Voiam să vă întreb dacă au crescut riscurile de securitate pentru România în acest context.
Nu. Au crescut... A crescut, a crescut securitatea României.
Și o să mai fie și alte măsuri pe care o să le luăm. Dronele vin la joasă înălțime, câteodată la firul ierbii sau la firul apei. Radarele de obicei sunt direcționate pentru lucruri de înălțimi mult mai mari. Și atunci am venit cu ceva... De obicei aceste radare sunt în zona navală.
O măsură foarte bună luată de către domnul ministru al Apărării.
Și pentru că am vorbit despre candidaturi...
Dar o măsură pe care am luat-o împreună cu partenerul strategic. Ca să ai acces la aceste lucruri trebuie să fii în NATO și să ai un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii.
Pentru că am vorbit despre candidaturile la prezidențiale, mai mulți colegi de-ai dumneavoastră au spus că ați avea o inteligență peste medie și asta vă recomandă să candidați la Cotroceni. Voiam să vă... Cum vedeți dumneavoastră aceste declarații?
Sunt un om normal.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Îmi pare rău de taxe și impozite.
Și mie îmi pare și mai rău.
Da.
