Bună ziua și bine ați venit la noi la Artcor. Noi astăzi v-am invitat ca să vă prezentăm Moldova așa cum o vedem noi, o Moldovă creativă, o Moldovă plină de oportunități, o Moldovă care este gata să îmbrățișeze inovații și tehnologii, o Moldovă care are oameni foarte talentați și o Moldovă care este gata la parteneriate și networking internațional.

Eu mă numesc Viorica Cerbușcă, sunt directoare la Artcor, organizator la, la, la festival, la conferința Creative Capital for Growth and Investment care are loc în cadrul Moldova Business Week, organizată de partenerii noștri, Agenția de Investiții.

Sunt extrem de mândră și bucuroasă să vă zic bine ați venit la Artcor, care este casa unei comunități de oameni creativi. O casă care adună în jurul ei studenți, profesori, companii, antreprenori, dar și parteneri cu care suntem foarte mândri să colaborăm și să dezvoltăm industriile creative.

Și vreau să încep cu cel mai important partener pe care îl avem. Este vorba despre, despre domnul ministru al culturii, domnul Sergiu Prodan. Bună ziua, bine ați venit.

Bună ziua, mulțumesc. Bună ziua tuturor. Cu această minunată ocazie o să renunțăm la textul scris și o să încercăm să avem un dialog viu și consistent.

Bineînțeles, pagina noastră în această săptămână de business în Republica Moldova este dedicată acestei noțiuni atât de discutate, chiar în unele cercuri controversată, de industrii creative. Iată, care activități se înscriu în noțiunea de industrii creative?

Care e diferența între arta pură sau cultura pură și industriile creative care urmăresc un scop meschin de a produce plus valoare economică, de a plăti impozite, de a, și de ce ea se regăsește în Ministerul Culturii când ar trebui doar în Ministerul Economiei care se ocupă de lucruri atât de meschine și mărunte, pe când Ministerul Culturii trebuie să se ocupe de cele sfinte care sunt de fapt lucrurile, arta pură și cultura pură.

Dar dacă e să ne gândim în profunzime, înțelegem că artistul de unul singur nu prea, în ziua de azi mai ales, în ziua, în era de digitalizării, în era tehnologiilor noi, artistul de unul singur nu întotdeauna poate să convingă, poate să fie apreciat, poate să ajungă în fața consumatorului. Pentru că atunci când vorbim de creația artistică, vorbim de crearea unui produs cultural, la fel cum sunt și alte produse care sunt mai puțin culturale, sunt mai de consum, dar și produsul cultural se consumă, respectiv are nevoie de marketing, are nevoie de ambalare, are nevoie de un concept de, de promovare, de publicitate, etc, etc.

Și de fapt, orice produs al industriei are nevoie de toate aceste lucruri, iar aceste lucruri, mă refer încă o dată la ambalaj, la publicitate, la marketing, apelează de fiecare dată la creativitate, la componenta artistică pentru a fi mai convingători.

Deci nu putem unii fără alții. Este firesc, economia trebuie să producă plus valoare, să asigure bunăstarea socială, să asigure intrări financiare în bugetul țării și respectiv din acest buget, statul, din bugetul public să aibă posibilitatea să susțină produsul cultural care de altfel este unul foarte scump.

Și această susținere trebuie să fie îndreptată nu atât spre artist, cât spre consumator. Artistul trebuie să fie răsplătit conform valorii lui adevărat, valorii lui adevărate, iar statul, bugetul public trebuie să asigure un acces mai larg a tuturor păturilor de cetățeni la acest consum de produse culturale, astfel încât să crească nivelul general de cultură în societate.

Pentru că de fapt, nivelul general de cultură înseamnă bunăstarea țării. În Republica Moldova, din păcate, timp de 30 de ani s-a vehiculat cu argumentul: haideți mai întâi să avem ce pune pe limbă și apoi să vorbim de limbă. Haideți mai întâi să umplem hambarele și apoi o să vorbim de cultură.

Haideți mai întâi să asigurăm bunăstarea societății economică și atunci o să ne ocupăm de timpul liber, de cântece și dansuri. Dacă e să ne uităm la țările economic dezvoltate care au un produs intern brut înalt, vom vedea că și nivelul general de cultură a societății este unul mare și investițiile banului public în domeniul culturii este mare.

De aici concluzia: țările economic bogate își pot permite să cheltuie mai mulți bani pe domeniul culturii. Țările mai puțin bogate, din păcate încă nu pot să cheltuie la același nivel cu țările dezvoltate, respectiv să mai aștepte până o să îmbogățească și atunci o să poată cheltui și investi în cultură și a avea produse de cultură de foarte înalt nivel.

Ei, situația de fapt este exact invers. Dacă e să ne uităm la țările economic dezvoltate din lume, o să descoperim că mai întâi aceste societăți, aceste comunități de oameni care locuiesc în aceste țări, au știut să cultive un înalt nivel de cultură. Și anume acest nivel de cultură generală înalt a putut crea premisele spre o economie profitabilă, sustenabilă, spre un produs intern brut, spre o plus valoare economică adusă de această societate.

Deci este invers proporțional. Nu bunăstarea creează valori culturale. Valorile culturale din societate pot crea bunăstare economică.

Respectiv, calea este una singură. Atâta timp cât nu vom reuși să oferim cetățenilor noștri produse de calitate, produse artistice, culturale de calitate, nivelul general de cultură va rămânea scăzut și asta va limita posibilitatea de a produce plus valoare economică.

Atunci când vom înțelege că singura cale spre bunăstarea societății este de fapt nivelul general de cultură a societății, atunci vom avea această șansă mult mai accesibilă și un plan foarte exact și prioritățile vor fi clare. Și reziliența societății față de fake-uri, față de minciuni va fi mult mai mare.

Industriile creative nu sunt doar un jucător important în economia țării. Pe lângă faptul că industriile creative sunt în stare de fapt să creeze locuri de muncă aici și acum, fără a aștepta mari investiții sau mari, mari, știu eu, proiecte economice.

Aceste proiecte mici care pot genera locuri de muncă în toată țara, nu doar în capitală sau în orașe, în toată țara. Aceste industrii creative au impact important nu doar asupra produsului intern brut, dar poate și mai important impact ele au asupra identității noastre culturale și naționale.

Fără o imagine clară a societății noastre, a țării noastre, fără a spun, fără a răspunde la întrebarea despre ce este Republica Moldova, noi nu vom reuși să ocupăm un loc binemeritat în structura mondială a popoarelor. Deci pentru acest loc sub soare trebuie să luptăm.

Iar pentru ca să luptăm pentru locul nostru, lumea trebuie să ne cunoască. Iar această cunoaștere este de fapt asocierea imediată în trei cuvinte despre ce este această țară. Mai ales în perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Este extrem de important nu doar să comunicăm societății, comunităților noastre beneficiile pe care o să le aibă fiecare din noi odată Moldova devenind țară membră a Uniunii Europene, ci poate și mai important este să comunicăm cu cetățenii noștri și cu cei din Uniunea Europeană de altfel, care este plus valoarea pe care putem s-o aducem noi integrându-ne în Uniunea Europeană. Ce va avea Uniunea Europeană în urma integrării Republicii Moldova în această structură?

Noi avem un timp foarte restrâns pentru ca să putem exact răspunde la această întrebare. Și această, și acest răspuns la această întrebare se numește de fapt imagine, imaginea țării, se numește de fapt ideea națională, despre ce suntem noi, ce putem noi, ce nu pot alții.

Și în această ordine de, de idei, bineînțeles resursa economică cea mai mare pe care o are Republica Moldova la ziua de astăzi sunt oamenii. Creativitatea acestor oameni, nivelul lor de cultură și aici mă refer nu doar la cultura clasică, la cultura, ci și la tradițiile naționale, la patrimoniul nu doar cel material și cel imaterial pe care ni l-au transmis prin sânge, prin laptele mamei, străbunii noștri.

De aici vine deschiderea poporului nostru față de toți cei din jur. De aici vine de fapt conviețuirea multietnică în Republica Moldova. De aici vine de fapt lipsa conflictelor interetnice în Republica Moldova, fiindcă ele n-au existat niciodată din partea localnicilor, din partea moldovenilor aceste conflicte.

Ele au fost de fiecare dată impuse din exterior pentru a manipula și a, a dezbina. Ospitalitatea poporului nostru, astea toate pot deveni resurse economice care pot aduce plus valoare, care trebuie puse în, în funcțiune pentru acest lucru.

Cine poate face acest lucru? Industriile creative. Cum? Pe trei, bazându-se pe trei piloni. Și acești trei piloni sunt autoritățile, autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, este societatea civilă, sunt oamenii cu creativitatea lor, cu tradițiile, cu cei care suntem noi și business-ul.

Iată când toți, toate ace, toți acești trei jucători vor dori să realizeze ceva cu adevăratele și vor pune umărul toți trei împreună, atunci această idee are toate șansele de izbândă și de succes. Atunci când doar o parte dorește să facă un lucru frumos și bun și nu e susținută de cealaltă, celelalte două sau două și nu e susținută de a treia, totul este foarte șubred și foarte probabil, din experiența noastră la Ministerul Culturii pot să vă aduc o sumedenie de exemple în acest sens.

Exemple și pozitive, dar și negative în egală măsură. Atunci când o idee prinde rădăcini în toate aceste trei, în toți acești trei jucători, atunci această idee poate fi realizată. Și ideea noastră de bază, cea mai importantă acum este de fapt integrarea europeană.

Conlucrarea între autorități, între societate, comunități și business-ul care reacționează la aceste idei și la creativitatea societății este extrem de importantă în acest moment pentru că în istorie de fiecare dată au fost momente când au apărut oportunități, ferestre de posibilități.

Ele sunt de scurtă durată, ele se închid foarte repede. E ca, nu știu cum să zic, când poate mulți practică surfing-ul, da? Dacă nu prinzi valul, degeaba te-ai ridicat în picioare pentru că nu mergi nicăieri.

Tot, tot secretul este să prinzi valul. Și aceste valuri se întâmplă și în viața comunităților și a națiunilor, a țărilor. Și dacă nu prinzi valul potrivit, dacă nu folosești oportunitatea istorică pe care ți-a deschis-o soarta, acest lucru se taxează.

Valul trece, fereastra se închide și următoarea vine cu atât mai târziu cu cât, cu cât n-ai folosit oportunitatea respectivă. Noi am avut oportunități în istoria recentă a Republicii Moldova, oportunități ratate.

Eu țin minte, sunt, fac parte din generația oamenilor care țin minte foarte bine momentul când se vorbea, poate nu atât de avansat cum vorbim acum de integrarea în Uniunea Europeană, dar se vorbea foarte concret și direct, dar au apărut idei extremiste de genul: da, integrare europeană, dar nu oricum, nu, nu cu oricine. Noi trebuie să ne integrăm cu mâinile curate.

Mai întâi 40 de ani să mergem prin pustiu și pe urmă o să ne curățim și o să fim demni de integrare europeană. Toate aceste mesaje sunt false. Toate aceste mesaje vin să deturneze, să ne facă să nu ne folosim de oportunitate, de deschidere a acestei posibilități care s-a deschis acum și sunt sigur că noi toți împreună nu vom rata acest moment istoric de această dată.

Dar asta nu înseamnă că în sfârșit integrarea europeană, acest proces demarat deja, ne, ne ar permite nouă să ne relaxăm și să nu ne punem întrebarea existenței noastre, întrebare esențială, existenționa, existențială, despre ce suntem noi, despre ce este Republica Moldova.

Și fiecare din acei trei jucători de care am vorbit, autoritățile, business-ul și societatea, trebuie să-și facă lecția de acasă pe domeniul său. Ceea ce ține de Ministerul Culturii, de autoritățile centrale, deci vreau să menționez că noi am aprobat programul dezvoltării și susținerii industriilor creative, Moldova Creativă 24-27.

Este abia un program, sper în urma derulării acestui program să ajungem la o strategie elaborată foarte clară. Noi depunem toate demersurile și acțiunile necesare pentru ca în anul 25 să aderăm la programul Europa Creativă și țin să menționez acest lucru pentru că s-au făcut speculații, inclusiv pe declarațiile mele, că Moldova s-a retras din acest program, că a cheltuit mai mulți bani decât a beneficiat și așa mai departe.

Deci, făcând aluzie că Uniunea Europeană a, a profitat de, de banii noștri, nu este adevărat. În primul rând, Moldova nu s-a retras din programul Europa Creativă. Programul Europa Creativă 2014-2020 s-a încheiat și Moldova a fost parte la acest program cap-coadă, integral.

În 20, Moldova nu a aderat la următorul program Europa Creativă. De ce? Pentru că da, pe parcursul acelor cinci ani comunitatea noastră, societatea, artiștii, oamenii de creație nu și-au făcut suficient de bine temele pentru acasă, proiecte care să câștige finanțare din parte, prin acest program Europa Creativă.

Deci da, noi am cheltuit aproape 45 de mii de euro pe an, în cinci ani însemnând 260 de, 250 de mii, dar de, s-au câștigat pentru proiectele noastre de fapt ceva de în jur de 36 de mii de euro. Dar Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și ne-a întors banii pe care nu i-am folosit.

Deci nu a fost o, din con, ba din contră, pe lângă tot ce s-a cheltuit pentru, pe lângă școlarizarea care s-a făcut, s-au întors și banii investiți. Despre ce vorbește asta? Despre faptul că trebuie să abordăm creativitatea noastră la nivel european și global.

Nu ne putem bucura doar de micile noastre sărbători acasă. Asta este consum intern. El e nevoie de, nimeni nu, nimeni nu neagă necesitatea și numărul de, de evenimente culturale care se întâmplă și ne mândrim cu acest lucru și le susținem.

Anul acesta, Ministerul Culturii a făcut un lucru care n-a fost făcut timp de 30 de ani niciodată. Deci am înființat, de fapt anul trecut, anul acesta a început să funcționeze, Fondul Culturii.

Despre Fondul Culturii care ar veni să subvenționeze activitățile din domeniul culturii în Republica Moldova s-a vorbit toți 30 de ani despre importanța acestui fond și niciodată n-a fost făcut. Iată că el există și anul acesta au fost alocați 29 de milioane de lei pentru acest fond.

Deja suntem în prag de înființare a instituției publice care va gestiona acest fond, pentru că nu e treaba ministerului să facă concursuri și să împartă fondurile pe, pe proiecte. Anul acesta a făcut ministerul acest lucru și am avut 180 de proiecte, 180 de proiecte, dintre care 87, pare mi se, au fost câștigătoare.

Deci comparativ cu anii precedenți, când finanțarea proiectelor culturale era de până la 5 milioane de lei, anul acesta a fost 14 milioane de lei. Dacă în anii anteriori participau 45-60 de proiecte, anul acesta peste 180 de proiecte, dintre care 87 au fost câștigătoare.

Anul acesta s-a mărit suma limită de la 200 de mii la 300 de mii de lei. Anul acesta pentru prima dată s-a introdus noțiunea de proiecte multianuale pe, în avans, pe trei ani înainte. Deci proiectele care au perspectivă de dezvoltare nu trebuie să vină fiecare an să demonstreze cine sunt și cum să câștige finanțarea de la Ministerul Culturii.

Anul acesta, pe proiectele multianuale, deci au câștigat nouă sau 10 proiecte care au finanțarea garantată pe trei ani înainte. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem că cerințele sau seriozitatea juriului Ministerului Culturii este mult mai, sau juriul este mult mai permisibil decât juriul european.

Deci noi în ultimii ani avem o creștere exponențială pentru numărul de proiecte culturale din industriile creative, din societatea civilă, din sectorul independent. Cu toate acestea, în ultimii ani când Moldova era parte a programului Europa Creativă, a scăzut drastic la două-trei proiecte pe an.

Deci cei care îndrăzneau să creadă că au șansele să treacă în concursul Uniunii Europene. Îndemnul meu este să ne facem toți temele pentru acasă. Autoritățile au de lucru îmbunătățind legislația și actele normative, debarasând de fapt toate impedimentele în activitatea și în creativitatea dumneavoastră, dar și ONG-urile și industriile creative trebuie să-și ascută bine instrumentele atunci când vor să câștige o finanțare și să devină sustenabili, să aibă o activitate.

Și bineînțeles, investițiile din partea agenților economici, din partea economiei în acest domeniu a industriilor creative. Fără aceste investiții, dacă vom aștepta doar din partea guvernului, bugetului public, Ministerul Finanțelor, Ministerul Culturii, că vom aloca suficienți bani tot timpul și vom crește finanțarea culturii, este o cale care nu are sustenabilitate.

Repet, suntem toți în aceeași barcă, vâslim cu toții și toți, toate, toți trei actori pe care i-am pomenit trebuie să-și congruieze eforturile pentru ca să, ca proiectele noastre să aibă șansă de izbândă. Eu vă mulțumesc și vă doresc mare succes acestei a doua ediții a Moldova Business Week.

Vreau să menționez, să-i felicit Agenția de Investiții pentru acest fapt și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Vreau să subliniez importanța digitalizării în epoca de astăzi. În lipsa digitalizării, cei care nu știu să-și ascută instrumentele la cerințele zilei de astăzi, din păcate vor rămânea foarte repede în afara trenului și aici desigur și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are foarte mult de lucru, Ministerul Culturii împreună cu el, dar și societatea civilă, jucătorii din instituțiile și din ONG-urile și din SRL-urile care activează în industriile creative și bineînțeles cei care decid finanțarea și perspectiva, sustenabilitatea pentru aceste finanțări.

Vă mulțumesc și mult succes. Vă mulțumesc frumos, domnule ministru. Și pentru că ați pomenit de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, vreau s-o invit lângă mine pe doamna Veronica Arpintin. Veronica este secretar de stat la minister, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării este un alt actor important, foarte important pentru dezvoltarea industriilor creative, pentru că industrii creative înseamnă pe de o parte creație, pe de altă parte înseamnă business.

Doamna Arpintin. Mersi mult, stimați colegi, domnule ministru, onorată asistență. S-a vorbit foarte mult despre cultură. Cred că știți, poate nu, etimologia cuvântului cultură este a prelucra, deci agricultură e un pământ prelucrat, oameni cu nivel mai ridicat de cultură sunt oameni mai prelucrați.

Noi aici s-a vorbit, domnul ministru a menționat de mai multe ori întrebări cum noi spunem "chicken and egg", da, ce este mai primul, cultură sau economie. Pentru mine personal, cultura este mai presus pentru că acolo se creează valoare adăugată și ultimele de fapt, ultimele laureați a premiilor Nobel în economie de fapt despre asta și, și vorbesc.

Noi în cadrul ministerului nostru colaborăm foarte mult cu Ministerul Culturii, mai multe subiecte, dar cele mai importante probabil momente țin de strategie de dezvoltare economică adoptată anul acesta care include dezvoltarea industriei de servicii ca una din trei priorități și sperăm foarte mult să atragem și mai multe fonduri și programe pentru dezvoltarea serviciilor în general, inclusiv și serviciilor din domeniul creativ.

De asemenea, lucrăm încă, nu pot raporta de progrese, dar sperăm vom avea succes în simplificarea administrării și funcționării pentru freelanceri, pentru că este o problemă, noi o recunoaștem și împreună cu colegii de la Ministerul Finanțelor lucrăm la acest subiect.

Știți deja foarte bine, mulți din voi care sunt activi în zona joc, designul jocurilor, designului specializat, post-production și până la 2035 beneficiază de impozit unic de 7% în cadrul Park IT. Vă încurajăm foarte mult să dezvoltați și servicii pentru export, să fiți mai activi.

Sperăm să vă susținem împreună cu donatori internaționali și parteneri care ne sunt alături și care, apropo, le mulțumesc foarte mult pentru acest eveniment și oportunitate de a, de a împărtășa și de a informația și de a inspira. Ce este important pentru noi și probabil mesajul nostru care este mesajul ministerului de fiecare dată.

Fiecare din voi, cei care sunt aici în sală, sunteți agenți de schimbare. Noi, dar noi suntem responsabili pentru a schimba viața spre bine, pentru a aduce valorile europene, nivelul de trai mai aproape de noi sau poate și mai bine în unele zone. Și în acest context, eu aș vrea să vă încurajez să utilizați orice oportunitate care se oferă pentru a vă dezvolta în acest domeniu, dar totodată să fiți și proactivi, să veniți cu idei pentru că sau chiar și cu lista problemelor și soluțiilor dacă este posibil, pentru că noi apreciem acest lucru.

Echipa, echipele ministerelor sunt angajații statului, plătiți de către contribuabili pentru ca să rezolvăm problemele, să soluționăm problemele, să le prevenim și să creăm mai multe șanse pentru voi ca să fie mai ușor, mai economic fezabil, mai rezilient și mai profitabil să activați în acest domeniu care abia se naște în Republica Moldova, se naște, se consolidează, aș spune mai corect.

Vă doresc succese, mulțumesc încă o dată organizatorilor, susținătorilor, partenerilor, inclusiv de la Ministerul Culturii pentru inițiativele care le avem împreună, colegilor pe care le cunosc de nu, nu spun câți ani din acest domeniu și care au stat la bază. Toți împreună suntem, sperăm noi, să, să construim un viitor prosper pentru noi toți aici în Republica Moldova.

Mulțumesc mult. Veronica, mulțumesc tare frumos. Noi atunci când am gândit această conferință am, ne-am gândit la câteva lucruri.

În primul rând, am vrut să vă arătăm care sunt trendurile și care este statistica la momentul actual. Am vrut să vă povestim care este politica de stat în domeniul industriilor creative și ce face guvernul, Ministerul Culturii și Ministerul Economiei în sector. Extrem de important este să vă arătăm că avem potențial, inclusiv potențial la nivel și capital uman, potențial în care se investește deja de trei ani în universitățile din țara noastră.

Vrem să vă arătăm ce parteneriate avem, pentru că noi activăm și colaborăm foarte bine cu corporațiile. Aici sunt partenerii noștri de la Moldcell Foundation, cu partenerii din, din, cu donatorii noștri care investesc în proiecte, în startup-uri, în afaceri creative.

Ne-am gândit că ar fi extrem de important să vă arătăm că avem și startup-uri în acest sector, startup-uri care cresc, care au nevoie de investiții. Industriile creative înseamnă inclusiv companii care atrag investiții și aici vrem să vă povestim despre industria filmului, de exemplu, care are nevoie de investiții, care investește foarte mult în producere și în distribuție, în R&D.

Avem companii din Moldova care își deschid oficii în alte țări și un exemplu pe care vrem să vi-l arătăm astăzi este cel al agenției care activează în Republica Moldova și în Olanda. Este vorba despre Pico și de asemenea vrem să vă spunem că investitorii care vor să vină în țara noastră să știe că au parteneri de încredere în Moldova.

Aceasta înseamnă că dacă vreți să investiți în țara noastră, aveți companii care știu să facă analize de piață, care știu să facă deconstrucție la toate riscurile, care știu să le minimizeze, să vă pregătească ca să intrați pe piețele noastre, dar și în același timp dacă sunteți companii din Moldova gata pentru export, avem parteneri în industriile creative care vă vor ajuta să ieșiți pe piețele externe.

Cam așa ne-am gândit noi să vă povestim ce înseamnă industriile creative din perspectiva noastră și cum, care este oferta Moldovei pe partea investițională în industrii creative. Artcor a fost lansat în anul 2019, noi ne aflăm în Artcor.

Suntem în campusul Universității Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Artcor este un centru gestionat de către Asociația Companiilor de Creație din Moldova, COR, dar cei care au venit cu inițiativa dezvoltării acestui centru, cu inițiativa dezvoltării infrastructurii au fost partenerii noștri.

Este vorba despre, inițial a fost proiectul de competitivitate, acum proiectul Future Technologies care este, vreau să zic gestionat, care este gândit, crescut, implementat și crescut cu mare grijă și cu mult suflet de către Doina Nistor pe care vreau s-o invit aici să ne spună de ce industriile creative sunt atât de importante pentru donatori și din punctul de vedere al donatorilor.

Bună ziua, vă salut. Viorica, mulțumesc foarte mult. În continuare a gândului domnului ministru Prodan și a colegei mele Veronica Arpintin de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, astăzi vreau să vă vorbesc despre industriile creative ca economie.

Am și aici o prezentare în spate, dacă mă ajută Andrei. Bun. Rămân convinsă totuși că era în care noi trăim este o eră creativă.

Da, avem IT-ul, se dezvoltă, dar creativitatea monetizează inclusiv și IT-ul. În lume, industriile creative au 1,4 trilioane, asta este valoarea în 2023.

Sunt, este vorba despre serviciile creative, mai avem și produse creative, dar vreau să vă zic că serviciile creative cresc cu o rată mult mai mare decât produsele creative. Iată aici vedem cum cresc creative goods comparativ cu creative services și vede, vedeți aici cât de rapid o iau în sus serviciile creative.

Dacă vorbim de COVID, care a fost o mică descreștere, oricum lumea și economia globală în domeniul creativ și-a luat avânt. Iar dacă să vorbim despre Moldova, domnul ministru a menționat că Moldova pentru prima dată a adoptat o, un program național de dezvoltare a industriilor creative, se numește Creative Moldova și baza acestui program este talentul sau oamenii.

În Moldova avem 2800 de companii creative, sunt 10500 de angajați în domeniul creativ și 267 de milioane este vorba despre cifra de afaceri. Nu știu dacă ați observat, dar avem microîntreprinderi.

Cred că mărimea medie este cam de patru-cinci angajați per companie, ceea ce înseamnă că inițiativa de a, de a face, de a simplifica partea de impozitare de fapt va da un nou avânt și va deschide poarta către multe alte companii care doresc să intre în acest sector. Dacă e să vorbim, și în Moldova industriile creative cresc și acest domeniu care devine economic sau noi îl cuantificăm după mecanismul, după metodologia UNIDO, deci calculăm și noi exact cum calculează și alte țări.

Vedeți aici că cifra de afaceri comparativ cu 2020 a crescut cu 58%. Este o creștere bună, aș zice eu, nu chiar atât de repede ca domeniul IT care are o creștere anuală medie de 30-40% și în domeniul IT avem cea mai mare creștere din regiune, din toate țările, pachetul de țări din Europa de Est.

Dacă ne uităm ce fac și alți colegi de-ai noștri, noi permanent ne comparăm cu țări mai mici. Ori o altă țară mică care dezvoltă la fel de activ industriile sale creative este Estonia.

În Estonia, industria e, a depășit 1,9 miliarde. Am verificat mai devreme un pic cifrele și de fapt Estonia include și produsele software pe lângă ceea ce includem noi, dar cred că aici e vorba despre produs cap-coadă și nu de servicii de outsourcing.

Dar chiar și așa, dacă vedeți diferența, e că, care e concluzia? Că industriile creative în Moldova, chiar dacă cresc, mai au un potențial foarte mare, un potențial nerealizat și noi credem că în următorii cinci-zece ani putem să ajungem la acea cifră de 1 miliard în Republica Moldova, pentru comparație, industria IT cam e la 700 de milioane la noi în țară.

În Moldova, când definim industriile creative, astea sunt cele șapte verticale: arte vizuale, arte interpretative, publishing, audiovisual, advertising, createch și arhitectura și toate acestea formează industriile creative calculate după metodologia UNIDO. Dacă e să vorbim că am înregistrat o creștere de 16% în rândul companiilor, asta ne bucură, înseamnă că avem tot mai multe companii tinere și startup-uri.

Atunci când vedem structura acestor companii, aș vrea să remarc că este o structură destul de uniformă, dar când ne uităm de subdomeniile care au contribuit cel mai mult la creșterea numărului total de companii, noi vedem două: jocurile de calculator care, unde companiile sau startup-urile au crescut cu 120% și companiile de design specializat.

Doamna secretar de stat a menționat că ambele aceste domenii sau criterii, domenii de activitate beneficiază de un impozit unic de 7% care este pentru domeniul IT și pentru domeniul createch. Dacă e să ne uităm la numărul total de angajați, atunci vedem că a crescut cu 5%, dar cea mai mare sursă de creștere a fost la expoziții și la târguri și iarăși la designul acesta specializat.

Și cifra de afaceri. Cifra de afaceri 58%. Ce aș vrea eu să remarc aici?

Dacă calculăm cifra de afaceri per angajat, în Moldova suntem la 24 de mii. În Estonia suntem cam la 57 sau nu mai țin eu minte cât de mii. Asta este valoarea noastră adăugată.

Deci noi ne dorim ca să creștem cifra de afaceri mai repede decât creștem numărul de angajați ca să fim o țară cu valoare adăugată înaltă. Cel mai mare, cea mai mare creștere în anga, în vânzări per angajat a înregistrat-o verticala createch, este aproape 50 de mii per angajat în Republica Moldova.

Artele vizuale. Artele vizuale, după cum vedeți, au avut o creștere foarte mare la cifra de afaceri, 242%. Eu cred că asta este un indicator și a tendinței de așa-numita nouă industrie creativă sau industria creativă care e la intersecție între segmentele tradiționale și cele de noi care sunt bazate pe tehnologii și pe părți digitale sau servicii digitale.

Aici este un exemplu de a companiei GoSocial care face servicii în Statele Unite, Stimulated Inc. pentru partenerul său Stimulated, dar ceea ce este important e că în strategia Moldova Creativă ne dorim ca 10% din companiile din Moldova să devină exportatoare, orientate spre export.

Pentru performing arts sau artele, nu știu, interpretative, artele spectacolului, la fel au fost o creștere de 245%, în special în cifra de afaceri, dar și activitățile, un boom al activităților de organizare de evenimente.

După câte țineți minte, în COVID aceste, această industrie a descrescut și în plan global, iar acum și-a revenit și avem opt, 800 de procente creștere pentru aceste companii de organizare de evenimente. Industria de publishing, ne uităm că a crescut la cifra de afaceri la capitolul de editare de cărți, însă a descrescut la companii și angajați.

Cred că, cred că aici, pe lângă faptul că avem o industrie tradițională, am participat și în România cu Bookfest și cu publisherii noștri. Este o industrie care în toată lumea, în special inclusiv și în StateleUnite este o industrie monopolizată, concentrată. Se numesc The Big Five, deci The Big Five în Statele Unite dețin peste 80% din industria de publishing și asta dă naștere unor startup-uri ca de exemplu cu ajutorul cu participarea și a diasporei noastre în România. Este vorba despre startup-ul Voxa care este un startup pentru audiobook audiobook sau audio cărți și în România piața de audio a crescut de trei ori, cam de trei ori a crescut numărul românilor care preferă au cărțile audio.

Pentru industria de audiovizual avem o o creștere a cifrei de afaceri și a numărului de companii pe fondalul descreșterii numărului de angajați.

Dar industriile sau verticalele care cresc în Moldova este vorba despre verticalele care se axează pe muzică, pe video, pe cinematografie și în special pe post producție. De exemplu aici avem use case-ul Racheta Production care face a evoluat de la o un studio de producție clasic mai mult pe piața Republicii Moldova la o companie care face efecte speciale și post producție. Aici mai recent vedeți și colaborarea cu CBS Paramount, dar mi se pare că Ștefan va vorbi și de use case-ul Racheta Production.

Domeniul de advertising e un domeniu care acum probabil că e într-o puțină stagnare. E o creștere a advertising-ului pe digital, s-au deschis și posibilități de monetizare inclusiv pe YouTube de creatorii noștri. Dar ceea ce aș vrea să remarc aici un use case iarăși orientat spre export este vorba despre studioul de design Bonsanco care creează etichete pe piața internațională de la un studio bazat pe piața locală și a creat etichete cred că la peste 1 milion de vinuri din toată lumea.

Pentru domeniul Createch care este un domeniu nascent sau în dezvoltare abia pentru noi o să vedem că în plan absolut sunt doar 17 milioane și o creștere de 25%. Dar a crescut numărul de companii ceea ce credem că vor crește și cifra de afaceri.

Dar cel mai important aș vrea să subliniez câteva verticale. Este vorba despre domeniul verticală de animație Braziliero cum zic ei. Nu suntem o companie din Brazilia, suntem un studio din Republica Moldova cu oficiu oficiu în Statele Unite în New York și ei fac animație pentru clienți de acolo și cel mai important sunt înregistrați în parcul IT.

Iar domeniul de dezvoltare jocuri este un domeniu în ascensiune cu acest use case de Sugar Mess. Este compania Avantaj Prim, o companie care face jocuri și este prima companie moldovenească certificată în VR game care are un VR game certificat de către Meta.

Arhitectura, în toată lumea arhitectura crește. De ce? Pentru că se reconstruiește foarte mult. În Moldova și arhitectura a crescut cu 84%. Este o verticală care se dezvoltă destul de repede.

Și știm că avem arhitecți care câștigă premii pe internațional. Aici este colegul nostru Maxim Calujac care a făcut design-ul nu doar a clădirii Hardcore, dar acum face servicii de design și arhitectură pentru Italia și România. Dar cel mai important este că arhitectura migrează spre tehnologii și tendințe sustenabile. Mihai Stamati mai recent îl cunoaștem lucrările lui, dar aici este sunt aceste este această mobilă de beton. Mi se pare că se numește Velvet Velvet

Concrete. Ceva beton de catifea. Cam asta ar fi traducerea și a fost premiat la CEE Awards în 2022 dacă nu mă înșel.

Iar Gramatski Design la fel la Big SEE Wood Design Award este un concurs bazat în Slovenia, dar este internațional pentru țările din acest bazin. A câștigat cu acest cuier și nu doar. Gramatski mai este listat și pe Etsy.

Și a fost Etsy Star Seller. Astea sunt exemple de design de produs care se pliază pe piața internațională și reușesc să iasă la export.

Mai recent avem o colecție foarte faină, se numește Littles care la fel folosește produse reciclate pentru un mobilier pentru copii din papier-mâché și stofe reciclate. A fost prezentată la în Italia. Mi-a scăpat acuma expoziția unde și-a făcut debutul în parteneriat cu Fabrica Temelia.

Dar și Cristina am văzut-o aici, va povesti mai târziu despre startup-ul ei care este Recycle Line care folosește plastic pentru a recicla. Aici vedeți un exemplu de bijuterii, dar acum ea creează în premieră piese de mobilier.

Cel mai important în industriile creative bineînțeles că este talentul și oamenii.

Iar noi pentru a construi acest talent avem profesiile viitorului.

Care în anul viitor va avea prima promoție. Este vorba de peste 1000 de tineri talentați din domeniul creativ care studiază acum animație, game design și multimedia și vor absolvi începând cu anul 2025. Deci anul viitor avem prima promoție.

Noi să știți că ne-am dublat și ne-am triplat bugetele de promovare. Moldova nu doar că dezvoltăm industriile creative aici în țară și îl vedem dezvoltându-se, ambiția noastră este ca să dezvoltăm industrii creative care fac business cu parteneri din Europa și nu doar. Ne puteți întâlni și puteți vedea companiile noastre creative în Tokyo, Malmö, Linz, Torino, Berlin, Barcelona și bineînțeles la Chișinău.

De exemplu doar în toamna aceasta, săptămâna viitoare colegii cu game design vor fi la Tokyo Game Show, la Nordic Game. Pentru prima dată participăm la conferința View din Torino care este pentru post producție și efecte speciale, vor merge și studenții pentru că conform lui Jay Worth care este cel mai bun specialist pe efecte din Hollywood studenții au un talent incredibil și el vrea neapărat să-i întâlnească și în Torino în Italia.

Am ne-am spus că suntem și în domeniul de publishing. A fost o participare incredibilă Te cuprind Republica Moldova la București cu la festivalul de carte, dar și aici la Chișinău iarăși în această toamnă avem Cinema Hora care reunește producătorii de film și nu doar industria de film din toată Europa.

Ars Electronica Festival care ați văzut expoziția și aici la Hardcore este pentru prima dată când am participat cu expoziție. Nu mergem doar ca vizitatori, avem ce arăta, avem produse creative, avem servicii creative, avem instalații și avem talent de calibru global.

Noi vă invităm să ne urmăriți Moldova Creativă și în continuare să descoperiți talentul și companiile pentru că Moldova creează aici acasă, dar exportă în toată lumea.

Mulțumim Doina. Și vreau să mai mulțumesc încă o dată pentru tot suportul pe care îl primesc îl primim îl primește industriile creative de la proiectul Tehnologiile Viitorului.

În continuare pentru că Doina aproape a finalizat prezentarea ei cu programul Profesii Viitorului vreau să-l invit lângă mine pe Vasile Braga. Vasile este directorul Asociației Companiilor de Creație

Core și Vasile este unul din pionierii acestui program.

Bună ziua, salut dragilor. Da, vom vorbi despre oameni. Tot ceea ce fac, tot ceea ce e făcut în industrii creative este făcut de oameni și pentru oameni. Drumul meu în direcția asta a început anume din cauză că nu ajung oameni. Deci am încercat să-mi fac o companie care face jocuri. Asta era 2013, 2014 și am înțeles că nu efectiv nu am cu cine. Doar să fur oameni din alte companii ceea ce este penibil și oribil. Adică n-aș fi vrut din cele câteva companii care există să mai fur oameni.

Și pas cu pas cu ajutorul în primul rând a USAID-ului care a crezut în industrii creative și a investit mult, cu ajutorul s-a creat asociația industriilor deci companiilor de creație din Moldova și pas cu pas am început să înțelegem cum se creează o industrie de la zero. Cum aduci oamenii într-o industrie despre care ei nici nu știu.