[Anastasie] Stimați colegi, stimate colege, bună ziua. Suntem astăzi la cel de-al, la prezentarea celui de-al treilea raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul din această toamnă, care vor avea loc pe 20 octombrie. Alături de mine este Nadine Gogu, care în cele ce urmează va prezenta concluziile pentru cele 10 posturi de televiziune monitorizate de CJI. Dar nu înainte de a menționa faptul că această monitorizare are loc în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Iar monitorizarea a avut loc cu sprijinul proiectului Presa în Sprijinul Democrației, Incluziunii și Democrației, pe scurt Media M. Sprijinul pentru acest proiect este oferit de USAID și UK prin intermediul Internews în Moldova. Doamna Gogu, vă rugăm.
[Nadine Gogu] Mulțumesc, Anastasia. Bună ziua tuturor.
Tradițional, până a prezenta rezultatele din a treia săptămână de campanie electorală, o să mă opresc puțin la cadrul metodologic pe care l-am utilizat în această monitorizare. Atunci când am selectat instituțiile media pentru monitorizare, ne-am uitat la câteva criterii: forma de proprietate, avem și instituții publice și instituții private, limba de difuzare, care difuzează în română, care în rusă, dar și la disponibilitatea de a reflecta campania electorală.
Avem aici afișată pe ecran lista celor 10 instituții media: Cinema 1, Exclusiv TV, Găgăuzia Radio Televizionu Gărtă, Jurnal TV, Moldova 1, N4, Pro TV Chișinău, TV8, TVC 21 și TVR Moldova. În ordine alfabetică le-am listat și am monitorizat din orele de prime time seara, principalul buletin informativ de știri, emisiunile cu caracter electoral și dezbaterile electorale.
Doar câteva cuvinte despre caracteristicile metodologiei. Indicatorii cantitativi în principal sunt măsurați. Ne uităm la tipul materialelor, la durata acestora, la tematica mediatizării, sursele știrilor, frecvența și durata apariției actorilor politici și candidaților electorali.
În același timp, măsurăm și un indicator calitativ. Este vorba despre tonalitatea reflectării. Ne uităm la contextul apariției, dar nu doar la context, ci și la atitudinea mass-media față de actorii politici sau candidații electorali.
Date generale per 10 posturi pe care le-am monitorizat. În total am avut 316 materiale. Marea majoritate au fost știri, 270, au fost și 37 de emisiuni și nouă dezbateri, iar volumul total a fost de aproape 59 de ore.
Este un volum foarte mare. Țin să menționez că au fost monitorizate materiale cu caracter electoral direct, dar și indirect. Cele mai abordate subiecte au fost subiecte din domeniul politic, urmează procesul electoral și corupția, inclusiv corupție electorală, în contextul acțiunilor poliției și procuraturii de săptămâna trecută, ce țin de finanțarea ilegală a partidelor politice, dar și de corupere electorală.
Și problemele sociale. Am selectat doar primele cinci din top. Urmează alte câteva topuri, cele mai des citate sau menționate surse sau protagoniști.
Cetățenii sunt pe primul loc, în mare parte datorită faptului că participă la diferite sondaje de tip Vox Populi, când se dau cu părerea cu referire la scrutin. Reprezentanții Guvernului pe locul doi, de foarte multe ori au apărut în imagini, inclusiv cu citate directe, fiind vorba de diverse activități cu participarea acestora.
Comisia Electorală Centrală, poliția, procuratura, diplomați și oficiali străini. După protagoniști și după surse, ne putem da seama care a fost agenda mass-media săptămâna trecută. Cum ziceam, au fost multe știri privind acțiunile poliției și a procuraturii, dar în același timp am avut și multe materiale cu participarea reprezentanților administrației publice centrale, dar și a diferitelor, diferiților diplomați și oficiali străini, că au fost mai multe vizite la nivel înalt care s-au produs săptămâna de raport, respectiv acestea tot au fost incluse în monitorizarea noastră.
Un top trei al candidatei lor și candidaților care au fost citați sau menționați în materialele monitorizate. Pe primul loc este Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, care a avut în total 66 de apariții și mențiuni. Deci 66 nu înseamnă neapărat că a avut și vorbire directă, dar a fost menționată de multe ori de către protagoniștii invitați la diferite emisiuni.
Urmează Victoria Furtună, candidat independent, cu 39 de apariții și mențiuni și Alexandru Stoianoglo, candidat PSRM, 38 de apariții și mențiuni. Dar din perspectiva duratei aparițiilor directe, topul este puțin diferit. Victoria Furtună pe primul loc cu 203 minute în total, timp de o săptămână.
Urmează Andrei Năstase, 199 de minute și Octavian Țîcu, 150. În mare parte datorită faptului că aceștia au participat la emisiuni sau dezbateri.
Ne uităm la tonalitatea reflectării per 10 posturi. Cum ziceam, Maia Sandu a avut cele mai multe, după frecvență, apariții și mențiuni și a fost reflectată diferit, de cele mai multe ori neutru, dar avem și apariții în context negativ. Dintre toți candidații, ea este prima care are, prima în top, cele mai multe apariții în context negativ și cele mai multe în context pozitiv.
După care urmează Victoria Furtună și Alexandru Stoianoglo. În rest, din câte observăm, ceilalți candidați, candidate, au avut parte de reflectare neutră în mare parte și din când în când câte o apariție pozitivă sau negativă, în funcție de contextul evenimentului la care a participat sau o declarație pe care a făcut-o.
Și acum per post. Mergem cu Cinema 1. A reflectat activ campania, a avut multe știri, 45 în total, patru emisiuni, cu volum total de șase ore aproximativ.
Și tematica subiectelor, dar și sursele au fost variate și acest post a oferit acces direct pentru toți cei 11 candidați și candidate care au avut intervenții directe, vorbire directă. Din perspectiva administrației publice centrale, guvernul a avut multe apariții, 21, și vorbire directă 290 de secunde.
Reprezentanții președinției de cinci ori au apărut sau au fost menționați, cu vorbire directă 91 de secunde. Din perspectiva echilibrului de gen, observăm o dezechilibrul, bărbații au predominat, 51,36% versus 27,34 surse sau protagoniști femei. În general, tonalitatea reflectării actorilor electorali a fost mai mult neutră, uneori pozitivă sau negativă.
Maia Sandu a fost reflectată mai mult negativ, dar și pozitiv și neutru, fiind în egală măsură favorizată și defavorizată de tonalitatea pozitivă sau negativă a știrilor în care au apărut reprezentanții administrației publice centrale și vedem că avem aici opt și patru respectiv și PAS, partidul de guvernământ. Aici avem distribuirea după frecvență, după durata apariției și durata vorbirii directe.
După frecvență în top, pe primul loc e Maia Sandu, dar după durata vorbirii directe nu este prima, pentru că așa ca și cum am remarcat și în rapoartele precedente, despre ea se vorbește foarte mult în diferite contexte, dar vorbire directă are mai puțină. Ceilalți candidați, în mare parte din cei listați în tabel, au participat la emisiuni.
De aici și durata vorbirii directe mare. Tonalitatea prezentării și candidaților și candidaților, o vedem că în mare parte este neutră pentru toți, cu excepția Maiei Sandu și în rest ceilalți, unii dintre ei au beneficiat și de apariții pozitive când a fost vorba de emisiuni în special.
Urmează Exclusiv TV. A avut în total 27 de știri, cinci emisiuni și tematica și sursele au fost variate. În materialele relevante au apărut și reprezentanții guvernului și ai parlamentului, câte 14 și patru apariții respectiv, care au avut și intervenții directe.
Am observat la acest post prezența a 10 din 11 candidați care au avut acces direct, au fost citați direct, cu excepția lui Renato Usatîi, care nu a apărut deloc, nici n-a fost menționat. Echilibrul de gen nu a fost respectat, 50% din surse și protagoniști au fost bărbați, 28% femei.
Iar tonalitatea în linii mari a fost neutru pentru majoritatea actorilor electorali. Maia Sandu, în egală măsură neutru și negativ a fost reflectată, fiind vorba special de emisiuni unde a apărut negativ. Partidele politice la fel, reflectate în mare parte neutru, excepție face PAS, partidul de guvernământ, care a avut apariții și în lumină negativă și aceste apariții au fost în măsură să o dezavantajeze pe Maia Sandu.
Tonalitatea reflectării administrației publice centrale e mai mult neutră, dar și pozitivă în șapte cazuri. Aici avem distribuția frecvenței, duratei apariției și duratei vorbirii directe. Cam aceeași situație cum a fost și în precedenta, la precedentul post de televiziune și ne uităm la tonalitate.
La fel, de cele mai multe ori negativ a apărut Maia Sandu, în rest ceilalți au apărut în funcție de context și neutru și pozitiv și unii dintre ei negativ. Dar oricum nu putem pe baza acestor date, nu putem spune că există o favorizare sau defavorizare evidentă a vreunui dintre concurenții electorali.
Urmează Găgăuzia Radio Televizor, care a avut în această perioadă doar șapte știri scurte de la CEC și cinci emisiuni. Deci practic s-au limitat la reflectarea campaniei în știri, în informații despre activitatea Comisiei Electorale Centrale, iar în emisiuni deja au reflectat campania din diferite perspective, moderatorii, invitații, punând în discuție activitatea guvernului, activitatea Maiei Sandu în cei patru ani de până acum. Egalitate de gen, 40% bărbați și 36 femei, aproape că avem un echilibru dacă ne uităm atent, doar că în condițiile în care și subiectele și sursele au fost puțin diverse, este clar că acest echilibru foarte ușor poate fi atins.
Doar câteva surse sau experți care, protagoniști care au apărut în emisiuni. Tonalitatea a fost neutră pentru majoritatea actorilor electorali, cu excepția Maiei Sandu, a lui Alexandru Stoianoglo și Renato Usatîi și Irina Vlah, care au fost reflectați mai mult negativ, fiind vorba mai mult de emisiuni. Administrația publică centrală, partidul de guvernământ au apărut preponderent în lumină negativă și prin transfer de imagine au dezavantajat-o pe candidata PAS.
Da, aici vedem că singura candidată care a avut acces în programele electorale de la Gărtă este Victoria Furtună, care a participat la o emisiune. În rest, ceilalți au fost doar menționați, despre ei s-a vorbit, au avut apariții indirecte, dar nu au avut și citate directe.
Și iată aici mai detaliat avem tabloul care prezintă tonalitatea prezentării candidaților și candidaților. Maia Sandu preponderent negativ și o dată neutru, ceilalți mai mult neutru, dar Victoria Furtună o dată pozitiv.
Jurnal TV a reflectat activ campania electorală, în total 36 de știri, două emisiuni și trei dezbateri, volumul total de 77 de ore. Și subiectele și sursele au fost diverse și postul a oferit acces direct în știri pentru toți candidații. Au apărut, au apărut și reprezentanții guvernului și ai parlamentului în câte 12 și cinci materiale, având și vorbire directă.
Din perspectiva egalității de gen, observăm mai mult sau mai puțin un echilibru, nu ideal, dar oricum avem 48,37% versus 33,37%, este unul dintre cei mai buni indicatori. Tonalitatea reflectării, de cele mai multe ori în știri a fost neutră, la fel în cazul partidelor politice, de cele mai multe ori au apărut neutru, în unele cazuri și negativ. Și administrația publică centrală la fel a apărut și neutru și în câteva cazuri, patru mai exact, tonalitatea apariției a fost pozitivă și o dată negativă.
Deci nu putem spune că Jurnal a favorizat sau defavorizat pe vreun concurent electoral. În mare parte toți au fost reflectați neutru. Avem aici cifrele, cum remarcam și anterior, unul din puținele posturi unde putem vedea lista plină, toți concurenții, candidații, candidatele din scrutin au fost prezenți în știri cu vorbire directă.
Și din perspectiva tonalității, vedem în mare parte toți au fost reflectați neutru. Doar în câte un caz contextul a fost negativ pentru unii dintre concurenți și pozitiv pentru alții.
Moldova 1, postul public de televiziune, în total a avut 29 de știri și patru dezbateri, cu volum total de patru ore. Surse diverse, la fel tematica. Au oferit acces în programele electorale doar pentru șase din 11 candidați înscriși în scrutin.
Guvernul a avut 20 de apariții și vorbire directă de 581 de secunde, la fel președinția a avut intervenții directe și patru apariții. Egalitatea de gen, avem următoarele cifre: 44% surse, protagoniști bărbați versus 30% femei. Iar tonalitatea în majoritatea cazurilor când a fost vorba de candidați și candidate a fost neutră.
Maia Sandu a fost reflectată și negativ și neutru, dar a fost și avantajată de tonalitatea pozitivă a numărului relativ mare de materiale privind activitatea administrației publice centrale. În total au fost 10 materiale de acest fel. Iată aici avem câteva tabele.
În primul e vorba de știri, deci doar patru dintre candidați și candidate au apărut fără a avea intervenție directă, despre ei doar s-a vorbit într-un material și aici e vorba de dezbateri cu participarea concurenților. Maia Sandu nu a participat la dezbateri, despre ea s-a vorbit puțin, în rest ceilalți au avut acces și vorbire directă și indirectă. Tonalitatea preponderent neutră pentru majoritatea celor șase candidați și candidate reflectate de Moldova 1.
Urmează N4 cu 24 de știri, două emisiuni și două dezbateri de 6,4 ore. Tematica a fost variată, însă sursele au fost mai puțin diverse. Nouă din cei 11 candidați au avut acces în programele electorale ale N4 sau în știri cu caracter electoral indirect.
Guvernul a avut 36 de apariții, mențiuni, cu vorbire directă de 438 de secunde, iar parlamentul șapte apariții, 152 de secunde intervenție directă. Echilibrul de gen mai puțin asigurat, 53% surse, protagoniști bărbați versus 30% femei. Maia Sandu și partidul de guvernământ au fost puși în lumină negativă în emisiuni, în dezbateri.
În total au fost 16 astfel de cazuri. În știri, activitatea guvernului a fost tratată mai mult negativ, de 21 de ori, dar și pozitiv și neutru. Iar prin transfer de imagine, aceste apariții, mențiuni au defavorizat-o mai mult pe Maia Sandu decât au favorizat-o.
Aici avem distribuția frecvenței, a duratei apariției și duratei vorbirii directe. Vedem că patru dintre candidați și candidate au participat la emisiuni, la dezbateri, în rest ceilalți fie au avut vorbire directă, fie nu au avut, în funcție de, după număr vedem Maia Sandu 59 de secunde vorbire directă și opt apariții. Mai jos deja se schimbă în descreștere avem frecvența și durata vorbirii directe aproape la zero.
Unii chiar deloc nu au fost citați direct. Aici e vorba de dezbateri. Primele au fost știri și emisiuni, aici e vorba de dezbateri.
Patru dintre concurenți și concurente au participat. Ceilalți doi, despre ei s-a vorbit, nu au participat. Tonalitatea prezentării de cele mai multe ori neutru, dar am avut și cazuri de apariții în context negativ și Maia Sandu este lider la acest capitol.
De șase ori negativ, trei ori neutru și o dată pozitiv. Pro TV Chișinău, 28 de știri și o emisiune. Și tematica și sursele au fost diverse.
Au ținut în vizor ceea ce s-a întâmplat pe parcursul săptămânii trecute care au avut tangență cu campanie direct sau indirect. Au oferit acces direct pentru 10 din 11 concurenți. Victoria Furtună doar apariții indirecte fără citate directe.
Guvernul și președinția la fel au avut apariții câte opt și patru respectiv, cu vorbire directă relativ mică, 80 de secunde, 40 de secunde. Echilibrul de gen, am avut 48% surse și protagoniști bărbați versus 25% femei. Preponderent în lumină neutră au fost prezentați și candidatele și candidații electorali în materialele pe care le-am monitorizat.
Partidele la fel, în mare parte au fost reflectate neutru. Fostul partid politic Șor și Partidul Victoriei de cele mai multe ori au apărut în context negativ. Iar administrația publică centrală la fel a fost reflectată mai mult neutru.
Din perspectiva cifrelor, vedem aici cum au fost distribuite după frecvență, de la cinci la doi și durata vorbirii directe. În mare parte toți concurenții electorali au vorbit mai mult sau mai puțin, cu excepția Victoriei Furtună. Tonalitatea neutră pentru marea majoritate, excepție iarăși Victoria Furtună, într-un singur caz a apărut negativ, în rest neutru.
Postul de televiziune TV8 a avut în perioada de raport 26 de știri, cinci emisiuni, cu durata totală de 6,1 ore. Au reflectat diverse subiecte, au citat diverse surse pentru a documenta aceste subiecte. Și au oferit în știri și emisiuni acces pentru patru din 11 candidați și candidate.
Guvernul a avut șase apariții și președinția două apariții. În ambele cazuri au fost, au fost și vorbire directă, 236 de secunde și 25 de secunde. Egalitatea de gen relativ, un indicator relativ mai bun decât la alte posturi, 50% bărbați și 35% femei.
Marea majoritate a actorilor electorali au fost prezentați neutru. Victoria Furtună a fost defavorizată de mai multe apariții în lumină negativă, ținând cont de contextul știrilor care s-au, au reflectat evenimentele săptămâna trecută. Partidele politice la fel, neutru au fost reflectate, dar și negativ în cazul ex-Partidului Șor, declarat neconstituțional și Partidului Victoriei.
Iar reprezentanții administrației publice centrale au fost reflectați mai mult neutru, dar și pozitiv în trei cazuri. Aici vedem cum au fost distribuite frecvența aparițiilor și a mențiunilor, pentru că doar în patru cazuri, cum ziceam, au fost prezenți candidatele și candidații, în rest despre ceilalți s-a vorbit, au fost menționați doar. Patru din ei în general au fost doar menționați o dată și atât.
Aici avem tonalitatea prezentării candidaților și candidaților, negativ și neutru. Aproape jumate la jumate dacă ne uităm după culori care predomină în acest tabel, Victoria Furtună patru negativ, două cazuri neutru. Stoianoglo și Vasile Tarlev și Alexandru Stoianoglo au câte două apariții negative, la fel ca și Natalia Morari, în rest neutru pentru ceilalți.
TVC 21 în total au avut 23 de știri foarte scurte, deci e vorba de News Digest și șase emisiuni, în total opt ore. Sursele au fost puțin diverse, în condițiile în care și știrile sunt foarte succinte, deci nu se bazează prea mult pe surse. Au oferit acces în programele electorale pentru cinci din 11 candidați.
Guvernul a avut 14 apariții fără vorbire directă, iar din perspectiva echilibrului de gen avem 54% surse bărbați versus 24 femei, este evident o distanță mai mare, un dezechilibru evident. În emisiuni, contextul politic a fost analizat cu trei dintre concurenții electorali și asta e pus în lumină pozitivă. Dintre candidați, de cele mai multe ori a fost defavorizată Maia Sandu în emisiuni de regulă și tot ea a fost dezavantajată de un număr relativ mare de mențiuni sau apariții în lumină negativă a autorităților publice centrale și a partidului de guvernământ.
În total au fost 15 astfel de materiale și este mai defavorizată Maia Sandu comparativ cu ceilalți candidați și candidate. Aici avem distribuția după frecvență și după durata vorbirii, direct și indirecte. Cum ziceam, trei dintre candidați, candidate au participat la emisiuni, în rest aproape că nu au fost citați.
Tonalitatea prezentării în mare parte neutră pentru mulți dintre ei, cu excepția Maiei Sandu, care a avut mai multe apariții negative. Vasile Tarlev, Victoria Furtună și Andrei Năstase au avut și câteva cazuri în care au apărut pozitiv. Și ultimul post de televiziune, TVR Moldova, în perioada de raport a avut 30 de știri, cinci emisiuni, cu durata totală de 5,5 ore.
Și tematica și sursele au fost variate. Au oferit în programele electorale acces pentru toți concurenții și concurentele. În același timp au, în știrile de la TVR Moldova au fost prezenți și reprezentanții guvernului, ai președinției și ai parlamentului.
Vedem aici afișate și cifrele, 16 apariții din partea guvernului, cinci președinția și patru parlamentul cu intervenții directe. 387 de secunde din partea guvernului, 54 președinția, 60 parlamentul. Egalitatea de gen relativ echilibrat, 45 de surse bărbați versus 34 femei.
Și marea majoritate a candidaților și candidaților au fost reflectate neutru. Putem spune totuși că prin transfer de imagine, Maia Sandu a fost avantajată de tonalitatea pozitivă a aparițiilor administrației publice centrale și a PAS-ului, în total 23 de cazuri. Aici vedem datele statistice, după frecvență, după durata apariției și durata vorbirii directe.
Observăm la fel ca și în cazul de la Jurnal, toți concurenții care au fost prezenți în știri au fost citați direct. Nu există mari discrepanțe între secundele care au fost alocate. Și din perspectiva tonalității, în mare parte neutru și vedem diferența în cazul Maiei Sandu, care de cinci ori a apărut pozitiv, trei ori neutru și a Victoriei Furtună, care a apărut mai mult negativ, de trei ori și două ori neutru.
Acestea sunt datele pe care le-am analizat în a treia săptămână de campanie electorală. Urmează să revenim cu un al patrulea raport care va acoperi săptămâna curentă, deja săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.
[Anastasie] Mulțumim, doamna Gogu. Mulțumim, stimați colegi și colege, pentru interesul pentru rezultatele celui de-al treilea raport. Țin să reamintesc că peste o săptămână urmează să ne întâlnim pentru prezentarea celui de-al patrulea raport și vreau să reamintesc că această monitorizare a avut loc în cadrul proiectului Presa în Sprijinul Democrației, Incluziunii și Responsabilității în Moldova, iar monitorizarea a avut loc în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Vă mulțumim și ne reîntâlnim la cel de-al patrulea raport de monitorizare.
