Modelul Economic al Regiunii din Stânga Nistrului se Confruntă cu Dificultăți Tot Mai Mari

Probleme Structurale Grave în Situația Bugetară

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 6 martie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că există diferențe majore între cele două maluri ale Nistrului în ceea ce privește structura bugetară, nivelul veniturilor și cheltuielilor publice.

Diferențe în Structura Bugetară

• Pe malul drept al Nistrului, bugetul public este compus din:
  • Bugetul de stat
  • Bugetele autorităților publice locale
  • Bugetul asigurărilor sociale
  • Bugetul asigurărilor medicale
• În stânga Nistrului, există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale, acestea fiind incluse într-un buget social general.

Un alt aspect important evidențiat este lipsa transparenței privind executarea bugetului în regiune. Pe malul drept există date publice privind executarea veniturilor și cheltuielilor, însă aceste informații nu sunt disponibile în stânga Nistrului.

Planificarea Veniturilor și Cheltuielilor pentru 2026

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți.

„Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale.

Compararea Deficitului Bugetar

În comparație cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă autoritățile de pe malul drept acoperă deficitul din împrumuturi, în stânga Nistrului acesta provine din surse nepublice.

Venituri Bugetare pe Cap de Locuitor

• În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor erau:
  • 15,3 mii de lei pe malul drept
  • 12 mii de lei pe malul stâng
• În 2025, acestea au ajuns la:
  • 51,6 mii de lei pe malul drept
  • 18,1 mii de lei pe malul stâng
• Pentru 2026, sunt estimate venituri de:
  • 57 de mii de lei pe cap de locuitor pe malul drept
  • 14,8 mii de lei pe malul stâng

Astfel, în prezent, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt de circa patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

Presiunea Fiscală și Cheltuielile Publice

Potrivit analistului economic, presiunea fiscală în regiunea din stânga Nistrului este semnificativ mai mică. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%.

Diferențe majore se observă și în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 16,3 mii de lei pe malul drept și de 22,5 mii de lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au crescut la 59,2 mii de lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au ajuns la 25,5 mii de lei.

„În ultimii 10 ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas la același nivel”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Investiții în Infrastructura Rutieră

Singurul domeniu unde regiunea stângă a Nistrului a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii 10 ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de circa 1,2%.

Concluzie

Potrivit expertului, modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.