Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, solicită de urgență 200 de milioane de lei pentru salvarea râului Nistru și acuză autoritățile de mușamalizarea crizei apei
Chișinău, 17 martie 2026 – Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Batrîncea, a susținut marți un briefing de presă în care a tras un semnal de alarmă privind starea critică a râului Nistru și a solicitat cabinetului de miniștri crearea unui fond de stat dedicat revitalizării acestuia. În cadrul declarațiilor sale, oficialul a cerut reexaminarea unui amendament la Legea bugetului de stat pentru anul 2026, depus încă din luna decembrie a anului trecut, care prevede alocarea a 200 de milioane de lei pentru măsuri urgente de menținere și ecologizare a bazinului hidrografic.
Briefingul a evidențiat o serie de probleme grave cu care se confruntă ecosistemul Nistrului, dar și deficiențe majore în gestionarea crizelor de către autoritățile centrale. Vlad Batrîncea a subliniat că, deși Guvernul a aprobat recent o strategie de dezvoltare și menținere a râului, aceasta a rămas doar pe hârtie, nefiind susținută de acoperire financiară.
„Râul Nistru reprezintă principala sursă strategică de apă pentru Republica Moldova, având un rol esențial atât în asigurarea cu apă potabilă a populației, cât și în susținerea activităților economice, în special a sectorului agricol. În ultimii ani, se confruntă cu un proces accentuat de degradare, determinat de un cumul de factori interni și externi: reducerea debitelor în perioadele secetoase, poluarea cu nutrienți și substanțe chimice, deversările insuficiente controlate ale apelor uzate, precum și degradarea luncilor și afluenților”, a declarat Vlad Batrîncea în fața reprezentanților mass-media.
Oficialul a adus acuzații dure la adresa instituțiilor statului, în special Ministerului Mediului și Agenției „Apele Moldovei”, menționând lipsa totală de transparență și de acțiune. Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, informațiile reale despre starea apei sunt inaccesibile la Chișinău, experții fiind nevoiți să consulte rapoartele mediului academic din regiunea transnistreană pentru a evalua gravitatea situației. Totodată, el a denunțat deciziile prin care au fost lichidate instituțiile științifice și laboratoarele care monitorizau sănătatea râului Nistru.
Un punct central al intervenției a fost acuzația de mușamalizare a unui incident ecologic recent. Conform declarațiilor oficialului, în perioada 7-8 martie, autoritățile ar fi ascuns publicului o problemă severă legată de pătrunderea unor substanțe periculoase în apa potabilă, preferând „tăcerea strategică”.
„Este bătaie de joc că s-au lichidat instituțiile științifice care aveau grijă de starea râului. Statul și autoritățile au eșuat. S-a preferat reducerea la tăcere a societății și mușamalizarea problemei. Consiliul Suprem de Securitate nu există doar pentru partidele de opoziție, ci și pentru a soluționa în regim de urgență problemele legate de apa potabilă și de râul Nistru. Când am aflat că Agenția «Apele Moldovei» și Ministerul Mediului nu au niciun instrument de intervenție, ne-am trezit peste noapte cu o criză ignorată total”, a adăugat Batrîncea.
Mai mult, oficialul a explicat că lipsa de viziune a afectat direct administrațiile publice locale. Din cauza restricțiilor impuse de autoritățile centrale, administrații locale precum cea din Soroca au fost lipsite de dreptul de a gestiona și menține sondele arteziene, blocând astfel accesul la surse alternative de apă în situații de criză.
Prin intermediul fracțiunii pe care o reprezintă, vicepreședintele Parlamentului a somat Guvernul să deblocheze de urgență fondurile necesare. Solicitările includ crearea de laboratoare moderne, investiții în cadre didactice și specialiști de mediu, procurarea utilajelor tehnice necesare și dezvoltarea infrastructurii locale pentru protejarea bazinului Nistrului, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să aibă garantată securitatea apei potabile.
