Deciziile Consiliului Național de Securitate: Măsuri sporite pentru combaterea criminalității transfrontaliere și securizarea frontierei

Chișinău, 23 martie 2026 - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat un nou set de decizi strategice destinate combaterii criminalității transfrontaliere, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate. Măsurile vizează oprirea traficului de arme, droguri și ființe umane, fenomene accentuate de războiul din țara vecină și de vulnerabilitățile din regiunea transnistreană, având ca scop principal garantarea siguranței cetățenilor.

În cadrul conferinței de presă, șefa statului a subliniat că securitatea națională este amenințată de o creștere a rețelelor de contrabandă care folosesc teritoriul național drept rută de tranzit către Uniunea Europeană. Printre factorii declanșatori se numără perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, care au reorientat rutele traficanților, numărul mare de puncte de trecere a frontierei cu statul vecin, dar și vulnerabilitățile specifice segmentului transnistrean.

„Riscurile cresc în ultimii ani, iar motivele sunt clare: poziția geografică a Republicii Moldova, războiul din Ucraina care a determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele și accesul sporit la arme, dar și vulnerabilitățile din regiunea transnistreană, pe un segment necontrolat de autoritățile constituționale”, a declarat președinta Maia Sandu.

Un accent deosebit a fost pus pe traficul de droguri și metodele folosite de rețelele criminale. Autoritățile au constatat o diversificare a metodelor de transport, substanțele interzise fiind adesea ascunse în colete poștale, produse alimentare, cosmetice sau chiar jucării pentru copii. De asemenea, a fost semnalată o creștere a recrutării victimelor prin intermediul rețelelor de socializare, aplicația Telegram fiind folosită în aproximativ 50% dintre cazuri pentru promovarea și vânzarea stupefiantelor. Totodată, instituțiile statului monitorizează tentativele de eludare a sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse prin intermediul rețelelor transfrontaliere, dar și traficul de persoane vizând munca forțată și exploatarea sexuală.

Pentru a contracara aceste amenințări, Consiliul Național de Securitate a trasat sarcini clare executivului. Printre măsurile urgente se numără modernizarea echipamentelor Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal, instituții care necesită sprijin tehnic și uman suplimentar. S-a decis implementarea scanării tuturor coletelor poștale, indiferent de operatorul care le tranzitează, și adoptarea rapidă a unor soluții pentru prevenirea traficului de droguri prin intermediul transportatorilor de colete.

„Astăzi avem resurse insuficiente de combatere și la Poliția de Frontieră, și la Serviciul Vamal. Avem nevoie de investiții serioase în modernizarea ambelor instituții, în echipamente moderne, dar și de îmbunătățirea calității resursei umane pe anumite segmente. Resursele nu sunt niciodată suficiente, de aceea trebuie să știm unde să le alocăm prioritar, prin analize de risc mult mai bune”, a adăugat șefa statului.

Guvernul a primit responsabilitatea de a crea un mecanism inter-instituțional permanent de coordonare strategică și operațională, esențial pentru o gestionare integrată a riscurilor de securitate. De asemenea, se va urmări mobilizarea unor resurse financiare substanțiale pentru securizarea frontierei de est și identificarea unor soluții ingenioase pentru menținerea siguranței în zona de securitate.

Pe planul politicii externe și al securității regionale, președinta a reafirmat solidaritatea cu Ucraina, confirmând disponibilitatea Republicii Moldova de a se alătura coaliției internaționale pentru deminare, oferind instruire specialiștilor ucraineni, demers ce va fi formalizat alături de partenerii europeni în perioada imediat următoare.

Doamnelor și domnilor, bine ați venit la conferința de presă susținută de către președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, în urma ședinței Consiliului Național de Securitate. Stimată doamnă președintă, aveți cuvântul.

[Maia Sandu] Bună ziua. Astăzi, la ședința Consiliului Național de Securitate, am discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Așa cum am anunțat și la începutul anului, acest subiect este unul de interes maxim pentru Consiliul Național de Securitate, pentru că criminalitatea transfrontalieră presupune amenințări în creștere pentru securitatea națională.

Am discutat, bineînțeles, despre traficul de arme, traficul de droguri, de persoane, dar și criminalitatea economică la hotar, cum ar fi cazurile de contrabandă cu țigări, deci de import și export ilicit. Trebuie să spunem că aceste riscuri cresc în ultimii ani și motivele acestor riscuri în creștere sunt următoarele. În primul rând, poziția geografică a Republicii Moldova în zona coridoarelor vest-est.

Perturbările logistice cauzate de războiul din Ucraina, care a determinat anumiți traficanți să-și reorienteze rutele folosind țara noastră. Vă amintesc că noi avem un număr mare de puncte de trecere pe segmentul de hotar cu Ucraina și, evident, în contextul în care în țara vecină avem un război, accesul la arme este foarte mare. Crește și riscul ca unele dintre aceste arme să fie aduse sau să existe încercări pentru a le aduce ilegal în Republica Moldova.

Noi mai avem și vulnerabilități specifice și acestea țin de regiunea transnistreană, pe segmentul necontrolat de autoritățile constituționale.

Pe traficul de arme, cunoașteți cu toții că au fost și cazuri discutate în spațiul public. Așa cum ziceam mai devreme, sursa este războiul din Ucraina, dar și regiunea transnistreană. Pe traficul de droguri, vedem o diversificare. În primul rând, așa cum spuneam, Republica Moldova este aleasă de tot felul de traficanți pentru a tranzita drogurile către Uniunea Europeană. Bineînțeles, avem și o problemă de creștere sau încercarea creșterii volumelor folosite pe teritoriul Republicii Moldova.

De obicei, acest trafic se face prin colete, în transport. Deci colete transportate și aici avem problema cine se face responsabil de conținutul acestor colete, care sunt, mă rog, declarate drept altceva. Avem cazuri multe când drogurile sunt ascunse în jucării pentru copii, în produse alimentare, în produse cosmetice, etcetera.

Coletele transmise prin poștă sunt o problemă și o să discutăm despre potențiale soluții. Trebuie să spunem că 50% din victime sunt recrutate astăzi prin rețelele de socializare. Telegramul, în special, este rețeaua cea mai des folosită de către traficanți pentru ca să vândă, pentru ca să promoveze, dar și pentru ca să vândă drogurile.

În raport cu traficul de ființe umane, persoanele... deci cel mai des acest trafic se referă la persoane care sunt exploatate prin muncă forțată sau în scop de exploatare sexuală.

Și mai avem și subiectul eludării sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. Se încearcă să se folosească aceste rețele de criminalitate transfrontalieră pentru a evita sancțiunile impuse de către alte țări Federației Ruse și pentru a transporta anumite mărfuri pe care de care Federația Rusă duce lipsă, dar care sunt parte a acestor sancțiuni.

De ce vorbim despre acest subiect? Așa cum spuneam, pentru că riscurile cresc și, evident, noi ne dorim ca cetățenii Republicii Moldova să fie în siguranță și ca aceste flageluri să nu atingă cetățenii noștri. Avem mult de lucru, pentru că și astăzi situația nu este una bună.

Noi ne așteptăm ca aceste riscuri să crească din cauza, cum spuneam, a războiului. Dacă ne uităm la experiența internațională, o să vedem că riscul de trafic de arme crește mai ales după încheierea războiului. Cu toții ne dorim să revină pacea pe pământul ucrainean cât mai repede, dar trebuie să fim conștienți și să ne pregătim că va exista o presiune și mai mare în contextul acestei forme de criminalitate transfrontalieră.

Și e nevoie ca să consolidăm substanțial sistemul nostru de protecție, dacă pot să spun așa. Astăzi avem resurse insuficiente de combatere, și la Poliția de Frontieră, și la Serviciul Vamal. Și aici trebuie să facem investiții serioase în modernizarea ambelor instituții, investiții în special în echipamente moderne, dar și să îmbunătățim calitatea resursei umane și poate chiar s-o creștem pe anumite segmente unde astăzi nu este suficient.

Trebuie să asigurăm scanarea tuturor coletelor poștale, indiferent de operatorul prin care aceste colete ajung în Republica Moldova. Recunoaștem că aici infrastructura nu este adecvată pentru a asigura trasabilitatea și una dintre sarcinile care a fost formulată astăzi ține de rezolvarea acestei probleme.

Și tot astăzi am discutat, chiar dacă instituțiile deja lucrează la acest subiect, dar am discutat să urgentăm aprobarea unei soluții pentru ca să ne asigurăm că nu se aduc în țară droguri prin coletele pe care le transportă operatorii de transport. Sigur, e nevoie de analize de risc mult mai bune, pentru că resursele niciodată nu sunt suficiente. Trebuie să știm unde anume să alocăm aceste resurse, deci să prioritizăm, iar pentru asta trebuie să facem, să avem analize de risc foarte bune și să știm unde să alocăm cele mai multe resurse.

Decizia Consiliului Național de Securitate presupune mai multe acțiuni. În responsabilitatea Guvernului s-a pus sarcina de a se asigura un mecanism interinstituțional permanent de coordonare strategică și operațională pentru a gestiona într-un mod integrat aceste riscuri. E clar că e nevoie de cooperarea tuturor instituțiilor ca să putem să facem progrese în combaterea criminalității transfrontaliere.

Am discutat inclusiv cu Ministerul Finanțelor și cu cei care sunt responsabili de colaborarea, de cooperarea internațională externă, despre nevoia de a mobiliza resurse financiare. Repet, e nevoie de resurse financiare substanțiale pentru ca să facem față acestor probleme, în special pe segmentul de hotar cu Ucraina. Și, bineînțeles, avem nevoie de o soluție ingenioasă în zona de securitate, unde nu avem hotar, dar unde riscurile sunt în continuare mari.

Așa cum am zis, am vorbit despre probleme specifice care țin de fluxurile poștale și logistice, despre nevoia de a investi mai mult în Poliția de Frontieră și de a asigura analize de riscuri mai mai bune.

Cam asta cred că este la general despre sarcinile pe care le-am stabilit diverselor instituții și o să monitorizăm în continuare, o dată la câteva luni, la nivelul Consiliului Național de Securitate, ca să vedem cum ne mișcăm, dacă ne mișcăm suficient de repede, ce progrese facem și unde încă trebuie să conlucrăm cu toții, inclusiv pe partea de mobilizare a resurselor, așa încât cetățenii să se simtă în siguranță și să prevenim înrăutățirea situației, ținând cont de faptul că aceste riscuri doar vor crește în continuare.

Vreau să le spun cetățenilor că această ședință a Consiliului Național de Securitate nu este o ședință extraordinară. Este o ședință planificată, deci nu avem o situație care să vă înspăimânte. Sunt niște probleme, sunt niște probleme serioase, noi le abordăm cu toată seriozitatea, dar fac parte din acțiunile noastre permanente și vor fi acțiuni permanente de îmbunătățire a situației pe toate aceste planuri.

Nu am menționat toate instituțiile. Bineînțeles că avem de lucru și pe partea de educație și au fost formulate propuneri de către colegi și pentru sectorul educațional, pentru că cel mai mult ne îngrijorează copiii noștri și sănătatea copiilor noștri. Și, așa cum am zis mai devreme, există riscuri sporite de consum de droguri din partea tinerilor, pentru că se folosesc tehnologiile, pentru că se folosesc rețelele de socializare. Și aici avem cu toții foarte mult de lucru, dar în general e o ședință, cum spuneam, de monitorizare a unor probleme importante care au implicații pentru securitatea națională.

Vă mulțumesc și vă rog să...

Vă mulțumim. Întrebările voastre. Începem sesiunea de întrebări și răspunsuri. Vă rog.

[Iulia Sarivan] Bună ziua, Iulia Sarivan, Deutsche Welle. Doamnă președintă, să ne spuneți următorul lucru: la summitul recent al Consiliului European, președintele francez Emmanuel Macron a salutat decizia Republicii Moldova de a se alătura coaliției voluntarilor. Când s-a alăturat Republica Moldova acestei coaliții și cum mai exact va participa țara noastră în cadrul acestei coaliții? Care vor fi implicațiile Republicii Moldova?

[Maia Sandu] Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a participa în această coaliție a voluntarilor. Eu vreau să vă amintesc că Republica Moldova deja oferă sprijin Ucrainei sub formă de instruiri pentru deminare. Și acesta este lucrul pe care îl putem face și pe care l-am oferit în cazul în care deci va exista acest acord final al membrilor coaliției voluntarilor ca Republica Moldova să se alăture.

Deci Republica Moldova poate. Constituția Republicii Moldova permite acest lucru și cred că este important să fim și noi parte a acestui efort. Așa cum am spus mai devreme, pe partea de deminare, specialiștii noștri pot oferi și instruiri și pot participa la deminare în condițiile sau cu condiția că se încheie războiul în Ucraina și, respectiv, se pot face activități pe timp de pace.

Această decizie va fi discutată sau solicitarea noastră va fi discutată de ceilalți membri și, din câte știți, în această coaliție sunt și membri ai UE și state candidate și bănuiesc că în următoarele săptămâni, o lună, două, o să avem o decizie a membrilor coaliției.

[Natalia Gânga] Natalia Gânga, reporter Pro TV. În contextul majorării carburanților, care sunt mecanismele sau cum se gândește statul să ajute consumatorii în acest sens și a diminua situația dată? Și la fel, cum se gândește statul să ajute ramurile care sunt dependente nemijlocit de prețul carburanților? Mulțumesc.

[Maia Sandu] Este adevărat, e vorba despre majorarea prețurilor la carburanți. Am avut o discuție săptămâna trecută, împreună cu guvernul și cu parlamentul, la acest subiect. Am analizat potențialele scenarii, pentru că e o situație dacă criza prețurilor și criza energetică în general a petrolului și a gazelor se va încheia în câteva săptămâni și este cu totul altă situație dacă această criză va dura luni de zile.

Trebuie să spunem deschis, Republica Moldova este în continuare vulnerabilă la toate șocurile energetice, în pofida măsurilor pe care le-am întreprins, dar pentru că nu avem petrol, pentru că nu avem gaze naturale, evident, creșterea prețurilor ne afectează și la nivel de gospodării, dar și la nivel de economie, sectoare. Cât ține de... deci o să urmărim și speranța noastră este că această criză se va încheia mai devreme decât mai târziu, dar trebuie să ne pregătim și pentru cele mai proaste scenarii.

Așa cum știți, noi avem un... o formulă sau un mecanism de formare a prețurilor care presupune o tranziție mai lentă la prețul de piață. Deci, timp de 14 zile și asta ne ajută într-un fel să evităm volatilitatea extremă, dar asta nu înseamnă că la un moment prețurile nu ajung la prețul mondial.

Știu că a fost aprobat un program de rambursare a accizului pentru agricultură în valoare de peste 100 de milioane de lei. Și da, guvernul are sarcina în următoarele zile să analizeze și să vadă care ar fi alte acțiuni prin care să poată să susțină economia. Pe termen mediu și lung, soluția este în continuare creșterea independenței energetice prin sporirea capacităților de producere a energiei regenerabile, reducerea consumului prin proiecte de eficiență energetică și electrificarea.

Deci trebuie să ajungem să creștem consumul de... deci să să avem sectoare care consumă mai multă energie electrică decât gaze naturale, dar asta este un lucru pe care o să-l facem în câțiva ani. Deci, repet, urmărim și este o situație îngrijorătoare. Deci vă spun fără fără menajamente, este o situație foarte îngrijorătoare. Dacă nu se va stabiliza situația, dacă nu se vor stabiliza prețurile în următoarele câteva săptămâni, atunci ne vom confrunta cu efecte mari pentru economia noastră și, respectiv, guvernul va veni cu soluții, în măsura în care ne putem permite aceste soluții, pentru că, evident, nimeni niciodată nu poate să compenseze 100% din pierderile provocate de asemenea crize. Dar anumite soluții sunt și ele vor fi puse în aplicare.

[Liubov Plămădeală] Liubov Plămădeală, TV8. Doamna președintă, scumpirile la resursele energetice vor duce în lanț și la majorări în preț, de fapt, pentru toate serviciile și produsele, ceea ce va afecta majoritatea cetățenilor. Vrem să știm dacă guvernarea pregătește soluții pentru atenuarea inflației.

[Maia Sandu] Deci, haideți întâi să vedem unde este inflația, să nu creăm aceste așteptări inflaționiste. Repet, am, noi am discutat toate trei scenarii, inclusiv scenariul cel mai pesimist, dacă această criză energetică la nivel global va dura mai mult și, bineînțeles, măsurile vor fi pe potrivă, doar că, repet, să fim conștienți că nicio guvernare și nicio țară, oricât de bogată ar fi, nu poate să compenseze pe deplin.

Și ar fi un mare păcat acum, când economia noastră parcă s-a pornit un pic mai încurajator înainte, ar fi mare păcat să fie lovită de de o altă criză. Dar asta este realitatea, nu ține de noi. Așa cum ziceam și dimineață la o discuție cu mediul de afaceri, trăim într-o lume foarte incertă și trebuie să devenim rezilienți nu doar pe plan democratic, dar și pe plan economic. Să știm că crizele pot veni peste noapte și pot veni de foarte departe sau de foarte aproape. De aceea, competitivitatea, optimizarea costurilor și mai ales reducerea dependenței pe partea energetică, pentru că asta este problema noastră majoră astăzi.

[Corina Malcocean] Bună ziua, Corina Malcocean pentru NewsMaker. Majoritatea PAS pregătește un mecanism prin care își propune ca Parlamentul să demită prin vot direct primarii aleși. Astăzi au avut loc consultări publice la acest subiect, iar CALM, dar și alți reprezentanți ai societății civile au criticat această inițiativă. Să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră acest proiect și dacă îl veți susține.

[Maia Sandu] Nu am văzut acest proiect. Nu a discutat nimeni cu mine despre acest proiect, respectiv nu pot să comentez atât timp cât nu am văzut inițiativa. Dacă este o inițiativă deja făcută public, o să mă informez și o să revin cu poziția mea, dar nu, nu am discutat așa ceva.

[Francesca Gîndea] Francesca Gîndea, jurnalistă Moldova 1. În contextul deciziilor CNS, care totuși sunt cele mai importante riscuri la adresa țării noastre?

[Maia Sandu] Deci, așa cum am zis mai devreme, din cauza războiului și din cauza reorientării acestor trasee logistice, dacă putem să le spunem, pentru cei care se ocupă de traficul de droguri și traficul de arme, pe segmentul ucrainean, aici suntem cei mai vulnerabili și avem destul de multe puncte de trecere. Și respectiv, aici trebuie să facem investiții majore.

Noi avem și în contextul integrării europene multe acțiuni pe care trebuie să le realizăm și care o să ne ajute. De exemplu, trebuie să avem un mecanism foarte clar de evidență, de trasabilitate și de distrugere a drogurilor care au fost deja confiscate. Deci asta cred că este un lucru care ne interesează pe toți, pentru că tot auzim tot felul de acuzații că uite, au fost confiscate niște droguri, dar nu e clar ce s-a întâmplat cu ele după aia. Deci, avem și acțiuni în programul nostru de aderare la UE, dar sunt și lucruri care, pe care nu le avem în programul de aderare la UE, dar trebuie să le facem din cauza acestor riscuri sporite.

Ați fost informată despre situația în dosarul decesului doamnei Ludmila Vartic și cum comentați situația, având în vedere că în spațiul public se propagă multe informații neconfirmate?

[Maia Sandu] Este o mare nenorocire că această femeie nu a fost ajutată de nimeni. Este un eșec al echipei PAS Hîncești, pentru că-mi vine greu să cred că nimeni din echipă nu a știut despre situație. Este un eșec al comunității de la Hîncești și aici mă refer la cunoscuți, oameni de la locul de muncă, prieteni. Deci, e o comunitate acolo în care femeia a trăit și faptul că nimeni din această comunitate nu a văzut, mi-e greu să cred. Cel mai probabil este că nu a vrut să să vadă.

Și, bineînțeles, situația de la spital, când administrația spitalului nu a raportat prima tentativă de suicid. Chiar dacă fosta administrație acum spune că a făcut acest lucru la solicitarea Ludmilei, pentru ca să nu-i dăuneze la locul de muncă, oricum legea este lege și ea trebuie respectată.

Eu, în acest context, am un mesaj în primul rând către femeile care se confruntă cu această problemă. Rugămintea mea și sfatul meu insistent este să cereți ajutor. Dacă nu aveți încredere în instituțiile locale de la APL, adresați-vă instituțiilor naționale. Dacă nu aveți încredere în stat, adresați-vă organizațiilor non-guvernamentale.

Există totuși mai multe surse de unde puteți să vă informați. Intrați pe site-ul Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței și acolo o să vedeți numere de telefon și pentru, deci ca să sunați la instituția ale statului sau instituții ale organizațiilor neguvernamentale. În toată țara asta o să se găsească un om de treabă care să vrea să vă ajute. Este important ca dumneavoastră să cereți acest ajutor.

Și vreau să mai vin cu un mesaj către societate, pentru că am văzut foarte multe informații false și discuții. Eu vă spun cu toată responsabilitatea, și eu, și colegii mei, ne dorim să se facă lumină în acest caz și să se facă dreptate.

Și în toate cazurile de violență împotriva femeilor care s-au întâmplat în ultima perioadă, am insistat și cred că și am văzut, cel puțin pentru cazurile care se cunosc, că anchetele s-au făcut corect și s-au dus până la bun sfârșit. Nu există niciun interes, cel puțin la nivelul conducerii, aici la nivel național, de a mușamaliza cazul. Nu contează că suspectul este, a fost parte a partidului de la guvernare.

Deci noi cu toții vrem ca să se facă lumină și ca să se facă dreptate și o să insistăm pe acest lucru. Oamenii care au informații adevărate, reale despre acest caz, ar trebui să colaboreze cu ancheta, pentru că, din informațiile pe care le am eu, nu prea există doritori să povestească. Cei care au scris pe Facebook, atunci când au fost contactați de organele de anchetă, au spus că nu au informații din prima sursă.

Iar cei care ar trebui să aibă informații din prima sursă, e tare important ca să colaboreze cu ancheta și să se facă lumină. Iar cei care nu au aceste informații, nu au avut niciodată nicio treabă cu acest caz, să nu speculeze, pentru că nu ajută nici ancheta și nu ajută nici familia Ludmilei. Toate aceste informații false, pur și simplu creează impedimente.

Ceea ce putem noi face, cu toții, cât așteptăm să se facă lumină pe această pe acest caz și vă rog să fim serioși, pentru că nicăieri în lume nu se anchetează un asemenea caz în două zile sau în două săptămâni. E nevoie, da, e e important să ținem subiectul în agendă, dar este și mai important să nu discredităm această anchetă. Să așteptăm să se facă ancheta așa cum se face peste tot în lume: corect, în timp, cu informații probate, cu dovezi care sunt probate.

Iar între timp, noi toți, cei care, pe bune, vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme mari din societatea noastră, este să fim atenți la ce se întâmplă în jurul nostru. Să avem grijă să nu i se întâmple altei femei ceea ce i s-a întâmplat Ludmilei. Să avem grijă să vorbim, să fim atenți și să le încurajăm și să le ajutăm pe cele care au nevoie de ajutor astăzi.

[Cătălin Mîrzacu] Cătălin Mîrzacu, UN TV. Recent au fost deschise negocierile tehnice la nivel tehnic pentru toate capitolele, însă aceasta nu este o alternativă reală pentru deschiderea formală a negocierilor, care în prezent sunt blocate de Ungaria pentru Ucraina, iar noi suntem tratați la pachet cu Ucraina. În acest context, care este planul B al Republicii Moldova și al Uniunii Europene dacă, chiar și după alegerile parlamentare din Ungaria, până la urmă negocierile nu vor fi deschise la nivel formal?

[Maia Sandu] Uniunea Europeană trebuie să găsească o soluție și da, multă lume așteaptă să vadă dacă după alegerile din Ungaria se va schimba atitudinea Ungariei față de deschiderea negocierilor pentru Ucraina. O să mai așteptăm câteva săptămâni, dar oricum, așa cum spuneam mai devreme, Uniunea Europeană știe că trebuie să găsească o soluție. Nu știu exact care va fi această soluție. Noi ne facem temele noastre. Fiecare cu responsabilitatea sa. Noi trebuie să livrăm pe angajamente. Uniunea Europeană trebuie să livreze în condițiile în care Republica Moldova va livra pe angajamente. Deci, fiecare se concentrează pe propria agendă.

[Alex Macovei] Bună ziua, Alex Macovei, TVR Moldova. Guvernul a propus înființarea unui fond de convergență ca parte a planului de reintegrare a țării, însă așa-numitele autorități de la Tiraspol au respins această inițiativă. Vrem să o întrebăm dacă este un subiect ce poate negocia ori Chișinăul poate implementa proiectul unilateral?

[Maia Sandu] Mi-e greu să spun dacă acest proiect poate fi implementat unilateral. Probabil că pot fi anumite tipuri de proiecte, pentru că dacă vorbim de infrastructură, de exemplu, dacă vrem să facem investiții în drumurile de pe malul stâng sau vrem să facem investiții în localitățile de pe malul stâng, evident că regimul de la Tiraspol poate să creeze impedimente. Dar dacă vorbim de altfel de proiecte, proiecte care să vizeze oameni concreți și care să nu presupună deplasarea fizică, știu eu, a celor care implementează proiectul, atunci acestea sunt posibile. Și mai putem să discutăm o soluție prin care parteneri de dezvoltare să realizeze anumite proiecte. Deci, eu cred că această idee are șanse.

[Eduard Maciac] Eduard Maciac, Politic Media. Doamna președintă, vreau să vă întreb în acest context legat de stânga Nistrului. Recent, biroul pentru reintegrare a prezentat un draft partenerilor externi legat de o soluție a problemei transnistrene și acolo se vorbește despre instituirea unei administrări, să spunem, externe pentru început, ulterior preluarea de către Chișinău a acestor mecanisme. Vreau să vă întreb dacă este fezabilă această idee și dacă considerați că Tiraspolul ar accepta o asemenea formulă. Mersi.

[Maia Sandu] E nevoie de o perioadă de demilitarizare, de de-oligarhizare, de democratizare pe partea stângă a Nistrului. Noi cu toții știm acest lucru, nu e nimic nou. Și acest proces nu se poate întâmpla în două zile. Deci, această idee a guvernului vine anume ca să rezolve problema pe perioada demilitarizării, democratizării, de-oligarhizării.

E la o etapă incipientă de discuție cu Uniunea Europeană, pentru că e clar că e nevoie să avem și angajamentul partenerilor. E un proces în care trebuie să participe un partener sau câțiva parteneri, nu știu, vorbim de Uniunea Europeană sau vorbim de altcineva. Și în momentul în care o să avem o discuție mai consistentă și un eventual angajament din partea partenerilor noștri, atunci, evident, o să discutăm mai departe. Nu cred că regimul de la Tiraspol are mare alegere, pentru că vedem ce se întâmplă cu cetățenii de acolo.

Oamenii aceia trebuie să mănânce, trebuie să își încălzească apartamentele, trebuie să aibă unde să-și ducă copiii la grădiniță și la școală. Ei au nevoie de condiții normale de viață. În momentul în care regimul de la Tiraspol nu le mai poate asigura aceste condiții, evident, trebuie să caute alte soluții. Soluția vine din partea Uniunii Europene.

Vă mulțumim. Conferința de presă se încheie aici. O zi bună tuturor!

Mulțumesc și eu.