Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde avizează noi măsuri pentru gestionarea gazelor fluorurate și modernizarea sectorului cinegetic

Chișinău, 24 iulie 2026 - Membrii Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde s-au întrunit vineri, 24 iulie 2026, într-o ședință de lucru pentru a aproba două inițiative legislative majore, menite să deblocheze importul de echipamente de climatizare și să modernizeze legislația privind protecția fondului cinegetic național. Proiectele, susținute în unanimitate de membrii prezenți, propun soluții practice pentru problemele semnalate de agenții economici și aduc reglementările naționale mai aproape de standardele europene. Proiectele urmează să fie transmise plenului Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Primul punct de pe ordinea de zi a vizat modificarea Legii nr. 43 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Măsura a fost necesară în urma unor blocaje administrative apărute la punctele vamale, unde zeci de mii de echipamente – precum aparate de aer condiționat, pompe de căldură și frigidere – au fost reținute deoarece importatorii de retail nu dețineau cotele necesare pentru gazele de tip freon conținute de acestea.

Pentru a soluționa această criză fără a compromite obiectivele de mediu ale Republicii Moldova, comisia a aprobat o derogare temporară care va permite agenților economici să importe aceste echipamente fără a prezenta contingentele de gaze, oferindu-le totodată timpul necesar pentru a se înregistra și a obține cotele pentru anii următori.

„Am identificat o soluție echilibrată împreună cu Ministerul Mediului pentru a sprijini agenții economici care importă echipamente în mod obișnuit. Astfel, deblocăm zeci de mii de unități reținute în vamă, menținând în același timp controlul strict asupra cantității totale de gaze fluorurate permise în țară, fără a renunța la obiectivele noastre de protecție a climei”, a explicat unul dintre membrii comisiei în timpul dezbaterilor.

Cel de-al doilea proiect important aprobat în cadrul ședinței vizează modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Inițiativa legislativă aduce un val de modernizare și claritate juridică într-un sector marcat anterior de lacune normative. Printre cele mai importante prevederi se numără digitalizarea proceselor prin introducerea carnetului de vânător în format electronic, măsură care va reduce birocrația și va facilita accesul la documente.

De asemenea, proiectul redefinește și înăsprește conceptul de braconaj. Ca răspuns la evoluția tehnologică, noua lege interzice și sancționează utilizarea echipamentelor moderne în scopuri de braconaj, cum ar fi dronele, dispozitivele cu termoviziune și vizoarele nocturne.

„Acest proiect vine să elimine incertitudinile juridice și să modernizeze modul în care gestionăm resursele cinegetice. Digitalizarea carnetului de vânător și definirea clară a braconajului tehnologizat sunt pași esențiali pentru alinierea la practicile europene și pentru protejarea reală a faunei noastre”, a subliniat autorul inițiativei în fața comisiei.

O altă modificare majoră răspunde plângerilor venite din sectorul agricol privind pagubele masive și riscul de transmitere a bolilor (precum rabia) cauzate de suprapopularea cu vulpi și șacali. Noua lege introduce măsuri stricte, dar necesare, de intervenție și prevenție, permițând recoltarea acestor specii în condiții clar reglementate, alături de personal instruit.

Nu în ultimul rând, proiectul introduce o taxă de eliberare a carnetului de vânător în valoare de 660 de lei, sumă similară cu cea percepută pentru permisul de portarmă. Această măsură va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, estimate la aproape 10 milioane de lei la fiecare ciclu de reînnoire. Totodată, pentru a evita blocajele administrative în gestionarea fondurilor cinegetice, termenul pentru organizarea licitațiilor publice repetate a fost extins de la 30 de zile la 12 luni.

Ambele proiecte au fost avizate pozitiv și urmează să parcurgă etapele procedurale finale în Parlamentul Republicii Moldova.