Ședință festivă istorică dedicată Zilei Limbii Române, marcată de unirea simbolică a academiilor de pe ambele maluri ale Prutului
Chișinău, 31 august 2026 – Academia de Științe a Moldovei (AȘM), sub auspiciile Consiliului Academic Român, a găzduit luni, 31 august, o amplă ședință festivă dedicată Zilei Limbii Române. Evenimentul, desfășurat în Sala Azurie a AȘM, a marcat o premieră simbolică prin realizarea unui duplex direct cu Aula Academiei Române de la București, reunind mediul academic, guvernamental și cultural din întreg spațiul românesc. Reuniunea a marcat, totodată, deschiderea celei de-a XV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, transformând ziua într-o veritabilă sărbătoare a identității, istoriei și culturii naționale.
Sărbătoarea a reunit personalități marcante, printre care președinții academiilor naționale și de ramură din Republica Moldova și România, miniștri, europarlamentari, cercetători și reprezentanți ai corpului diplomatic. Scopul principal al întrunirii a fost reafirmarea unității lingvistice și spirituale, dar și lansarea unor inițiative concrete pentru promovarea și protejarea limbii române.
În deschiderea evenimentului, președintele Academiei de Științe a Moldovei a subliniat importanța vitală a limbii ca pilon al identității: „Limba nu este doar un mijloc de comunicare, ci memoria vie a unui popor, expresia identității sale și legătura nevăzută dintre generațiile trecute, prezente și viitoare”. De asemenea, a fost anunțată adoptarea „Declarației de la Chișinău” de către Biroul Consiliului Academic Român, un document fundamental privind unitatea de istorie, limbă și cultură, care subliniază responsabilitatea intelectualității pentru viitorul spațiului românesc. Apelul a fost deja semnat de numeroși cercetători la nivel internațional, inclusiv de președintele Consiliului Științific Internațional, prof. Peter Gluckman.
Din partea Academiei Române de la București, acad. Marius Andruh a salutat audiența subliniind forța unificatoare a limbii: „Această legătură directă între cele două academii spune mai bine decât orice discurs că limba română nu cunoaște graniță, acolo unde este vorbită cu dragoste și cu grijă. Pentru noi, cei aflați acum la Chișinău, ziua de astăzi are o semnificație în plus: arată că limba română a fost, de a lungul ultimelor decenii, nu doar un instrument de comunicare, ci un act de identitate și de curaj”.
Un punct central al ședinței a fost discursul ministrului Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun. Acesta a amintit că evenimentul are loc la doar câteva zile după marcarea a 35 de ani de la independență și de la momentul istoric al revenirii la alfabetul latin. „Limba română face parte din istoria libertății Republicii Moldova. Astăzi, responsabilitatea noastră este diferită: trebuie să facem în așa fel încât limba română să fie cunoscută, vorbită și accesibilă tuturor celor care trăiesc în Republica Moldova”, a declarat ministrul. În acest sens, a fost evidențiat succesul Programului Național de Studiere a Limbii Române, care oferă cursuri gratuite pentru adulți, inclusiv pentru minoritățile naționale, atrăgând un număr record de peste 12.000 de înscrieri în acest an. Totodată, guvernul a instituit o indemnizație de 300.000 de lei pentru profesorii care aleg să predea limba română în regiunile Găgăuzia și Taraclia, o măsură concretă menită să compenseze deficitul de specialiști.
Dimensiunea istorică și spirituală a limbii a fost profund conturată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român. Evocând reziliența limbii române de-a lungul secolelor, domnia sa a subliniat unicitatea acesteia în peisajul limbilor neolatine și importanța ei ca „patrie” a românilor de pretutindeni. Într-o notă complementară, prof. univ. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale din România, a evidențiat rolul limbii materne în actul vindecării, subliniind că limbajul medical empatic are o putere vindecătoare esențială în relația medic-pacient.
Pe lângă discursurile academice și guvernamentale, ședința a beneficiat de momente artistice de înaltă ținută și de gesturi simbolice, precum acordarea unui trofeu onorific Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Totodată, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău a reiterat sprijinul continuu pentru promovarea culturii române ca parte integrantă a culturii europene, o condiție esențială în parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova.
Reuniunea festivă de la Chișinău și București a demonstrat, o dată în plus, că limba română reprezintă fundamentul solidarității, cunoașterii și demnității naționale, unind comunitățile academice, factorii de decizie și cetățenii într-un efort comun de prezervare și dezvoltare a patrimoniului identitar.
