Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă noul raport asupra inflației: dezinflație de bază, sprijin din fonduri europene și necesitatea consolidării fiscale

București, 13 august 2026 – Banca Națională a României (BNR) a prezentat joi Raportul trimestrial asupra inflației, un document fundamental care analizează evoluția macroeconomică și trasează perspectivele economice ale țării. În cadrul evenimentului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a detaliat factorii care influențează dinamica prețurilor și ritmul de creștere economică, subliniind că, deși inflația de bază își continuă traiectoria descendentă, economia românească se confruntă cu provocări legate de temperarea consumului și necesitatea urgentă a consolidării fiscal-bugetare.

Conform datelor prezentate, rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară creștere în al doilea trimestru al anului 2026, influențată în mod direct de evoluția prețurilor la combustibili și energie, pe fondul tensiunilor geopolitice externe. În ciuda acestui șoc exogen, componenta de bază a inflației (CORE2 ajustat) a continuat să scadă, beneficiind de un context favorabil pe piața produselor agroalimentare și de o temperare a costurilor cu materiile prime.

„Componenta alimentară a avut o influență dezinflaționistă clară, dat fiind contextul relativ benign pe piețele de profil și diminuarea costurilor cu forța de muncă în anumite sectoare. Totuși, am observat presiuni la nivelul prețurilor combustibililor, care au reflectat direct efectele conflictelor externe. Cu toate acestea, traiectoria inflației de bază rămâne una descendentă, ceea ce confirmă o corecție necesară și o eficiență a măsurilor luate până în prezent”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Noua prognoză a Băncii Naționale indică o rată a inflației de 6,1% pentru sfârșitul lunii decembrie 2026, o ajustare în creștere față de estimările anterioare, cauzată de incertitudinile persistente din piața energiei și de efectele de bază. Revenirea ratei inflației în intervalul țintă setat de BNR nu este anticipată pentru orizontul imediat următor, instituția menținând o abordare prudentă.

În ceea ce privește creșterea economică, raportul relevă o încetinire semnificativă. După un prim trimestru marcat de o contracție ușoară, așteptările pentru a doua jumătate a anului indică o evoluție modestă, situată în jurul valorii zero. Consumul populației a înregistrat o scădere accentuată, iar producția industrială și exporturile au fost afectate de cererea externă slabă, în special din partea partenerilor comerciali europeni.

În acest context de încetinire, motorul principal care susține economia României rămâne formarea brută de capital fix. Investițiile, impulsionate decisiv de absorbția fondurilor europene, continuă să compenseze declinul din alte sectoare. Mai mult, creditarea sectorului privat a înregistrat un avans robust, de peste 20%, direcționat în mare parte către susținerea proiectelor de investiții corporative.

Referitor la deciziile de politică monetară, după recentele ajustări care au dus rata dobânzii cheie la 6,5%, BNR a transmis un mesaj clar de prudență. Relaxarea suplimentară a politicii monetare va fi strict dependentă de datele macroeconomice viitoare și de măsurile fiscale implementate de autorități.

„Deciziile viitoare privind rata dobânzii de politică monetară vor fi calibrate cu maximă atenție. Nu ne putem hazarda în reduceri suplimentare dacă inflația dă semne de creștere sau dacă ajustarea fiscală va implica majorări de taxe, precum o eventuală modificare a cotei TVA. O corecție fiscal-bugetară de 1% până la 2% pe an este esențială și trebuie realizată în mod susținut, cu multă seriozitate, pentru a nu perturba echilibrele macroeconomice”, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale.

În cadrul conferinței a fost abordat și subiectul trecerii la moneda euro. Oficialii BNR au reiterat poziția instituției conform căreia adoptarea monedei unice europene necesită un grad ridicat de convergență economică reală, un proces de lungă durată, care implică reforme structurale profunde pe parcursul a cel puțin un deceniu. Forțarea acestui proces fără o pregătire economică solidă ar putea genera dezechilibre majore, motiv pentru care România va continua să prioritizeze stabilitatea și consolidarea internă înainte de a face acest pas.