Raportul instituțiilor de securitate demontează mitul exploziei catastrofale de la depozitul din Cobasna
Serviciul de Informații și Securitate și Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării au prezentat vineri, 21 august 2026, principalele constatări ale raportului comun „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”. Documentul tehnic, elaborat pe baza unor analize ample, demontează falsurile vehiculate timp de peste două decenii privind o potențială catastrofă de proporții regionale pe care ar genera-o depozitul de muniții din stânga Nistrului, aducând claritate asupra riscurilor reale.
De mai bine de 20 de ani, depozitul de la Cobasna a fost transformat într-un subiect de teamă în spațiul public, fiind adesea prezentat de către exponenții regimului separatist și de alte voci ca o sursă iminentă a unei explozii devastatoare. Pentru a clarifica această situație, experții naționali au utilizat metodologia Organizației Națiunilor Unite (UN SaferGuard) și au coroborat date din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini satelitare, informații din surse deschise și secrete, precum și simulări independente realizate de geniștii Armatei Naționale. Situația a fost analizată comparativ cu incidente similare din Bulgaria, Cehia și Ucraina, confirmând tiparele de manifestare a unor astfel de evenimente.
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei vizează cantitatea reală de material explozibil. Deși estimările arată că, în prezent, la Cobasna se mai află aproximativ 14.000 de tone de muniții (în scădere față de cele 20.000 de tone estimate în 2006, diferența fiind consumată în cadrul activităților de instruire ale trupelor ruse și forțelor separatiste), doar o fracțiune din această masă reprezintă o încărcătură explozivă propriu-zisă. Experții au subliniat distincția fundamentală dintre masa brută a munițiilor și cantitatea netă de material explozibil, care este estimată la doar 2.800 de tone. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje și alte componente inerte.
De asemenea, modul de stocare a armamentului exclude din punct de vedere tehnic scenariul apocaliptic al unei detonări simultane. Munițiile nu sunt concentrate într-o singură structură, ci sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat. Acestea sunt separate prin distanțe cuprinse între 80 și 200 de metri, beneficiind și de protecția reliefului natural, factori care reduc semnificativ riscul unei reacții în lanț.
Prin urmare, raportul infirmă categoric narațiunile false care compară o potențială explozie la Cobasna cu forța bombei atomice de la Hiroshima. O simulare realistă indică faptul că efectele directe ale unei eventuale detonări s-ar concentra pe o rază de aproximativ doi kilometri de la epicentru, coincizând aproximativ cu distanța până la cea mai apropiată localitate.
„Depozitul de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă evaluat pe baza unor criterii și caracteristici tehnice reale, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”, a declarat reprezentantul instituțiilor de securitate în cadrul conferinței de presă. „Acest raport este publicat tocmai pentru că transparența este cel mai bun răspuns la dezinformare. Cobasna reprezintă un risc local, limitat și controlabil, și nu o amenințare existențială pentru regiune. Totuși, prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova rămâne ilegală și nejustificată. Federația Rusă trebuie să își retragă trupele și munițiile imediat, necondiționat și pașnic, onorându-și angajamentele internaționale.”
Instituțiile au precizat că documentul integral, alături de hărțile și simulările tehnice aferente, va fi pus la dispoziția publicului și a partenerilor internaționali, cu excepția datelor care intră sub incidența normelor de clasificare. Elaborarea și publicarea acestui raport subliniază efortul continuu al autorităților de a combate dezinformarea și de a oferi cetățenilor și comunității internaționale un tablou bazat pe dovezi științifice și date verificabile.
