Autoritatea Electorală Permanentă propune un nou cadru legislativ pentru modernizarea, depolitizarea și digitalizarea sistemului electoral din România
București, 16 septembrie 2026 – Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, noul proiect de lege privind organizarea și funcționarea instituției. Inițiativa legislativă are scopul de a unifica reglementările fragmentate din ultimele două decenii, propunând o reformă profundă bazată pe profesionalizarea personalului, garantarea integrității absolute și accelerarea digitalizării proceselor electorale la nivel național.
Noul act normativ vine să înlocuiască cadrul legislativ dispersat, instituit inițial în anii 2003-2004, și să consolideze statutul AEP ca instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică și competență generală în materie electorală. Proiectul clarifică mecanismele de control parlamentar, stabilind obligația depunerii anuale a două rapoarte distincte – unul de activitate generală și unul specific organizării alegerilor – asigurând astfel un nivel ridicat de transparență, fără a compromite independența instituției în fața factorului politic.
Un pilon central al noii legi este depolitizarea strictă a aparatului de lucru. Conform noilor prevederi, toți angajații AEP au interdicția absolută de a face parte dintr-un partid politic, fiind supuși unor reguli riguroase de incompatibilitate menite să elimine orice suspiciune de partizanat.
„Acest proiect este rezultatul unui proces amplu de analiză și sistematizare a unei evoluții instituționale de peste două decenii. Obiectivul nostru principal este asigurarea integrității și imparțialității depline. Personalul autorității va avea interdicția clară de a face parte din partide politice, garantând astfel o aplicare unitară, corectă și transparentă a legislației electorale”, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu.
În direcția eficientizării administrative, proiectul prevede o restructurare semnificativă a organigramei instituției, reducând numărul total de posturi de la peste 500 la 371 și diminuând proporția funcțiilor de conducere. Totodată, se instituie un sistem permanent de profesionalizare, definindu-se clar Corpul experților electorali și Corpul operatorilor de calculator. Această măsură esențială vizează trecerea de la o activitate ocazională, specifică doar perioadelor de scrutin, la o pregătire continuă, riguroasă și standardizată a personalului implicat în gestionarea alegerilor.
Un alt aspect major al reformei îl reprezintă consolidarea componentei informatice. Legea definește și reglementează Sistemul Informatic Electoral Național, o infrastructură digitală complexă ce include Registrul electoral și Registrul secțiilor de votare, structurată pentru a asigura derularea proceselor democratice la standarde tehnologice moderne și sigure. În plus, noul cadru introduce sancțiuni mai clare și mai ferme pentru nerespectarea legislației de către actorii politici, cu scopul de a crește responsabilitatea privind finanțarea campaniilor și desfășurarea scrutinelor.
Prin acest demers legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă își reafirmă rolul de garant al organizării unor alegeri libere și corecte, aliniind infrastructura electorală a României la cele mai înalte standarde democratice și tehnologice europene. Măsurile propuse vizează recâștigarea încrederii publice prin transparență totală, eficiență administrativă și o separare categorică de influențele politice.
