Reorganizarea Căii Ferate din Moldova și noi măsuri antifraudă în telecomunicații, pe agenda Comisiei pentru economie, buget și finanțe
Chișinău, 16 septembrie 2026 – Comisia pentru economie, buget și finanțe s-a întrunit miercuri într-o nouă ședință de lucru pentru a dezbate și aviza o serie de proiecte strategice vizând infrastructura națională, securitatea comunicațiilor și respectarea tratatelor internaționale. Principalul punct de pe ordinea de zi a fost avansarea reformei structurale a sectorului feroviar, un pas decisiv pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru eficientizarea transportului de mărfuri și pasageri.
Reforma istorică a Căii Ferate din Moldova (CFM) a intrat în a doua etapă decisivă. Proiectul de lege dezbătut vizează transformarea părții rămase din actuala întreprindere de stat într-o nouă societate pe acțiuni, denumită „CFM Infrastructură”. Această mișcare vine în urma separării deja inițiate a operațiunilor de transport (pasageri și marfă) de administrarea infrastructurii feroviare propriu-zise, aceasta din urmă urmând să rămână sub controlul exclusiv al statului.
„Proiectul face parte din procesul amplu de reformare a sectorului feroviar și de punere în aplicare a prevederilor Codului Feroviar. Obiectivul reformei este separarea activității de transport de activitatea de administrare a infrastructurii și crearea unor entități distincte cu responsabilități clare”, a explicat Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „Această a doua etapă va conduce la finalizarea reorganizării, asigurând totodată un control riguros din partea statului asupra infrastructurii critice.”
Un aspect central al discuțiilor a fost protecția angajaților și gestionarea datoriilor istorice ale întreprinderii. Oficialii au dat asigurări ferme că procesul de reorganizare nu va atrage după sine concedieri nejustificate sau pierderea drepturilor salariale.
„Toate drepturile salariaților sunt pe deplin garantate. Rapoartele de muncă vor fi transferate către societățile succesoare, iar garanțiile prevăzute de legislația muncii și de contractele colective vor fi aplicate în continuare, procedură care a fost deja consultată și avizată de federația sindicală de ramură”, a adăugat reprezentantul Ministerului Infrastructurii.
În paralel cu evaluarea amplă a patrimoniului CFM – proces estimat a se finaliza până în luna noiembrie a acestui an – statul a alocat din buget fonduri în valoare de 300 de milioane de lei destinate exclusiv întreținerii infrastructurii feroviare, subliniind angajamentul de a menține rețeaua națională operațională și sigură.
Pe lângă sectorul feroviar, Comisia a aprobat măsuri importante în domeniul comunicațiilor electronice. Noul proiect legislativ vizează combaterea fenomenului de fraudă telefonică, cunoscut sub numele de „spoofing”. Prin noile reglementări, operatorii vor fi obligați să implementeze sisteme tehnice capabile să blocheze apelurile internaționale care folosesc în mod fraudulos numere de telefon naționale, protejând astfel cetățenii împotriva înșelăciunilor.
Nu în ultimul rând, membrii Comisiei au aprobat aderarea Republicii Moldova la Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare de pe nave. Această măsură aliniază statul la standardele globale de protecție a mediului marin, completând eforturile recente ale autorităților de a curăța Registrul de Stat al Navelor și de a spori credibilitatea pavilionului național pe plan internațional.
Alte proiecte aflate pe ordinea de zi, printre care și legea privind investigarea accidentelor în transporturi și modificarea legii comunicațiilor poștale, au fost amânate pentru consultări publice suplimentare și pentru obținerea avizelor necesare din partea Centrului de Armonizare a Legislației.
Context:
Procesul de reorganizare a Căii Ferate din Moldova este o componentă esențială a angajamentelor asumate de Republica Moldova în dialogul său cu Uniunea Europeană. Această reformă urmărește transformarea unui sector istoric, grevat de datorii și ineficiențe, într-un model modern, divizat pe centre de profit (marfă, pasageri și infrastructură), capabil să atragă investiții și să asigure o concurență loială pe piața transporturilor. Separarea clară a infrastructurii garantează că rețeaua strategică rămâne un bun public protejat, în timp ce operațiunile comerciale se pot adapta cerințelor economiei de piață.
