Comisia pentru control al finanțelor publice a evaluat progresul implementării recomandărilor de audit la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor
Chișinău, 16 septembrie 2026 – Comisia pentru control al finanțelor publice s-a întrunit miercuri, 16 septembrie, într-o ședință de lucru axată pe asigurarea transparenței și eficienței în gestionarea banilor statului. Principalul subiect de pe ordinea de zi a vizat audierea raportului Curții de Conturi a Republicii Moldova privind conformitatea formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului de către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în perioada 2020-2024.
În cadrul ședinței, reprezentanții Curții de Conturi au prezentat principalele constatări ale misiunii de audit, subliniind atât deficiențele identificate în anii anteriori, cât și pașii întreprinși recent pentru remedierea acestora. Raportul, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 94 din decembrie 2025, a scos în evidență necesitatea îmbunătățirii proceselor de planificare strategică și a managementului riscurilor în cadrul ANSC.
Natalia Cabac, șefa echipei de audit, a subliniat în fața membrilor comisiei rezultatele evaluării: „Raportul de audit a evidențiat o problematică în aspectul planificării și gestionării obiectivelor strategice și operaționale ale agenției, precum și la stabilirea și monitorizarea indicatorilor de performanță. Pentru remedierea situațiilor constatate, au fost înaintate 11 recomandări, nivelul de realizare la momentul raportării fiind de 63,64%”.
Constatările inițiale ale auditului au indicat lipsa unor planuri anuale de acțiuni pentru anii 2021 și 2022, neimplementarea unui sistem funcțional de management al riscurilor, precum și anumite nereguli în evidența contabilă și gestionarea activelor nefinanciare, cum ar fi lipsa normelor de consum pentru combustibil.
Prezentă la audieri, conducerea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor a oferit un tablou detaliat al contextului instituțional din perioada vizată și a prezentat măsurile concrete de remediere adoptate. S-a subliniat faptul că, între 2020 și 2024, instituția s-a confruntat cu provocări administrative majore, inclusiv schimbarea succesivă a trei directori generali, impactul pandemiei, un regim prelungit de muncă la distanță și o fluctuație masivă a personalului, cu un deficit de angajați care a atins la un moment dat 73%.
Angela Munteanu, directorul general al ANSC, care a preluat mandatul în februarie 2025, a asigurat comisia că instituția a tratat cu maximă seriozitate recomandările Curții de Conturi, accelerând procesul de conformare.
„Din cele 11 recomandări, opt au fost implementate total. Celelalte trei sunt, de asemenea, implementate în proporție de sută la sută în cadrul proceselor noastre interne, însă, având în vedere că perioada de raportare oficială este semestrul doi, le vom raporta formal către Curtea de Conturi până la sfârșitul anului”, a declarat Angela Munteanu.
Directorul ANSC a precizat că instituția a corectat deja deficiențele din evidența contabilă, a instituit comisii de stabilire a normelor de consum, a actualizat obiectivele strategice și a publicat pe site-ul oficial toate informațiile necesare privind achizițiile și deplasările, asigurând astfel o transparență decizională completă. De asemenea, s-a menționat că bugetul total gestionat de instituție în cei cinci ani auditați a fost de aproximativ 36 de milioane de lei, o sumă considerată modestă în raport cu alte entități publice, aspect care a impus o rigoare sporită în justificarea fiecărei cheltuieli.
Pe lângă audierea raportului dedicat ANSC, ordinea de zi a ședinței a inclus și formalizarea unei decizii interne a comisiei privind inițierea evaluării ex-post de impact a legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. De asemenea, membrii comisiei au programat audierea unui al doilea raport major de audit, referitor la performanța și eficientizarea energetică a clădirilor publice.
Ședințele Comisiei pentru control al finanțelor publice continuă să reprezinte un instrument esențial prin care Parlamentul monitorizează modul în care instituțiile statului implementează recomandările de bună guvernanță, asigurând cetățenii că resursele publice sunt utilizate într-un mod legal, eficient și transparent.
