Guvernul Republicii Moldova condamnă restricționarea presei la Tiraspol, avertizează asupra crizei ecologice și denunță încălcarea spațiului aerian

Chișinău, 30 septembrie 2026 – În urma ședinței Guvernului Republicii Moldova de miercuri, 30 septembrie 2026, reprezentanții Executivului au susținut o serie de declarații referitoare la cele mai presante provocări la adresa securității, economiei și mediului. Printre subiectele centrale s-au numărat abuzurile comise de structurile de la Tiraspol împotriva presei, seceta hidrologică severă de pe râurile Nistru și Prut, constrângerile bugetare curente, precum și incidentele grave legate de încălcarea spațiului aerian al țării.

Un punct major pe agenda discuțiilor a fost situația din regiunea transnistreană, în contextul recentelor reuniuni în formatul de negocieri 1+1. Oficialii au condamnat ferm apariția unei „liste negre” întocmite de Tiraspol, care vizează jurnaliștii de pe malul drept al Nistrului, limitându-le abuziv dreptul de a-și exercita profesia și încălcând flagrant libertățile fundamentale.

„Este evident că mesajul a fost vădit distorsionat și reflectă lipsa de etică elementară profesională. Nu acceptăm lecții de bună purtare și moralitate de la cei care răspândesc falsuri. Se îngrădește dreptul jurnaliștilor de pe malul drept de a activa în regiunea transnistreană, încălcând drepturile omului. Din acest punct de vedere, întreaga comunitate jurnalistică de pe malul drept poate fi considerată inclusă într-o listă neagră”, a declarat reprezentantul Guvernului responsabil de dosarul reintegrării. Acesta a adăugat că Executivul va continua comunicarea cu partenerii externi pentru a stopa aceste practici ilegale. Totodată, a fost condamnată lipsa de respect a Federației Ruse față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, demonstrată de organizarea unor acțiuni electorale neautorizate în regiune.

Pe plan ecologic, autoritățile au tras un semnal de alarmă privind o criză hidrologică regională de proporții. Râurile interne, inclusiv Nistru și Prut, se află sub cod roșu de secetă, rezervele de apă din lacurile de acumulare fiind la un nivel critic.

„Trebuie să înțelegem că avem un deficit de apă la nivel regional. Rezervele s-au epuizat, iar astăzi este situația în care exact ce vine din munți trece tranzit prin lacul de acumulare și vine în Republica Moldova. Este o situație fără precedent”, a explicat oficialul guvernamental din domeniul mediului, subliniind necesitatea adaptării infrastructurii naționale pentru captarea apei în perioadele cu precipitații abundente.

În ceea ce privește sectorul economic și energetic, Guvernul a reafirmat limitele cadrului bugetar actual. Costul implementării legii salarizării în sectorul public depășește 5 miliarde de lei, iar deficitul bugetar național se menține în jurul a 4-4,5%. Răspunzând solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sistemului de justiție, autoritățile au precizat că bugetul public național nu permite în prezent acoperirea unor cheltuieli adiționale masive. Totodată, pe plan energetic, oficialii au raportat stadiul pregătirilor pentru sezonul de încălzire 2026-2027 și au analizat fluctuațiile prețurilor la energia electrică pe bursele internaționale.

Un alt subiect de importanță critică a fost securitatea aeriană. Reprezentanții instituțiilor de forță au oferit detalii referitoare la două incidente recente în care aparate de zbor fără pilot au încălcat teritoriul național. O dronă a explodat în zona de nord a țării, lovind un pilon de telecomunicații la o înălțime de aproximativ 40 de metri, în timp ce un al doilea aparat a survolat spațiul aerian la o viteză de 400 km/h, intrând prin segmentul transnistrean.

„Monitorizăm atent survolarea ilegală a spațiului aerian. Toate aceste incidente vorbesc despre încălcarea de către Federația Rusă a neutralității și suveranității noastre naționale, punând în pericol viața cetățenilor noștri”, a subliniat oficialul din domeniul apărării. Pentru a preveni amenințările viitoare, Guvernul a anunțat accelerarea programelor de modernizare a Armatei Naționale, care includ dotarea cu sisteme radar și echipamente anti-dronă, un prim sprijin în acest sens fiind asigurat de partenerii internaționali, inclusiv prin asistență din partea Norvegiei. Autoritățile continuă negocierile pentru a identifica soluții tehnice optime în vederea protejării eficiente a spațiului aerian.