Guvernul propune o reformă istorică a administrației locale: Cele 32 de raioane vor fi comasate în trei mari regiuni pentru a consolida puterea primăriilor

Chișinău, 1 octombrie 2026 — Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, alături de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat joi, 1 octombrie, conceptul unei ample reforme de reorganizare a administrației publice locale de nivelul doi. Proiectul guvernamental prevede înlocuirea celor 32 de raioane actuale cu trei regiuni extinse – Nord, Centru și Sud –, obiectivul major fiind debirocratizarea sistemului, reducerea cheltuielilor administrative și transferul real al puterii decizionale și financiare către primăriile din țară.

Noua viziune arhitecturală a statului se bazează pe patru piloni fundamentali: reducerea numărului de regiuni, diminuarea competențelor la nivelul doi, tăierea numărului de funcționari și a birocrației regionale, și, ca rezultat direct, crearea unor primării mult mai puternice, capabile să răspundă rapid nevoilor cetățenilor.

„Esența acestei reforme este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor. Primarul și echipa sa știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan în cadrul conferinței. „Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunității. Iar asta înseamnă că nivelul doi trebuie să fie și el mai simplu pentru a transfera această putere la primării.”

Conform proiectului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, harta administrativă de nivelul doi va fi reconfigurată astfel:

• Regiunea Nord va cuprinde 11 foste raioane, însumând o populație de aproximativ 514.000 de locuitori, cu sediul administrativ la Bălți.
• Regiunea Centru va integra 13 foste raioane, deservind circa 670.000 de locuitori, cu sediul administrativ la Chișinău.
• Regiunea Sud va comasa 7 foste raioane, având o populație de peste 280.000 de locuitori, cu sediul la Cahul.

Statutul actualelor municipii Chișinău și Bălți va rămâne neschimbat, funcționând ca unități administrative separate de noile regiuni. De asemenea, UTA Găgăuzia își va păstra statutul special, în timp ce raionul Taraclia va fi reorganizat într-un municipiu de nivelul doi.

Un aspect central al reformei este garantarea menținerii serviciilor publice în proximitatea cetățenilor. Reprezentanții Guvernului au subliniat ferm că reorganizarea teritorială nu va însemna deplasarea locuitorilor pe distanțe lungi pentru obținerea de documente sau servicii esențiale.

„Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu o să-l trimitem la Bălți. Dacă merge la Soroca, va continua să meargă la Soroca”, a explicat Alexei Buzu. „Deciziile și serviciile zi de zi trebuie să fie mai aproape de cetățean, iar nivelul regional trebuie să se concentreze, în primul rând, pe coordonare, strategie, dezvoltare regională și proiecte mari, care depășesc hotarul unei singure localități, ajutând primăriile să atragă finanțări complexe.”

Instituțiile locale, precum școlile, spitalele, bibliotecile sau casele de cultură, vor rămâne în comunități și vor trece din administrarea raională în cea a primăriilor, care vor beneficia de bugete consolidate pentru a le gestiona eficient.

Reforma aduce și o eficientizare masivă a banului public, eliminând structurile administrative care se dublează. Noua conducere a regiunilor va fi desemnată pe baze democratice, odată cu alegerile locale generale programate pentru anul 2027. Cetățenii vor alege direct consilierii regionali, care, la rândul lor, vor vota președintele și vicepreședinții regiunii.

În perioada imediat următoare, Guvernul va definitiva pachetul legislativ necesar și va iniția un plan clar de tranziție, asigurând un proces transparent și o coordonare strânsă cu autoritățile publice locale actuale.