Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” conduc în topul celor mai transparente universități publice din țară

Chișinău, 15 octombrie 2026 — Liga Studenților din Basarabia (LSB) a prezentat joi, 15 octombrie 2026, în cadrul unui eveniment organizat la Artcor Creative Hub din Chișinău, rezultatele studiului de monitorizare „Topul celor mai transparente universități și scorurile obținute de fiecare instituție”. Cercetarea evaluează gradul de deschidere informațională a instituțiilor de învățământ superior de stat din Republica Moldova pe parcursul anului 2025 și marchează lansarea unei platforme digitale interactive, menite să faciliteze accesul studenților, al mediului academic și al publicului larg la datele de interes public din sistemul universitar.

Conform rezultatelor finale ale evaluării, cea mai transparentă instituție de învățământ superior finanțată de la bugetul de stat este Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), care a acumulat un scor de 69%. Pe locul al doilea s-a clasat Universitatea de Stat din Moldova (USM), cu un rezultat de 67%, fiind urmată pe poziția a treia de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC), care a obținut 66,5%.

Studiul a vizat 11 universități publice din Republica Moldova și a fost realizat pe baza unei metodologii preluate de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, adaptată specificului academic împreună cu experți în domeniu. Paginile web oficiale și răspunsurile instituțiilor au fost analizate prin prisma a opt zone de transparență și 55 de indicatori specifici, punctajul maxim posibil fiind de 100 de puncte. Cele opt domenii evaluate au inclus: accesul la date publice și transparența decizională, activitatea studențească, achizițiile publice, informațiile despre buget, transparența organizațională, resursele umane, etica și integritatea academică, precum și activitatea științifică.

„Scopul acestui studiu este să arătăm care este nivelul actual de transparență și ce aspecte necesită îmbunătățiri. Nu ne propunem să arătăm cu degetul că cineva este rău sau bun, ci să facem o analiză obiectivă asupra situației și să lucrăm în acest sens. Pentru universitățile care au depus deja un efort considerabil la capitolul transparență, rezultatele reprezintă o apreciere a muncii lor, iar instituțiile care au neglijat acest aspect pot vedea exact la ce indicatori trebuie să mai lucreze”, a declarat Silviu Plopa, președintele Ligii Studenților din Basarabia.

Principalele constatări pe domenii de analiză

Analiza detaliată pe categorii relevă atât progrese față de monitorizarea aferentă anului 2024, cât și o serie de carențe la nivelul comunicării instituționale:

• Activitatea studențească: Deși această categorie a avut cea mai mare pondere în evaluare, doar două universități publică integral informațiile și datele de contact ale structurilor de autoguvernare studențească, în timp ce 54,5% nu afișează deloc aceste date. De asemenea, doar 36,4% dintre instituții prezintă informații complete despre căminele studențești și criteriile de acordare a burselor, în timp ce 45,5% dispun de secțiuni dedicate oportunităților extracurriculare, de voluntariat și mobilități. Cel mai înalt grad de transparență la acest capitol a fost înregistrat de USM, ASEM și Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.
• Accesul la date publice și transparența decizională: Doar 27,3% dintre universitățile analizate dispun pe site-ul propriu de un compartiment dedicat transparenței decizionale, iar 45,5% publică integral datele de contact și orele de audiență ale conducerii. O singură instituție — Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) — publică deciziile Senatului pe pagina web. Totodată, 63,6% dintre instituții au oferit răspunsuri la cererile de acces la informații expediate de autori. Liderii categoriei sunt UPSC, USM și ASEM.
• Buget și achiziții publice: Toate cele 11 universități monitorizate au publicat planurile de achiziții publice, însă doar 45,5% au afișat rapoartele de monitorizare a executării contractelor, nicio instituție nepublicând pe site-ul propriu anunțurile de participare și rezultatele atribuirii pentru toate procedurile desfășurate. La capitolul buget, 63,6% dintre universități au publicat bugetul aprobat, dar numai 18,2% au făcut public raportul privind executarea bugetului pentru anul 2025. Clasamentul privind transparența bugetară este condus de Universitatea de Stat din Comrat, urmată de UTM și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB), în timp ce la achiziții publice primele poziții sunt ocupate de USARB, USM și ASEM.
• Transparența organizațională și resursele umane: Nicio instituție nu a publicat procesele-verbale ale ședințelor Senatului universitar, iar 81,8% nu au făcut publice informațiile referitoare la vizitele și deplasările de serviciu ale conducerii, singurele excepții pozitive fiind Academia „Ștefan cel Mare” a MAI și USARB. În domeniul resurselor umane, 91% dintre universități publică regulamentul de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor vacante și anunțurile de angajare, însă 63% nu afișează rezultatele finale ale concursurilor.
• Integritate și activitate științifică: Peste jumătate dintre instituții (54,6%) au publicat CV-ul rectorului și planul de acțiuni pentru asigurarea integrității și combaterea corupției (54%), însă nicio universitate nu a plasat pe pagina web declarațiile de avere și interese personale ale conducerii sau raportul integral al Comisiei de etică pentru anul 2025. În schimb, la capitolul cercetare, 90% dintre universități dispun de un compartiment dedicat științei și 81,8% promovează manifestările științifice organizate, primele locuri fiind împărțite de UPSC, USM și UTM.

În cadrul evenimentului a fost lansată și o platformă web interactivă dedicată transparenței universitare. Instrumentul digital permite vizualizarea profilului fiecărei instituții, compararea directă a scorurilor între universități și urmărirea evoluției indicatorilor în timp, prin raportarea datelor din 2025 la cele din 2024.

Dialog între studenți, mediul academic și autorități

Prezentarea studiului a fost urmată de un panel de discuții axat pe soluțiile de creștere a transparenței instituționale și de modernizare a guvernanței universitare.

„Pentru noi, acesta este, în primul rând, un proiect prin care susținem tinerii cu inițiative. Silviu a fost unul dintre participanții la programul nostru Tulip Youth Academy, unde a venit cu ideea de a realiza un studiu privind transparența universităților. Considerăm că această inițiativă ajută nu doar studenții atunci când caută informații despre instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, ci și universitățile, pentru a cunoaște mai bine atât lacunele care trebuie îmbunătățite, cât și aspectele la care stau foarte bine și care pot servi drept exemple de bună practică. Totodată, studiul sprijină și Ministerul Educației și Cercetării în evaluarea performanței instituțiilor la capitolul transparență”, a menționat Ecaterina Vâlcu, ofițeră de politici în cadrul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

„În ultima perioadă, la minister punem un accent foarte mare pe integritate și credem că, pe măsură ce universitățile vor deveni mai transparente, vom avea de câștigat și în privința altor valori fundamentale. O privire din exterior, în special din perspectiva studenților, ne ajută să vedem altfel lucrurile și să îmbunătățim procedurile interne. În paralel, avansăm în direcția digitalizării prin sistemele informaționale deja implementate, precum e-Admitere și HEMIS, dar și prin dezvoltarea noilor platforme e-Cercetare și e-ANACEC, care vor facilita colectarea datelor și vor spori vizibilitatea activității academice”, a afirmat Adriana Cazacu, secretară de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

„Se observă o evoluție pozitivă față de anul precedent și un efort vizibil din partea universităților de a publica informații despre activitatea instituțională și cea studențească. Pentru a asigura o transparență veritabilă, este nevoie însă de politici și proceduri foarte clare, deoarece transparența se raportează direct la imaginea și credibilitatea instituției. Este esențial să avem pagini web prietenoase și incluzive, adaptate inclusiv tinerilor cu necesități speciale, dar și să asigurăm publicarea anticipată a proiectelor de decizii ale Senatului, astfel încât întreaga comunitate academică să poată participa activ la procesul decizional”, a subliniat Mariana Iațco, conferențiar universitar și doctor în științe politice în cadrul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative a Universității de Stat din Moldova.

Studiul privind transparența universităților publice a fost realizat de Liga Studenților din Basarabia cu susținerea Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova și cu suportul metodologic al IDIS „Viitorul”.

Despre Liga Studenților din Basarabia

Liga Studenților din Basarabia este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova care reprezintă vocea și interesele studenților și ale tinerilor. Organizația desfășoară proiecte educaționale, civice și de advocacy, având ca obiective consolidarea capacităților structurilor de autoguvernare studențească, apărarea drepturilor studenților și promovarea bunei guvernanțe, a integrității și a transparenței în instituțiile de învățământ superior.