Guvernul Republicii Moldova aprobă reforme majore în sănătate, educație și mobilitate electrică, alături de un nou acord social cu Irlanda

CHIȘINĂU, 21 octombrie 2026 — Guvernul Republicii Moldova a adoptat, în cadrul ședinței de miercuri, 21 octombrie 2026, un pachet amplu de proiecte legislative și hotărâri menite să modernizeze serviciile publice, să eficientizeze utilizarea fondurilor de stat și să avanseze parcursul de integrare europeană al țării. Deciziile vizează instituirea unui mecanism național unic de evaluare a tehnologiilor medicale, crearea agențiilor teritoriale de educație, aprobarea Programului național de mobilitate electrică până în 2030 și semnarea Acordului de securitate socială cu Irlanda.

Reforma finanțării medicamentelor și noua strategie antidrog

Unul dintre principalele proiecte aprobate de Executiv instituie un mecanism național unic de evaluare a tehnologiilor medicale finanțate din bani publici. Reforma reorganizează responsabilitățile instituțiilor existente pentru a conecta direct beneficiul medical, costul tratamentului, negocierea prețului și decizia de finanțare în cazul medicamentelor compensate, al tratamentelor costisitoare și al dispozitivelor medicale.

Conform noii arhitecturi decizionale, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale devine autoritate națională de evaluare tehnică, fiind instituite totodată un Consiliu de deliberare format din 13 membri, un Consiliu interinstituțional de negociere cu șapte membri permanenți și un Consiliu de soluționare a contestațiilor. Sistemul introduce contracte de partajare a riscurilor cu producătorii și va fi implementat etapizat până în anul 2029.

În acest context, prim-ministrul a subliniat importanța direcționării riguroase a celor aproximativ 3 miliarde de lei alocate medicamentelor din bugetul total de circa 20 de miliarde de lei al sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală: „Nu avem atât de mulți bani și trebuie să ne asigurăm că cei puțini bani pe care îi avem să meargă acolo unde au cel mai mare impact pe sănătate.”

Tot în domeniul sănătății publice și al siguranței comunitare, Cabinetul de miniștri a aprobat Strategia națională în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2026–2032. Documentul răspunde noilor provocări legate de distribuția substanțelor psihoactive sintetice în mediul online, în condițiile în care în anul 2025 au fost înregistrate 744 de cazuri noi de evidență medicală privind consumul de droguri, față de 545 în anul 2024. Strategia structurează intervenția statului pe cinci dimensiuni: prevenirea bazată pe dovezi în școli și familii, integrarea tratamentului dependențelor cu serviciile de sănătate mintală, reducerea riscurilor de supradoză și a transmiterii infecțiilor, combaterea rețelelor de trafic și dezvoltarea sistemului național de avertizare timpurie.

Protecție socială pentru diaspora din Irlanda

Executivul a aprobat hotărârea pentru semnarea Acordului dintre Republica Moldova și Irlanda privind securitatea socială, document ce urmează a fi semnat în luna noiembrie. Acesta se alătură celor 23 de acorduri similare deja încheiate de Republica Moldova și vizează protejarea drepturilor celor aproximativ 30.000 de cetățeni moldoveni stabiliți în Irlanda.

Acordul acoperă pensiile pentru limită de vârstă, pensiile de dizabilitate, prestațiile cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale, precum și pensiile de urmaș.

„Un acord de securitate socială înseamnă că perioadele de contribuții sau de lucru care sunt realizate în Republica Moldova și în Irlanda vor fi cumulate pentru a stabili dreptul de acordare la pensie. Este un pas important privind drepturile cetățenilor noștri care au muncit în Moldova și în Irlanda”, a declarat reprezentanta Ministerului Muncii și Protecției Sociale în cadrul ședinței. Totodată, Guvernul a operat ajustări tehnice la regulamentele privind stabilirea și plata alocațiilor lunare de stat și a ajutorului material pentru anumite categorii de populație.

Înființarea agențiilor teritoriale de educație și tranziția către mobilitatea electrică

În continuarea reformei din educație, Guvernul a decis înființarea a 34 de agenții teritoriale de educație. Începând cu anul 2027, acestea vor prelua atribuțiile actualelor direcții de învățământ și se vor subordona Ministerului Educației și Cercetării, funcționând cu un număr optimizat de personal și încadrându-se în limitele resurselor financiare existente. Hotărârea include și un mecanism flexibil stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor pentru gestionarea rapidă a serviciului de transport școlar, facilitând alocarea autobuzelor și angajarea șoferilor fără bariere birocratice.

Pe segmentul infrastructurii și mediului, a fost aprobat Programul național de mobilitate electrică până în anul 2030. Documentul prevede dezvoltarea unei rețele naționale de cel puțin 600 de puncte publice de reîncărcare pentru vehiculele electrice, dintre care minimum 30% vor fi amplasate în afara capitalei. Obiectivele pentru anul 2030 mai includ creșterea ponderii vehiculelor electrice și hibride la cel puțin 15% din parcul auto național și reducerea emisiilor de dioxid de carbon din transportul rutier cu minimum 15% față de nivelul din 2022.

„Prin acest program ne propunem să reducem dependența țării de combustibilii fosili importați, să creăm condiții pentru investiții private și să apropiem Republica Moldova de standardele europene în domeniul mobilității electrice și de mediu”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.

De asemenea, a fost aprobat regulamentul care simplifică transmiterea costurilor investiționale formate în urma proiectelor finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) și din alte surse. Bunurile vor fi transmise primăriilor și asociațiilor de proprietari în condominiu imediat după recepția la terminarea lucrărilor, eliminând întârzierile de până la un an generate de așteptarea recepției finale.

Lecțiile privatizărilor, atragerea investițiilor și consolidarea securității

În debutul ședinței, prim-ministrul a analizat eficiența întreprinderilor de stat, arătând că, în afară de Energocom, Loteria Națională și Aeroportul Internațional Chișinău — care generează trei pătrimi din dividendele virate la buget —, rentabilitatea generală a companiilor de stat scade la 0,7%. Referindu-se la Hotelul Zarea din Chișinău, care a generat un profit de doar 29.000 de lei și a cărui tentativă recentă de privatizare nu s-a soldat cu succes, șeful Executivului a punctat necesitatea revizuirii cadrului legal pentru atragerea investitorilor: „Nu trebuie să ne facem iluzii că statul este un operator bun în sectoare atât de competitive.”

Printre măsurile identificate pentru deblocarea viitoarelor privatizări se numără reducerea pragului de intrare la licitații (care în prezent impune depunerea în numerar a unei garanții de 10% din prețul de pornire, echivalentul a circa 11 milioane de lei în cazul Hotelului Zarea), extinderea termenului de achitare a tranzacției de la 20 la cel puțin 60 de zile pentru a permite accesarea finanțărilor bancare, precum și oferirea unui pachet indicativ cu limitele urbanistice și avizele prealabile necesare reconstrucției.

„Sunt lecții importante, ne asumăm învățămintele din această încercare de privatizare, după 20 de ani încă o dată eșuată, dar nu ne dăm bătuți și cred că trebuie să mergem înainte și să aplicăm aceste lecții pentru alte privatizări”, a afirmat prim-ministrul. În paralel, membrii Guvernului au salutat lansarea unei noi linii tehnologice de producere a plăcilor de ghips la Bălți de către compania germană Knauf, o investiție de aproximativ 10 milioane de euro care a creat peste 45 de locuri noi de muncă și care consolidează capacitatea de export a țării, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

În domeniul afacerilor interne, apărării și bunei guvernări, Executivul a adoptat următoarele decizii:

• Crearea Registrului imaginilor faciale: Un instrument digital modern destinat Poliției pentru identificarea rapidă a persoanelor dispărute, a suspecților sau a persoanelor decedate neidentificate, cu verificarea obligatorie a rezultatelor de către specialiști calificați și respectarea strictă a datelor cu caracter personal.
• Fortificarea securității cibernetice: Instituirea funcției de director adjunct în cadrul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), în contextul în care sistemele informaționale ale statului sunt supuse zilnic atacurilor cibernetice de tip DDoS.
• Evaluarea instituțiilor publice: Aprobarea metodologiei de evaluare a conformității instituțiilor publice, în baza căreia, pe parcursul anului 2027, vor fi analizate atribuțiile, organizarea și finanțarea acestora.
• Alinierea la legislația europeană și actualizarea tratatelor: Aprobarea proiectului de lege privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale sau a torturii (transpunerea Regulamentului UE 2019/125), retragerea din protocolul semnat la Soci în 2017 privind transmiterea corpurilor delicte și denunțarea acordului din 1992 încheiat la Minsk privind restituirea valorilor culturale și istorice.
• Sprijin pentru administrația locală, cultură și apărare: Transmiterea gratuită a unui teren și a două construcții din proprietatea statului către municipiul Ungheni pentru proiecte de dezvoltare urbană, avizarea pozitivă a instituirii cabinetului primarului municipiului Bălți, scutirea de taxe la importul a 24 de instrumente muzicale cu coarde destinate Sălii cu Orgă pentru Colecția națională de instrumente muzicale, precum și aprobarea încorporării cetățenilor în serviciul militar în termen și cu termen redus pentru perioada octombrie 2026 – ianuarie 2027.

Decizii privind resursele umane

În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a aprobat mai multe numiri și eliberări din funcție:

• Doina Vozian a fost numită în funcția de directoare a Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, începând cu data de 26 octombrie 2026.
• Diana Văluță, doctor în științe medicale cu peste 25 de ani de experiență profesională, a fost numită în funcția de secretară de stat la Ministerul Sănătății din 26 octombrie 2026, având ca priorități programele de prevenție și screening, telemedicina și sănătatea mamei și copilului.
• Veaceslav Ciornîi va asigura interimatul funcției de director adjunct al Agenției de Mediu începând cu 26 octombrie 2026.
• Constantin Panaguța a fost numit șef adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat din 26 octombrie 2026, în urma demisiei Elenei Covaliuc începând cu 23 octombrie 2026.
• Raporturile de serviciu ale Nelei Rotaru în funcția de directoare generală adjunctă a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină vor înceta din data de 2 noiembrie 2026, în baza cererii de demisie.