Viceprim-ministrul Tánczos Barna prezintă bilanțul mandatului la conducerea Ministerului Agriculturii și solicită urgent rectificarea bugetară pentru sprijinirea fermierilor
București, 19 octombrie 2026 - Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a susținut luni, 19 octombrie 2026, o conferință de presă la sediul instituției, în cadrul căreia a prezentat bilanțul celor șase luni de activitate la conducerea ministerului. În contextul pregătirii predării mandatului către un guvern cu puteri depline, oficialul a trecut în revistă stadiul plăților către producătorii agricoli, noile apeluri de proiecte lansate și a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea alocării urgente a fondurilor la viitoarea rectificare bugetară pentru protejarea competitivității fermierilor români.
Una dintre principalele priorități ale mandatului interimar a fost deblocarea și accelerarea plăților către agricultori. În ultimele șase luni, în conturile fermierilor au fost virate peste 1,3 miliarde de euro prin agențiile de plăți și sub formă de plăți directe, la care se adaugă peste 1,56 miliarde de lei achitate din bugetul național. Pentru anul de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat plățile în proporție de 98,6%, restul fiind condiționat de dezvoltarea unor module informatice aflate în curs de finalizare. Totodată, campania de plăți în avans pentru anul de cerere 2026 a înregistrat un debut record: peste 103.000 de fermieri au avut sumele autorizate la finalul săptămânii trecute, urmând ca alte peste 100.000 de dosare să fie procesate în cursul zilei de luni.
Pe componenta de dezvoltare rurală și investiții, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a rambursat fermierilor peste 400 de milioane de euro în această perioadă de șase luni și a închis la termen jaloanele aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, prin AFIR au fost lansate apeluri de proiecte în valoare totală de peste 1,2 miliarde de euro, dintre care aproape un miliard de euro vizează capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru fermieri și autorități locale, alături de linii dedicate fermelor mici (108 milioane de euro), tinerilor fermieri, sectorului vitivinicol (11 milioane de euro) și floriculturii sau plantelor medicinale (5 milioane de euro).
„Sistemul funcționează, avem două agenții de plăți profesioniste care au dat dovadă și acum de implicare maximă, profesionalism și, cu siguranță, pentru viitoarea perioadă de programare, fondurile destinate agriculturii trebuie să rămână în totalitate la Ministerul Agriculturii și în gestionarea celor două agenții de plăți”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna.
În condițiile în care statutul de guvern interimar nu a permis adoptarea de ordonanțe de urgență, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a promovat noile scheme de ajutor de stat și programele de investiții sub formă de proiecte de lege în Parlament. Printre măsurile pregătite sau deja adoptate de legislativ se numără sprijinul pentru sectorul bovin (peste 54 de milioane de euro pentru aproximativ 750.000 de capete), schemele de susținere pentru sectorul suin și cel ovin-caprin (197 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor generate de pesta micilor rumegătoare), despăgubirile de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025 (229 de milioane de lei), precum și schemele pentru îngrășăminte și reducerea accizei la motorină pentru anul 2026. În paralel, au continuat programele de minimis pentru legume în spații protejate, usturoi și cartofi.
Pentru ca cele opt programe majore de sprijin să poată fi achitate până la finalul anului, ministrul interimar a subliniat că instituția are nevoie de o suplimentare bugetară cuprinsă între 1,2 și 1,5 miliarde de lei la viitoarea rectificare.
„Nu ministerul are nevoie de bani, ci fermierii care plătesc motorina la 11 lei, fermierii care plătesc îngrășămintele la preț dublu, fermierii care sunt în competiție cu ceilalți în celelalte state membre unde s-au dat aceste subvenții. De aceea este nevoie urgent de rectificare bugetară și de aceea are Ministerul Agriculturii nevoie de acea sumă de peste un miliard de lei imediat, ca până la sfârșitul anului să se facă și plăți”, a subliniat Tánczos Barna.
Oficialul a avertizat că scumpirea carburanților, a gazelor și a energiei electrice pune o presiune majoră pe producătorii autohtoni, în special în sectoarele avicol, de creștere a porcilor și de panificație, fiind necesară notificarea unor noi scheme naționale de ajutor de stat care să compenseze costurile per kilowatt-oră consumat.
„Motorina de 11 lei nu poate să fie o cheltuială sustenabilă în agricultură. Dacă statul nu vine în sprijinul fermierilor, foarte mulți producători vor avea probleme uriașe. În același timp, crește prețul la energie electrică și la gaze. În sectorul de creștere a porcilor, respectiv în sectorul avicol, provocările sunt uriașe pentru următoarea perioadă. Aceste două sectoare au nevoie urgent de intervenția statului pentru a limita efectul creșterii prețurilor în producție”, a punctat ministrul interimar.
Pe plan legislativ și structural, mandatul a inclus elaborarea unei noi legi pentru combaterea pestei porcine africane, aflată în dezbatere parlamentară. Proiectul combină sancțiuni drastice pentru transportul ilegal de animale, inclusiv confiscarea mijloacelor de transport, cu stimulente financiare de 20 de euro pe cap de animal pentru micii gospodari care își înregistrează și crotaliază efectivele. Totodată, ministerul a inițiat discuții cu Banca Mondială pentru reformarea mecanismului de gestionare a riscurilor climatice (intervenția DR-32), astfel încât fermierii să poată beneficia din primăvara anului viitor de asigurări care să acopere 80-90% din riscul de secetă, și a pregătit bazele unui proiect legislativ privind leasingul funciar, menit să faciliteze achiziția de terenuri de către agricultori și să limiteze specula imobiliară.
La nivel european, România a coagulat sprijinul mai multor state membre pentru flexibilizarea legislației privind gestionarea populației de urs brun, demers susținut de Slovacia și alte țări în Consiliu, și a format o coaliție alături de Grecia, Bulgaria, Croația și Cipru pentru modificarea normelor europene privind combaterea epizootiilor și utilizarea vaccinurilor, solicitând Comisiei Europene eliminarea interdicțiilor disproporționate la export. În ceea ce privește reluarea exporturilor de ovine și caprine, Tánczos Barna a precizat că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este pregătită să demareze vaccinarea imediat ce dozele promise din banca de vaccinuri a Comisiei Europene vor fi livrate României.
Referitor la tranzitul cerealelor provenite din Ucraina și la blocajele logistice, viceprim-ministrul a reiterat faptul că infrastructura națională trebuie să deservească în mod prioritar producția internă, prin reguli transparente de operare în Portul Constanța.
„Prioritatea numărul unu este susținerea fermierilor din România. Fermierii noștri au nevoie de trenuri, vagoane, infrastructură, reguli foarte clare de acces în port, prioritizare în port și respectarea planurilor din partea tuturor”, a conchis Tánczos Barna.
