Comisia pentru integrare europeană a avizat patru proiecte strategice privind susținerea IMM-urilor, mobilitatea urbană și interconectarea energetică

Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a avizat unanim, în cadrul ședinței de miercuri, 21 octombrie 2026, patru proiecte de lege menite să alinieze legislația națională la acquis-ul Uniunii Europene. Inițiativele legislative vizează armonizarea cadrului normativ aplicabil întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), reglementarea mobilității urbane durabile, promovarea achizițiilor publice de vehicule nepoluante și declararea utilității publice de interes național pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Strășeni–Gutinaș.

Alinierea regulilor de clasificare și noi instrumente financiare pentru IMM-uri

Primul proiect de lege aprobat de comisie propune modificarea cadrului normativ privind întreprinderile mici și mijlocii, un sector care reprezintă 99,7% din totalul celor 74.590 de întreprinderi din Republica Moldova, asigură circa 393.000 de locuri de muncă (71,6% din numărul total de salariați) și a generat în anul 2025 venituri din vânzări de 563 de miliarde de lei (73,4% din totalul pe economie).

Prezentat de Natalia Selevestru, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, proiectul finalizează procesul de racordare la standardele europene prin dublarea plafoanelor pentru întreprinderile mijlocii: plafonul cifrei de afaceri anuale va crește de la 25 la 50 de milioane de euro, iar cel al activelor totale se va majora de la 21,5 la 43 de milioane de euro, în echivalent lei. Totodată, documentul introduce reguli clare de stabilire a dimensiunii unei afaceri în funcție de legăturile acesteia cu alte companii (întreprinderi autonome, partenere sau legate), prevenind astfel fragmentarea artificială a grupurilor mari în scopul accesării ajutoarelor de stat.

În conformitate cu recomandările Comisiei Europene, în legislația națională este introdusă și categoria întreprinderilor mici cu capitalizare medie („small mid-caps”), care cuprinde companiile cu mai puțin de 750 de salariați și o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de până la 129 de milioane de euro, asigurând o tranziție graduală pentru firmele care depășesc pragurile unui IMM. Noile praguri de clasificare, regulile privind relațiile dintre întreprinderi și noua categorie de companii vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2028.

„Prin proiectul actual, noi urmărim să aliniem integral regulile de clasificare ale întreprinderilor cu cele europene, să diversificăm posibilitățile de finanțare și să creăm instrumente pentru susținerea exporturilor”, a declarat Natalia Selevestru, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, inițiativa legislativă creează baza legală pentru mecanisme de garantare, asigurare și finanțare a creditelor la export, desemnând Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) în calitate de agenție de credit la export. Pentru a stimula dezvoltarea pieței de capital, Fondul de garantare gestionat de ODA va putea garanta obligațiunile corporative emise de IMM-uri. În plus, proiectul instituie aplicarea obligatorie a „testului IMM” în analiza impactului de reglementare, obligând autoritățile să evalueze și să reducă sarcinile administrative înainte de a impune noi cerințe mediului de afaceri. În contextul sprijinului financiar extins prin agenda de reforme susținută de Uniunea Europeană, bugetul ODA a crescut de la 440 de milioane de lei în 2025 la circa 1,35–1,36 miliarde de lei în anul curent, permițând comasarea programelor în instrumentul „Creștem IMM”, majorarea granturilor până la 3 milioane de lei și creșterea garanției financiare maxime emise de ODA până la 20 de milioane de lei.

Planuri de mobilitate urbană durabilă și promovarea transportului nepoluant

Cele două proiecte din domeniul transporturilor și infrastructurii urbane au fost prezentate de Nicolai Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Proiectul de lege privind mobilitatea urbană stabilește cadrul general pentru elaborarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Adoptarea acestor planuri, fundamentate pe studii și modele de trafic în timp real, devine obligatorie pentru nodurile urbane din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) cu o populație de peste 100.000 de locuitori – municipiile Chișinău și Bălți – și opțională pentru celelalte orașe din țară. Localitățile care dispun deja de planuri de mobilitate vor avea la dispoziție un termen de doi ani pentru a le revizui în baza noii metodologii.

Noile reglementări inversează paradigma tradițională de planificare urbană, plasând cetățeanul și deplasarea pietonală pe primul loc în ordinea priorităților, urmate de transportul alternativ (biciclete, trotinete), transportul public în comun și, în ultimul rând, transportul privat. Totodată, legea oferă autorităților publice locale instrumente pentru reglementarea și gestionarea parcărilor publice și cu plată, amenajarea stațiilor și evacuarea vehiculelor abandonate de pe domeniul public.

„Este un mecanism pentru primării de a institui reguli clare de dezvoltare a mobilității, inclusiv și transportului rutier, cale ferată, aeroport, interconectarea între acestea (...) pentru că este baza pentru instituirea relațiilor cu donatorii externi pentru implementarea acestui plan de mobilitate urbană”, a subliniat Nicolai Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Cel de-al doilea proiect din sectorul transporturilor transpune Directiva 2009/33/CE și vizează promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute. Actul normativ instituie ținte minime obligatorii pentru achizițiile publice de vehicule nepoluante (electrice sau pe bază de hidrogen) realizate de autoritățile publice, calculate pe perioade de cinci ani: 13,5% pentru autoturisme, 5% pentru camioane și 23% pentru autobuze. Prevederile acestui proiect vor intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aplicându-se procedurilor de achiziții inițiate începând cu 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a tratatului de aderare.

Declararea utilității publice pentru linia electrică aeriană 400 kV Strășeni–Gutinaș

Ultimul subiect de pe ordinea de zi, prezentat de Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, vizează declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) de transport al energiei electrice de 400 kV Strășeni–Gutinaș, precum și a lucrărilor de modernizare și extindere a stației electrice de 330 kV Strășeni.

Aceasta reprezintă a treia linie strategică de interconexiune cu sistemul electroenergetic continental european, alături de liniile Vulcănești–Chișinău și Bălți–Suceava. Proiectul este finanțat integral printr-un grant în valoare de 130 de milioane de dolari oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii. Pe teritoriul Republicii Moldova, linia va avea o lungime de aproximativ 70 de kilometri (continuând cu circa 110 kilometri pe teritoriul României) și va traversa 25 de unități administrativ-teritoriale, toate oferind deja avize pozitive în etapa de cercetare prealabilă.

„Vorbim și de fiabilitatea sectorului electroenergetic, vorbim și de posibilitatea de a integra și mai multe regenerabile. Noi, până în 2028, de fapt, planificăm realizarea cuplării de piață de energie electrică și integrarea deplină (...) a pieței energiei electrice a Republicii Moldova cu cea europeană, și atunci această linie ne permite și tehnic să importăm mai mult, să exportăm mai mult”, a menționat Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Deși în Planul național integrat privind energia și clima termenul indicativ pentru acest proiect figura anul 2032, mobilizarea suportului financiar american permite devansarea termenului de finalizare a construcției pentru anul 2029. Următoarea etapă prevede realizarea studiului de impact social și de mediu în decurs de 16–18 luni, urmată de lucrările propriu-zise de proiectare, achiziții și construcție, estimate la alte 18 luni, concomitent cu derularea procedurilor de expropriere și despăgubire a proprietarilor de terenuri.

Toate cele patru proiecte de lege avizate de Comisia pentru integrare europeană urmează să fie înaintate spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului Republicii Moldova.