Eficiența auditului public și conlucrarea cu Curtea de Conturi, analizate la Comisia pentru control al finanțelor publice
Chișinău, 21 octombrie 2026 - Membrii Comisiei pentru control al finanțelor publice a Parlamentului Republicii Moldova s-au întrunit miercuri, 21 octombrie 2026, într-o ședință de lucru cu experți evaluatori pentru a analiza mecanismele de interacțiune dintre Legislativ și Curtea de Conturi. Discuțiile au vizat eficientizarea examinării rapoartelor de audit, creșterea gradului de implementare a recomandărilor de către instituțiile statului, precum și consolidarea independenței financiare și funcționale a instituției supreme de audit în contextul angajamentelor de integrare europeană.
În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au evidențiat provocările generate de volumul mare de documente supuse controlului parlamentar, în condițiile în care Curtea de Conturi elaborează anual între 60 și 80 de rapoarte de audit. Pentru a menține ritmul de examinare și a evita suprapunerile cu noile misiuni de audit din anul curent, comisia programează lunar audierea a câte trei rapoarte aferente ministerelor și solicită, începând cu luna septembrie, prezentarea scrisorilor către conducere anexate rapoartelor financiare, documente care reflectă direct deficiențele operaționale constatate. Totodată, deputații au subliniat necesitatea unei sistematizări mai sintetice a rapoartelor voluminoase, dar și nevoia de suplimentare a aparatului de consultanți al comisiei pentru monitorizarea riguroasă a recomandărilor.
Președintele Comisiei pentru control al finanțelor publice a explicat că structura parlamentară își asumă un rol de echilibru în stabilirea unor termene realiste de remediere a neconformităților, propunând totodată introducerea audierilor repetate de tip „follow-up” pentru cazurile complexe.
„Noi nu suntem bâtă, noi suntem o structură care e un fel de arbitri. Noi am avut situații când Curtea a stabilit un an, dar noi pe urmă, văzând că situația nu e reală, am spus: haideți cinci ani, dar raportați trimestrial ce ați făcut în perioada asta”, a menționat președintele comisiei, precizând că implicarea directă a comisiei prin demersuri oficiale a determinat, în unele cazuri stagnante de trei ani, soluționarea a circa 80% din recomandări în decurs de o săptămână.
Un subiect central al ședinței l-a constituit independența Curții de Conturi, aspect monitorizat atât în rapoartele Comisiei Europene, cât și în evaluările internaționale „Peer Review”. Deputații au arătat că autonomia funcțională și cea bugetară au fost deja reglementate legislativ, instituția având competența de a-și aproba propria structură și proiectul de buget fără imixtiunea Ministerului Finanțelor sau a Parlamentului, însă în limitele resurselor bugetare disponibile ale statului. În același timp, parlamentarii au atras atenția asupra necesității unei salarizări competitive pentru auditorii publici în raport cu sectorul privat și cu alte autorități autonome, menționând că, în urma consultărilor recente, coeficientul de salarizare a fost majorat, urmând ca noile reglementări privind legea salarizării să aducă ajustări suplimentare.
Vicepreședintele Comisiei pentru control al finanțelor publice, Vladimir Rusu, a subliniat că dialogul instituțional dintre Parlament și Curtea de Conturi funcționează ca un catalizator pentru responsabilizarea entităților auditate, urmând ca rapoartele anuale obligatorii ale Curții să fie dezbătute în plenul Legislativului până la sfârșitul anului.
„Astăzi cadrul normativ permite Curții de Conturi să-și realizeze atribuțiile independent, fără imixtiunea Parlamentului. La conlucrarea despre care tot se discută, aici mai mult e o platformă prin care noi ajutăm Curtea de Conturi să-și realizeze obiectivele sale. Într-un fel, autoritatea Parlamentului este utilizată în a impune și recomanda de la cel mai înalt nivel autorităților publice, fie locale, fie ministerelor, să execute bugetele”, a declarat Vladimir Rusu.
Referitor la cauzele care împiedică unele instituții să implementeze integral recomandările de audit, membrii comisiei au arătat că majoritatea restanțelor vizează proceduri de durată, precum evaluarea patrimoniului, înregistrarea contabilă a bunurilor și delimitarea masivă a terenurilor proprietate publică.
„În principiu, ca mari încălcări, vorbim despre contabilizarea și delimitarea terenurilor, niște chestii care sunt comune pentru toți. Marea majoritate din acestea sunt, din păcate, din lipsă de posibilități financiare de a le realiza, dar mai sunt și situații în care e lipsă de personal și de implicare din partea unei autorități publice”, a explicat vicepreședintele comisiei, Vladimir Rusu.
Pe de altă parte, președintele comisiei a apreciat că instituția de audit ar trebui să manifeste o exigență sporită în evaluarea activității entităților publice și a întreprinderilor de stat, menționând totodată impactul pozitiv al transparenței ședințelor comisiei, ale căror transmisiuni publice au ajuns la 9.000–10.000 de vizualizări, facilitând schimbul de bune practici între autoritățile publice locale.
În ceea ce privește planificarea anuală a misiunilor de audit, comisia transmite anual, până la data de 15 septembrie, circa 30 de propuneri colectate de la comisiile permanente, deputați și cetățeni. În urma discuțiilor cu experții evaluatori, membrii comisiei au convenit asupra oportunității de a organiza o ședință comună cu reprezentanții Curții de Conturi înainte de aprobarea programului anual de audit, pentru a analiza gradul de includere a subiectelor propuse. Evaluarea interacțiunii dintre Parlament și Curtea de Conturi va continua în următoarele săptămâni prin completarea unui chestionar dedicat și desfășurarea unor interviuri instituționale, rezultatele preliminare urmând să fie prezentate în cadrul unei viitoare ședințe a comisiei.
