Lucrările de renovare și eficientizare energetică au demarat la Spitalul Clinic de Psihiatrie și la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”
Chișinău, 23 octombrie 2026 — Ministerul Energiei și Ministerul Sănătății din Republica Moldova, alături de reprezentanții Uniunii Europene (UE), ai Băncii Europene de Investiții (BEI) și ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), au lansat oficial vineri, 23 octombrie 2026, lucrările de reabilitare și eficientizare energetică la Spitalul Clinic de Psihiatrie și la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” din Chișinău. Cele două unități sanitare sunt primele instituții care intră în etapa de execuție în cadrul Proiectului „Eficiența Energetică în Republica Moldova”, o inițiativă națională menită să reducă pierderile de energie și să modernizeze condițiile de tratament și de muncă din sistemul medical public.
Investiția face parte dintr-un pachet financiar în valoare totală de 72,4 milioane de euro, destinat modernizării a 10 spitale de importanță națională din Chișinău și Bălți. Finanțarea este asigurată printr-un efort comun al partenerilor internaționali și al Guvernului Republicii Moldova, incluzând un împrumut de 30 de milioane de euro din partea BERD, un împrumut de 30 de milioane de euro din partea BEI și un grant de investiții de peste 12,4 milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.
În urma auditurilor energetice și a evaluărilor tehnice realizate pentru cele 16 clădiri incluse în program, intervențiile vizează izolarea termică a clădirilor, înlocuirea ferestrelor, modernizarea sistemelor de încălzire și de ventilare, precum și îmbunătățirea siguranței antiincendiare și a accesibilității. La nivelul tuturor celor 10 instituții spitalicești beneficiare, măsurile implementate vor duce la reducerea consumului de energie cu aproximativ 40%, generând economii anuale estimate la 2,8 milioane de euro și diminuând emisiile de dioxid de carbon cu circa 6.600 de tone pe an. De noile condiții vor beneficia anual peste un milion de pacienți și mai mult de 10.000 de cadre medicale.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a evidențiat că reabilitarea clădirilor publice construite cu decenii în urmă reprezintă un pas esențial pentru îndeplinirea obiectivelor din Strategia Energetică până în anul 2050, care pune pe primul loc principiul eficienței energetice, precum și a țintei naționale de a renova anual cel puțin 3% din suprafața clădirilor publice. Potrivit oficialului, angajamentele asumate de țară prin Planul Național Integrat privind Energia și Clima prevăd economii anuale noi de 0,8% din consumul final mediu, echivalentul a circa 250 de milioane kWh raportat la nivelul din 2025 – suficientă energie pentru a încălzi aproximativ 25.000 de locuințe eficiente energetic.
„Kilowații economisiți prin modernizarea energetică a spitalelor înseamnă un consum mai mic, facturi reduse și o dependență mai scăzută față de energia importată. Pentru instituțiile medicale, înseamnă și clădiri în care căldura nu se mai pierde prin pereți și ferestre, temperaturi constante în saloane și mai puțini bani cheltuiți pentru energie, care pot fi folosiți pentru dotări, utilaje și, desigur, servicii medicale de calitate mai înaltă. Prin asemenea investiții demonstrăm că eficiența energetică înseamnă, în același timp, servicii publice de calitate, utilizarea responsabilă a banilor publici și un sistem energetic care răspunde nevoilor oamenilor”, a declarat Dorin Junghietu, ministrul Energiei.
La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a subliniat impactul direct pe care infrastructura spitalicească îl are asupra recuperării pacienților cu patologii complexe, care necesită spitalizări de săptămâni sau luni, dar și asupra activității corpului medical.
„Condițiile într-un spital nu sunt doar un detaliu administrativ. Asta face parte și din tratamentul lui, influențează viața de zi cu zi a pacientului, inclusiv a medicilor, care de fapt trebuie să-și canalizeze toată energia și efortul pentru pacient, nu să navigheze printr-o infrastructură care de fapt este învechită. Sănătatea mintală a fost de prea mult timp un domeniu în care necesitățile au depășit, de fapt, investițiile în ea și noi trebuie să recuperăm acest lucru. Este un proiect mai mult decât infrastructură, el va schimba modul și calitatea cum noi o să oferim servicii”, a afirmat Alexandru Gasnaș, ministrul Sănătății.
Gazda evenimentului, directorul interimar al Spitalului Clinic de Psihiatrie, Andrei Eșanu, a mulțumit partenerilor de dezvoltare și autorităților pentru sprijinul acordat, menționând că echipa instituției este pregătită să își adapteze activitatea pe durata șantierului, întrucât „eficiența energetică și această renovare înseamnă, în primul rând, condiții mai bune pentru pacienți și pentru angajații noștri”.
Prezentă la eveniment, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a punctat că modernizarea spitalelor reflectă beneficiile concrete ale parcursului european pentru cetățeni.
„Știu foarte bine că este mai dificil să vindeci un pacient, acest lucru nu se întâmplă atât de repede, dar dacă le oferim condiții pentru a se trata cu demnitate, acest lucru ajută deja foarte mult, iar acesta este obiectivul nostru prin acest proiect. Fiecare salon renovat și fiecare îmbunătățire a condițiilor dumneavoastră de muncă arată că parteneriatul nostru oferă rezultate practice”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.
Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Karl Nehammer, a subliniat că investiția se aliniază priorităților din Planul de creștere al UE pentru Moldova în domeniile eficienței energetice și sănătății, lucrările fiind atent planificate pentru a proteja siguranța pacienților și continuitatea actului medical.
„O fereastră poate schimba modul în care se simte o încăpere. Ea lasă lumina să pătrundă, păstrează căldura înăuntru și ajută ca un loc să devină mai confortabil. Într-un spital, acest lucru contează pentru pacienți și pentru echipele care îi îngrijesc. Vom măsura succesul după îmbunătățirea experienței pacienților și a personalului”, a declarat Karl Nehammer, vicepreședintele BEI.
Șeful Reprezentanței Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Republica Moldova, Giuseppe Grimaldi, a evidențiat rolul strategic al acestui prim program național de eficiență energetică destinat infrastructurii spitalicești.
„Dincolo de eficiența energetică pe termen scurt, acest proiect va contribui la securitatea energetică pe termen lung, prin consolidarea sustenabilității și a rezilienței infrastructurii din Republica Moldova. Reducerea consumului de energie și a expunerii la fluctuațiile de preț va asigura o utilizare mai eficientă a resurselor și va sprijini asistența medicală în țară”, a transmis Giuseppe Grimaldi, șeful Reprezentanței BERD în Republica Moldova.
Conform calendarului de implementare, alte patru spitale incluse în proiect urmează să ajungă la etapa de licitație până la sfârșitul anului 2026, iar următoarele patru sunt planificate pentru începutul anului 2027. Întregul program de modernizare a celor 10 instituții medicale naționale este prevăzut să se desfășoare până în luna iunie 2029.
