Încrederea cetățenilor și modernizarea administrării banilor publici, analizate la Chișinău în cadrul unui forum național

Chișinău, 6 noiembrie 2026 — Oficiali guvernamentali, experți internaționali, reprezentanți ai administrației publice locale, ai mediului de afaceri și ai societății civile s-au reunit vineri, 6 noiembrie 2026, la Chișinău, în cadrul evenimentului „Forumul privind Guvernanța Finanțelor Publice 2026”. Găzduit de Ministerul Finanțelor și organizat de asociația FinEdu Moldova, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos și în parteneriat media cu Monitorul Fiscal FISC.md, forumul s-a desfășurat sub genericul „Încrederea este noua monedă: creăm împreună valoare publică” și a avut drept scop identificarea soluțiilor practice pentru creșterea transparenței bugetare, eficientizarea cheltuielilor de stat și alinierea la standardele Uniunii Europene.

În deschiderea evenimentului, Maaike Keizer, șefa adjunctă a misiunii din cadrul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, a subliniat că fiecare leu din buget aparține cetățenilor și că transparența presupune nu doar publicarea datelor, ci și explicarea pe înțelesul tuturor a modului în care sunt cheltuiți banii publici. Totodată, diplomata a evidențiat importanța consolidării capacităților financiare la nivel local, astfel încât comunitățile să dispună de mai multă autonomie și să fie pregătite pentru absorbția viitoarelor fonduri europene.

Președintele FinEdu Moldova, Iuri Cicibaba, a atras atenția asupra faptului că în spatele cifrelor, impozitelor și regulilor fiscale se află relația fundamentală dintre stat și cetățean, bazată pe încredere reciprocă.

„Încrederea nu se instituie prin lege, prin hotărâri de Guvern și ordinele Ministerului Finanțelor și nu poate fi înscrisă ca indicator într-un buget. Încrederea se construiește prin decizii explicate, prin responsabilitate, prin transparență și prin rezultatele atinse. Banii publici aparțin societății, responsabilitatea pentru buna lor administrare revine instituțiilor, dar încrederea se construiește împreună”, a declarat Iuri Cicibaba, președintele FinEdu Moldova.

Perspectiva integrării europene a fost abordată de Henrik Huitfeldt, șeful adjunct de unitate în cadrul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN). Acesta a menționat că alinierea Republicii Moldova la cadrul economic și fiscal al Uniunii Europene, în contextul Capitolului 17 de negociere, se bazează pe trei piloni esențiali: un cadru bugetar pe termen mediu (CBTM) robust, reguli fiscale credibile ancorate în criteriile de la Maastricht (un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB) și supravegherea exercitată de o instituție fiscală independentă.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a reiterat angajamentul instituției de a transforma limbajul tehnic al finanțiștilor într-un mesaj accesibil publicului larg și a îndemnat cetățenii să utilizeze instrumentele interactive de vizualizare a execuției bugetare disponibile pe portalul ministerului.

„Avem responsabilitatea și dorința ca fiecare leu colectat la bugetul public să îl direcționăm prioritar la acele cheltuieli care au un impact mai mare pentru cetățeni. Prioritatea în cheltuiala banului public rămâne a fi cetățeanul, confortul și responsabilitatea autorităților ca fiecare leu să fie direcționat spre cetățeni”, a afirmat Victoria Belous, ministra Finanțelor.

Rezultatele Barometrului încrederii în finanțele publice

Un moment central al forumului l-a constituit prezentarea concluziilor laboratoarelor regionale „Public Finance Trust Labs” — organizate anterior la Bălți, Comrat, Ialoveni și Cahul — și a rezultatelor primului „Barometru al încrederii în finanțele publice”, expuse de Marius Braga, manager de proiect în cadrul FinEdu Moldova, și sintetizate în încheierea lucrărilor de secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Natalia Doroftei.

Conform datelor colectate în cadrul barometrului:

• Nivelul mediu de încredere a respondenților în modul în care sunt gestionate finanțele publice este de 2,5 din 5, 48% dintre participanți indicând o încredere redusă sau inexistentă, deși percepția asupra evoluției din ultimii trei ani arată o tendință moderată de îmbunătățire.
• 62% dintre respondenți consideră că digitalizarea îmbunătățește în mare și foarte mare măsură administrarea finanțelor publice.
• Cei trei factori majori care ar spori încrederea cetățenilor în sistemul finanțelor publice sunt: mai multă transparență (63%), utilizarea mai eficientă a banilor publici (53%) și rezultate mai clare ale cheltuielilor publice (45%).

Planificare bugetară, investiții strategice și conformare voluntară

Lucrările forumului au continuat cu sesiuni tematice dedicate întregului ciclu de guvernanță financiară:

• Planificarea bugetară și orientarea spre rezultate: Dina Roșca, secretar general al Ministerului Finanțelor, și Maia Sava, secretară de stat în cadrul aceleiași instituții, împreună cu Wojciech Paczyński, manager de program la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, au analizat rolul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu și corelarea strategiilor sectoriale cu resursele financiare disponibile. A fost evidențiat mecanismul de revizuire a cheltuielilor publice (spending reviews), legiferat pentru a evalua fiecare sector o dată la șapte ani, cu ținta de a identifica economii de cel puțin 10% pentru realocare către politici prioritare. În anul 2026, acestui exercițiu îi sunt supuse sectoarele agriculturii, serviciilor economice și educației. Totodată, s-a discutat despre operaționalizarea viitorului Consiliu Fiscal independent.
• Investiții publice și sustenabilitatea datoriei de stat: Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, a explicat că selecția proiectelor investiționale se bazează pe maturitatea documentației tehnice, efectul multiplicator în economie, costurile ulterioare de mentenanță și impactul climatic. În ceea ce privește datoria sectorului public, aceasta constituie în prezent 38,8% din PIB (formată în proporție de 60% din datorie externă, cu o rată medie ponderată a dobânzii de 2,6%, și 40% din datorie internă), iar serviciul datoriei reprezintă 7,4% din veniturile proprii ale bugetului de stat, menținându-se în limitele de sustenabilitate.
• Administrarea veniturilor și securitatea economică: Directoarea Serviciului Fiscal de Stat, Elena Țîbîrnă, a subliniat tranziția instituției de la un organ de control la un partener al mediului de afaceri, axat pe analiză de risc și prevenție.

„Eficiența unui Serviciu Fiscal de Stat nu este bazată pe câte amenzi sau penalități au fost calculate. Noi ne dorim o conformare de cel puțin 90%, ca să dispară frica din partea contribuabililor, să știe că Serviciul Fiscal de Stat, prin măsuri de conformare, mizează pe faptul că businessul va achita de bunăvoie toate datoriile față de stat”, a punctat Elena Țîbîrnă.

La rândul său, directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie, a evidențiat echilibrul dintre facilitarea comerțului legitim — 98% dintre exporturi fiind procesate pe culoarul verde și peste 160 de companii având statutul de Agent Economic Autorizat (AEO) — și securizarea frontierei prin control ulterior și analiză de risc. Sesiunea a fost completată de intervenția lui Anders Stridh, expert în cadrul Agenției Fiscale din Suedia, care a prezentat bunele practici europene în stimularea conformării voluntare prin echitate.

Achiziții publice, control financiar, comunicare și dezvoltare locală

În partea a doua a evenimentului, dezbaterile s-au concentrat pe execuția cheltuielilor, controlul fondurilor, comunicarea cu cetățenii și reziliența autorităților locale:

• Achiziții publice, control și audit extern: În cadrul panelului moderat de secretara de stat Elena Grumeza, directorul Agenției Achiziții Publice, Gheorghe Movileanu, a prezentat prevederile noii Legi nr. 325 privind achizițiile publice și ale viitorului sistem informatic „e-Achiziții”, care va digitaliza întregul proces, de la planificare până la monitorizarea executării contractelor. Noua legislație ajustează pragurile pentru achizițiile de valoare mică (600.000 de lei pentru autoritățile centrale, 800.000 de lei pentru cele locale la bunuri și servicii și 1.000.000 de lei pentru lucrări) și pune accent pe criteriul calitate-preț. Totodată, șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat, Victoria Cujbă, a detaliat noile atribuții ale instituției în supravegherea bugetară, controlul fondurilor europene și coordonarea națională antifraudă în calitate de punct de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), iar Tatiana Caraman, reprezentanta Curții de Conturi, a abordat importanța controlului intern managerial și a comunicării accesibile a rapoartelor de audit.
• Comunicare publică și educație financiară: Rodica Musteața-Staci (directoarea Monitorului Fiscal FISC.md), Corina Pavlișciuc (manager de proiect, FinEdu Moldova) și Cristina Nicolau (șefa Direcției comunicare și protocol din cadrul Ministerului Finanțelor) au analizat metodele prin care datele bugetare complexe pot fi aduse mai aproape de cetățeni, menționând instrumente precum ghidul „Bugetul pentru cetățeni” și Portalul Execuției Bugetare (PEB).
• Finanțe locale și absorbția fondurilor UE: Panelul dedicat comunităților locale a reunit-o pe Natalia Sclearuc (șefa Direcției generale politici și sinteză bugetară, Ministerul Finanțelor), care a precizat că, la nivel național, bugetele locale sunt formate în proporție de circa 30% din venituri proprii și defalcări și 70% din transferuri de la bugetul de stat. Primarul satului Sireți, Leonid Boaghi, a împărtășit experiența localității sale în atragerea a peste 7 milioane de euro din proiecte în ultimii șase ani și emiterea de obligațiuni municipale, semnalând însă provocarea asigurării resurselor pentru cofinanțare. Aspectele practice ale execuției de casă au fost explicate de Maria Cotorobai, șefa Trezoreriei Regionale Cahul, iar Emilia Cebotari, secretară generală adjunctă a Guvernului, a prezentat pregătirile Cancelariei de Stat pentru trecerea Republicii Moldova de la statutul de beneficiar de asistență externă la cel de gestionar al fondurilor structurale europene, prin standardizarea ghidurilor pentru primării și dezvoltarea unor mecanisme de sprijin pentru proiecte mature.

În încheierea forumului, reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai FinEdu Moldova au subliniat rolul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în dezvoltarea soluțiilor digitale pentru sectorul public și au anunțat că digitalizarea finanțelor publice va constitui tema principală de deschidere a următoarei ediții a forumului.

Despre FinEdu Moldova și proiectul „FinEdu for Public Finance”

FinEdu Moldova este o organizație dedicată promovării educației financiare în Republica Moldova, având misiunea de a dezvolta competențele financiare ale cetățenilor, tinerilor, antreprenorilor și funcționarilor publici. Prin proiectul „FinEdu for Public Finance”, implementat în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, organizația extinde conceptul de educație financiară către înțelegerea modului în care sunt administrați banii publici, facilitând dialogul dintre instituțiile statului, autoritățile locale și societate pentru o guvernanță transparentă și responsabilă.