Curtea de Conturi a examinat conformitatea gestionării banilor și a patrimoniului public de către Curtea Constituțională în anii 2023–2025

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul unei ședințe publice, raportul auditului conformității asupra proceselor aferente gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Curtea Constituțională în perioada 2023–2025. Misiunea de audit a avut drept scop evaluarea modului în care unica autoritate de jurisdicție constituțională din țară a administrat fondurile alocate de la bugetul de stat și bunurile publice aflate în gestiune, în raport cu prevederile cadrului normativ în vigoare.

Potrivit raportului prezentat în plen de către raportoarea Tatiana Eloi, în perioada 2023–2025, Curții Constituționale i-au fost precizate alocații bugetare în sumă totală de 89,7 milioane de lei, dintre care au fost executate cheltuieli de casă în valoare de 82,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă un nivel de executare de 91,8%. Cea mai mare pondere în structura bugetului a revenit cheltuielilor de personal, care au însumat 70,9 milioane de lei (circa 78,3%), fiind urmate de cheltuielile pentru bunuri și servicii, în valoare de 14,5 milioane de lei (circa 16%).

În urma verificărilor efectuate, echipa de audit a constatat că activitatea financiară și administrativă s-a desfășurat, în linii generale, în limitele cadrului legal, însă au fost identificate o serie de deficiențe operaționale și de reglementare internă care necesită remediere.

„În baza procedurilor de audit aplicate, prin prisma asigurării limitate oferite și exclusiv în raport cu obiectivele de audit stabilite, auditul public extern nu a identificat abateri semnificative de la cadrul normativ aplicabil pentru activitățile, procesele și operațiunile supuse examinării. Totodată, auditul a evidențiat unele aspecte care au fost necesare de a fi comunicate conducerii pentru luare de atitudine”, a declarat Tatiana Eloi în cadrul ședinței.

Principalele constatări ale misiunii de audit

Verificările s-au concentrat asupra proceselor de planificare bugetară, remunerare a muncii, achiziții publice, cheltuieli de protocol și administrare a patrimoniului:

• Planificarea și executarea bugetului: Deși gradul de valorificare a mijloacelor alocate a înregistrat o evoluție pozitivă semnificativă, crescând de la 84,75% în anul 2023 până la 97,6% în anul 2025, în unele cazuri planificarea nu a fost deplin corelată cu necesitățile reale. Acest fapt a generat solduri nevalorificate la finele perioadelor de gestiune, în special la categoriile „bunuri și servicii” (4,05 milioane de lei) și „cheltuieli de personal” (3,15 milioane de lei). Reprezentanții Curții Constituționale au explicat că o parte dintre aceste economii s-au datorat sprijinului financiar oferit de partenerii externi de dezvoltare pentru organizarea unor conferințe și congrese internaționale.
• Gestiunea resurselor umane și salarizarea: Auditul a relevat raportarea incompletă către Ministerul Finanțelor a numărului de funcții vacante (de exemplu, în anul 2024 au fost raportate 7 funcții vacante din totalul real de 23, iar în 2025 au fost raportate 8 din 22), precum și incertitudini în aplicarea plafonului legal de 30% pentru funcțiile de conducere. Totodată, acordarea sporurilor cu caracter specific, în valoare totală de circa 6,6 milioane de lei pe parcursul celor trei ani, s-a realizat uniform, fără ca regulamentul intern să individualizeze condițiile specifice de activitate, gradul de risc și procentul aplicabil fiecărei funcții.
• Achizițiile publice: În perioada auditată, instituția a efectuat achiziții de bunuri, lucrări și servicii în valoare de circa 20,2 milioane de lei, iar valoarea parcului auto a crescut de la 2,8 milioane de lei în 2023 la 5,2 milioane de lei în 2025, ca urmare a reînnoirii mijloacelor de transport. Auditorii au semnalat că, la procurarea a patru automobile, specificațiile tehnice din caietele de sarcini au inclus caracteristici detaliate specifice unei categorii restrânse de vehicule și cerințe privind originea geografică a producției pentru trei dintre acestea, ceea ce a condus la participarea unui singur operator economic. De asemenea, a fost constatată practica efectuării unor plăți în avans la sfârșitul anului, în special pentru servicii comunale, prin utilizarea repetată a acelorași documente primare.
• Administrarea patrimoniului public: Patrimoniul imobiliar gestionat de Curtea Constituțională include două clădiri cu suprafața totală de 559,7 metri pătrați (în valoare de 17,7 milioane de lei) și un teren public primit în comodat de la Agenția Proprietății Publice (APP) pe un termen de 49 de ani. Auditul a depistat neconcordanțe între documentele de transmitere, rapoartele de evaluare și Registrul patrimoniului public în ceea ce privește suprafața (0,0811 ha față de 0,076 ha) și valoarea terenului (800,8 mii de lei față de 8,8 milioane de lei), precum și înregistrarea neconformă a acestuia în conturile bilanțiere în locul celor extrabilanțiere.
• Controlul intern și auditul intern: Funcția de auditor intern în cadrul Curții Constituționale a rămas vacantă pe întreg parcursul anilor 2023–2025, după ce la singurul concurs organizat în anul 2024 nu a fost depus niciun dosar. Cumularea acestor atribuții de către angajații Direcției finanțe, administrare și achiziții a lipsit conducerea entității de o evaluare independentă a sistemului de control intern managerial.

Măsuri de remediere și angajamente instituționale

Pe parcursul desfășurării misiunii de audit, Curtea Constituțională a întreprins deja primele acțiuni de remediere, înregistrând corespunzător în evidența contabilă 26 de active în valoare de 43,4 mii de lei și inițiind demersurile oficiale către Agenția Proprietății Publice pentru semnarea unui acord adițional care să alinieze datele juridice și contabile ale terenului aferent sediului instituției. De asemenea, instituția a anunțat un nou concurs pentru suplinirea funcției de auditor intern.

„Exactitatea datelor cadastrale și financiare este fundamentul protejării patrimoniului public”, a subliniat președinta Curții de Conturi în timpul dezbaterilor, îndemnând ambele entități să consolideze mecanismele de verificare încrucișată și control preventiv.

Totodată, plenul Curții de Conturi a apreciat nivelul înalt de responsabilitate demonstrat de entitatea auditată în implementarea recomandărilor din misiunea de audit precedentă, desfășurată în anul 2019, care au fost realizate în proporție de 91%. Datorită reevaluării clădirii administrative, inventarierii patrimoniului și reclasificării regulamentare a activelor, hotărârea anterioară a fost propusă spre excludere din regimul de monitorizare.

În încheierea rundei de întrebări și răspunsuri, conducerea Curții Constituționale a reiterat deschiderea instituției pentru îmbunătățirea proceselor interne de guvernanță și conformare.

„Noi am analizat foarte atent toate recomandările și vreau să vă asigur, din partea mea, ca președinte al acestei instituții, că ele vor fi executate”, a afirmat președinta Curții Constituționale.