Curtea de Conturi a evaluat gestionarea banilor și a patrimoniului public de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova în anii 2023–2025
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat marți, 17 noiembrie 2026, raportul auditului conformității asupra proceselor aferente gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova în perioada 2023–2025. Misiunea de audit public extern a avut drept scop evaluarea modului în care instituția prezidențială a respectat cadrul legal în utilizarea alocațiilor de la bugetul de stat și în administrarea bunurilor proprietate publică, identificând atât progrese în disciplina instituțională, cât și o serie de deficiențe operaționale și contabile care necesită remediere.
Potrivit raportului prezentat în plen de auditoarea publică principală Vera Borșevschi, verificările nu au relevat încălcări majore ale legislației în vigoare, însă au scos în evidență necesitatea consolidării controlului intern în domenii precum planificarea bugetară, evidența contabilă a mijloacelor fixe și documentarea unor cheltuieli curente.
„Auditul public extern nu a identificat abateri semnificative de la cadrul normativ aplicabil pentru activitățile, procesele și operațiunile supuse examinării. Constatările identificate nu au avut impact semnificativ asupra subiectului auditat și asupra realizării obiectivelor de audit stabilite și, în consecință, nu influențează concluzia generală de audit”, a declarat Vera Borșevschi în cadrul ședinței.
În perioada 2023–2025, Aparatul Președintelui a valorificat resurse financiare în sumă totală de 110,2 milioane de lei din cele 121,6 milioane de lei alocate prin legile bugetare anuale, înregistrând un nivel mediu de executare de 90,6%. Soldurile nevalorificate au constituit 11,5 milioane de lei, situație care, în opinia auditorilor, indică nevoia unei alinieri mai riguroase a estimărilor bugetare la capacitatea reală de implementare a activităților. Pe segmentul achizițiilor publice, instituția a procurat bunuri, servicii și lucrări în valoare totală de 25,9 milioane de lei, însă rata de realizare a planurilor anuale de achiziții a scăzut de la 85,6% în anul 2023 până la 74,8% în anul 2025, lăsând nevalorificate necesități planificate în valoare de 7,7 milioane de lei.
Analiza gestionării resurselor umane a arătat că efectivul aprobat al instituției s-a redus cu 56 de unități (aproximativ 37%), de la 151 de posturi în 2023 la 95 în 2025. Diminuarea s-a produs în principal pe seama funcțiilor de deservire tehnică și auxiliară, ca urmare a transmiterii complexului patrimonial Condrița către Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului. Deși rata de ocupare a crescut statistic de la 61% la 73%, Aparatul Președintelui s-a confruntat în continuare, în anul 2025, cu un deficit mediu de 26 de unități de personal. Pe acest fond, la finele anului 2025 erau acumulate 1.666 de zile de concediu neutilizate pe ansamblul instituției, unii angajați având restanțe cuprinse între 76 și 223 de zile, fapt ce generează riscuri financiare și dificultăți în planificarea activităților. Cheltuielile de personal au însumat 80,8 milioane de lei, fiind executate în proporție de 97,5%.
În ceea ce privește deplasările în interes de serviciu, personalul instituției a efectuat 189 de vizite cu cheltuieli totale de 3,3 milioane de lei, respectând plafoanele legale de cazare și diurnă, dar cu unele omisiuni în prezentarea rapoartelor privind rezultatele deplasărilor. Totodată, serviciile de protocol au însumat 2,1 milioane de lei (68% din alocațiile precizate), auditorii constatând lipsa devizelor estimative la etapa de planificare a primirii delegațiilor și casarea centralizată a unor bunuri, fără individualizare pe evenimente.
Un subiect central al dezbaterilor a vizat administrarea patrimoniului public și darea în exploatare a complexului de clădiri ale Președinției, reconstruit cu suportul Guvernului Turciei în valoare de 9 milioane de euro. Deși valoarea lucrărilor a fost reflectată în contabilitate, procesul de recepție finală, demarat încă la sfârșitul anului 2019, nu a fost finalizat din cauza deficiențelor tehnice la sistemele de semnalizare și stingere a incendiilor, obiecțiile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nefiind soluționate integral. Conform planului de acțiuni actualizat, recepția finală este preconizată pentru luna ianuarie 2029.
De asemenea, auditul a semnalat erori în calcularea uzurii după reevaluarea a patru clădiri gestionate (evaluate la 597,4 milioane de lei), neînregistrarea în contabilitate a unor bunuri amplasate pe perimetrul entității (o îngrădire metalică și două havuzuri), gruparea mai multor bunuri distincte sub un singur număr de inventar în 80 de cazuri, precum și neasigurarea transmiterii către Agenția Proprietății Publice a două terenuri cu suprafața de 1,333 hectare, în valoare de 1,5 milioane de lei. În gestiunea instituției au fost identificate și stocuri de materiale aferente distincțiilor de stat în valoare de cel puțin 453 de mii de lei, care și-au pierdut relevanța după depășirea evenimentelor pentru care au fost achiziționate.
În pofida acestor carențe, Curtea de Conturi a apreciat nivelul ridicat de conformare a instituției față de misiunea de audit precedentă din anul 2019, constatând un grad de implementare a recomandărilor anterioare de 93% (șase recomandări executate integral și două parțial), motiv pentru care hotărârea din 2019 a fost propusă spre excludere din regimul de monitorizare.
Prezentă la ședință, secretara generală adjunctă a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Lilia Tonu, a oferit explicații privind impedimentele întâmpinate, menționând că întârzierea dării în exploatare a sediului Președinției este cauzată de neconcordanțele dintre documentația tehnică din anii 2009 și 2018 și situația reală din teren, în prezent fiind în desfășurare o evaluare tehnică integrală pentru reproiectarea sistemului antiincendiar. Referitor la stocurile de distincții inactuale, aceasta a precizat că a fost pregătit un demers către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării în vederea efectuării unei analize spectrale și stabilirii valorii de piață a materialelor componente.
„Aparatul Președintelui tratează cu maximă seriozitate recomandările Curții de Conturi. Suntem conștienți că în activitatea noastră sunt anumite deficiențe care necesită a fi îmbunătățite și noi ne asumăm angajamentul că o să lucrăm asupra acestor aspecte și o să îmbunătățim procesele”, a subliniat Lilia Tonu în concluzia audierilor.