Primăria municipiului Chișinău a prezentat raportul de activitate pentru anii 2023–2026: 80% dintre angajamentele asumate sunt deja realizate sau în implementare
Chișinău, 6 noiembrie 2026 - Conducerea Primăriei municipiului Chișinău și șefii subdiviziunilor municipale au prezentat vineri, 6 noiembrie 2026, în cadrul forumului „Primăria la raport”, găzduit la Palatul Republicii, bilanțul activității administrației publice locale pentru perioada 2023–2026, precum și proiectele majore care definesc dezvoltarea capitalei pe termen lung. Evenimentul a reunit reprezentanți ai misiunilor diplomatice, parteneri de dezvoltare, primari, consilieri municipali și locali, alături de specialiști din diverse domenii, având drept scop asigurarea transparenței decizionale și evaluarea progreselor înregistrate în modernizarea infrastructurii și creșterea calității vieții locuitorilor.
În deschiderea forumului, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a subliniat că municipalitatea înregistrează în prezent cea mai bună situație financiară din ultimii 30 de ani, reușind să depășească multiple crize și să transforme capitala printr-o planificare riguroasă și investiții constante.
„Astăzi, la trei ani după 2023, suntem la 80% a lucrurilor care deja au fost implementate sau cele în implementare pe care le-am promis cetățenilor. Iar asta ne caracterizează pe noi ca echipă și ca familie mare a Primăriei Chișinău: lucrul făcut și rezultatele furnizate”, a declarat primarul general Ion Ceban.
Stabilitate financiară, proiecte strategice și cooperare internațională
Conform datelor prezentate de viceprimarul Olesea Pșenițchi, veniturile bugetului municipal au crescut în ultimii trei ani cu peste 38%, de la 7 miliarde de lei la circa 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au înregistrat o creștere de 46,6%, ajungând la aproape 11 miliarde de lei. Ponderea datoriei publice raportată la veniturile proprii se situează la doar 11,3%, mult sub plafonul legal de 30%, ceea ce confirmă o gestionare financiară eficientă și oferă municipalității capacitatea de a atrage noi fonduri externe. Numai în anul 2026, planul de dezvoltare al capitalei prevede investiții de 2,7 miliarde de lei.
Datorită credibilității financiare, Primăria Chișinău gestionează un portofoliu de proiecte investiționale cu finanțare externă de peste 5 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro), derulate în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană. Printre proiectele strategice majore se numără:
- Extinderea și modernizarea rețelei stradale: demararea lucrărilor de extindere a bulevardului Mircea cel Bătrân (proiect de 22 de milioane de euro, cu șase benzi de circulație), reabilitarea străzii Industriale (centura mică a sectorului Ciocana) și proiectarea străzii Mesager.
- Reabilitarea podurilor: după finalizarea lucrărilor la podul Mihai Viteazul și avansarea reparațiilor la podul de pe bulevardul Renașterii, a fost aprobat acordul de prefinanțare în valoare de 10 milioane de euro pentru reabilitarea podului de pe strada Ismail, nereparat din anul 1968.
- Apă, canalizare și mediu: modernizarea stației de epurare a apelor uzate (contract de 170 de milioane de lei semnat pentru etapa finală), schimbarea a 120 de kilometri de rețele de apeduct și canalizare, proiectarea unei noi stații de captare a apei la Vadul lui Vodă, reabilitarea albiei râului Bâc pentru prevenirea inundațiilor (proiect de peste 500 de milioane de lei), precum și securizarea gunoiștii temporare din sectorul Ciocana (unde au fost depozitate peste un milion de tone de deșeuri) și finalizarea stației de transfer și sortare a deșeurilor.
În paralel, după cum a menționat Bogdan Cazacu, specialist principal în cadrul Direcției Relații Externe, municipalitatea are în derulare 17 proiecte active finanțate prin programe ale Uniunii Europene (precum Interreg, Horizon Europe și Urbact), inclusiv proiectul de revitalizare a monumentului istoric Moara Roșie, și colaborează cu peste 75 de orașe partenere și 18 orașe înfrățite.
Infrastructură urbană, mobilitate și amenajarea sectoarelor
Viceprimarul Ilie Ceban a trecut în revistă proiectele de infrastructură rutieră și mobilitate urbană. În ultimii ani, au fost reabilitate sute de kilometri de drumuri și trotuare, o atenție deosebită fiind acordată intrărilor în oraș (șoseaua Hâncești, șoseaua Muncești, Calea Orheiului) și arterelor intersectoriale (străzile Meșterul Manole, Florilor, Nicolae Dimo, Sarmizegetusa, Burebista, Decebal, Hristo Botev și Ismail).
Pentru fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere, în anul 2024 a fost creat Centrul de monitorizare a traficului, au fost reconfigurate intersecții aglomerate, au fost iluminate 73 de străzi și 300 de treceri de pietoni, fiind amenajate și 50 de treceri supraînălțate. Parcul urban de transport public a fost suplimentat în total cu peste 400 de unități, dintre care 102 autobuze și troleibuze de capacitate mare doar în ultimul an. De asemenea, au fost extinse benzile dedicate transportului public, au fost instalate 70 de stații noi de așteptare, 257 au fost reparate, iar 33 de stații au fost dotate cu panouri informative digitale. Totodată, în toate sectoarele sunt în proces de amenajare parcări de captură (Park & Ride) pentru a facilita accesul locuitorilor din suburbii.
La nivelul sectoarelor capitalei, pretorul sectorului Buiucani, Vasile Moroi, a prezentat sinteza lucrărilor realizate în ultimii trei ani, a căror valoare cumulativă se ridică la 689 de milioane de lei pentru proiectele finalizate, la care se adaugă 33 de obiective multianuale aflate în derulare, în valoare de 360 de milioane de lei. S-a intervenit în peste 1.500 de curți de bloc, au fost amenajate circa 5.000 de locuri de parcare doar în ultimul an, au fost schimbate 681 de ascensoare, reparate 97 de acoperișuri și 96 de subsoluri, instalate 258 de terenuri de joacă noi și reparate alte 494, reabilitate 40 de parcuri și scuaruri și plantați peste 200.000 de arbori și arbuști cu balot.
În ceea ce privește viziunea urbanistică până în anul 2040, viceprimarul Svetlana Dogotaru a prezentat progresele în elaborarea Planului Urbanistic General (PUG) și a Planului de Mobilitate Urbană. Studiile de fundamentare au fost supuse unor ample consultări publice, fiind înregistrate și protocolate peste 700 de propuneri, iar municipalitatea pregătește tranziția de la un plan static la un PUG dinamic, bazat pe baze de date digitale și instrumente inteligente de analiză.
Educație, sănătate și protecție socială: investiții directe în oameni
Domeniul social și cel educațional concentrează o parte majoră a resurselor municipale. Viceprimarul Victor Pruteanu a evidențiat că Primăria Chișinău implementează peste 120 de servicii sociale, dintre care 40 sunt unice în regiune, având peste 380.000 de beneficiari, în timp ce peste 200.000 de persoane (din 17 categorii sociale) călătoresc gratuit sau cu facilități în transportul public.
„De aici din scenă se vede de fapt ce este cu adevărat orașul: este oameni”, a punctat viceprimarul Victor Pruteanu.
În sistemul educațional municipal, care cuprinde peste 150.000 de copii și 16.000 de angajați, bugetul alocat a ajuns la 5 miliarde de lei. Andrei Pavaloi, șef adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, a precizat că în ultimii ani au fost deschise sau reabilitate peste 10 grădinițe (alte două fiind în șantier și nouă în proiectare) și au fost investite 126 de milioane de lei în extinderea școlilor, în condițiile în care numărul elevilor din Chișinău crește anual cu circa 3.000. După eficientizarea energetică a 13 școli și cinci grădinițe, municipalitatea a demarat un proiect de 660 de milioane de lei pentru reabilitarea termică a încă 52 de grădinițe, care deservesc peste 70% din preșcolarii capitalei. De asemenea, au fost reparate 43 de săli de sport, 77 de terenuri sportive școlare, peste 1.000 de blocuri sanitare și au fost construite 230 de pavilioane noi în grădinițe. Prin programe educaționale unice, Primăria finanțează grupele cu program prelungit pentru peste 31.000 de elevi din clasele primare (319 milioane de lei investiți) și clasele cu profil pentru peste 13.000 de elevi (365 de milioane de lei).
În domeniul sănătății și asistenței sociale, Aliona Drăgănel, șefa interimară a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, a menționat investițiile de peste un miliard de lei realizate în cele 29 de instituții medicale municipale. Printre programele medico-sociale unice se numără asigurarea gratuită cu produse lactate pentru 1.039 de copii în primul an de viață, protezarea dentară gratuită pentru 2.475 de persoane vulnerabile, compensarea chiriei cu 2.000 de lei lunar pentru tinerii specialiști din sănătate și programul municipal de fertilizare in vitro, datorită căruia s-au născut deja 45 de copii. Totodată, peste 100.000 de persoane au beneficiat de ajutoare materiale în valoare totală de peste o jumătate de miliard de lei, iar pentru seniori a fost deschis Centrul de zi „Toamna de Aur”, un al doilea centru urmând să fie inaugurat în sectorul Ciocana.
Pentru protecția drepturilor copilului, șefa interimară a direcției de profil, Dorina Lambarschi, a raportat investiții de 290 de milioane de lei în perioada 2023–2026 pentru gestionarea unei rețele de 59 de servicii sociale. Printre realizări se numără extinderea creșelor sociale pentru copii cu vârsta între patru luni și trei ani (de la o grupă în 2023 la cinci grupe cu 60 de locuri în 2026), găzduirea a 72 de mame și 123 de copii în centrele maternale, asistarea anuală a 445 de copii în cele patru centre pentru copii cu dizabilități (alte două centre urmând să fie deschise în sectoarele Buiucani și Ciocana), serviciul „Respiro”, asistența pentru 377 de copii aflați în situații de stradă și susținerea a 74 de tineri orfani sau fără îngrijire părintească în cele cinci locuințe sociale asistate.
Dezvoltarea suburbiilor, economie, tineret și cultură
În cele 18 suburbii ale capitalei (35 de localități), Primăria Chișinău a investit în ultimii șapte ani peste 1,4 miliarde de lei în peste 600 de proiecte. Numai în ultimii trei ani, transferurile directe din bugetul municipal au depășit 350 de milioane de lei pentru peste 250 de proiecte de infrastructură rutieră, extinderea rețelelor de apă și canalizare în 14 localități, modernizarea școlilor, grădinițelor și centrelor de sănătate, amenajarea stadioanelor și extinderea rutelor de transport public, municipalitatea achitând integral și costurile pentru iluminatul public stradal din suburbii.
Pe plan economic, șeful Direcției Economie, Comerț și Turism, Roman Vitiuc, și directorul Centrului Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Petru Gurgurov, au subliniat că în Chișinău activează peste 44.190 de agenți economici (60% din totalul pe țară), care angajează peste 340.000 de persoane și generează o cifră de afaceri de peste 570 de miliarde de lei, asigurând circa 65% din contribuțiile la bugetul public național. Prin programul municipal „Start-up pentru tineri și migranți”, al cărui grant maxim a fost majorat la 250.000 de lei, au fost finanțate 70 de afaceri cu granturi în valoare de 14 milioane de lei, care au mobilizat investiții în economie de 41,8 milioane de lei și au creat circa 600 de locuri noi de muncă. De asemenea, peste 16.400 de persoane au urmat cursuri gratuite de educație antreprenorială, peste 7.000 au beneficiat de consultanță, iar în cadrul Incubatorului Municipal de Afaceri activează 10 companii rezidente din domeniul IT. În sectorul turismului, eforturile de promovare internațională au dus la un număr record de 356.900 de turiști cazați în Chișinău în anul 2025 (circa un milion de înnoptări) și la creșterea duratei medii de ședere de la 1,5 la 3,5 zile, iar în iunie 2026 Chișinăul a fost ales membru al Consiliului Federației Mondiale a Orașelor Turistice.
Reprezentanții tinerilor, Nicoleta Șova și Cătălin Moroi, au evidențiat creșterea de peste 30 de ori a bugetului municipal destinat activităților de tineret. Rețeaua celor cinci centre de tineret din sectoarele capitalei a înregistrat peste 227.000 de vizite în ultimii trei ani, implicând peste 2.000 de voluntari. Municipalitatea a alocat peste 12 milioane de lei în programe de granturi pentru organizațiile de tineret, finanțează anual cu un milion de lei consiliile elevilor și organizează evenimente de amploare precum „Chișinău Youth Fest”, care a adunat la ultima ediție peste 100.000 de participanți. Totodată, Centrul Municipal de Tineret Chișinău a devenit în 2024 prima instituție din Republica Moldova membră a Agenției Europene pentru Informare și Consiliere pentru Tineri (ERYICA).
În sfera culturii, șefa Direcției Cultură și Patrimoniu Cultural, Alina Tabacari, a raportat investiții de peste 28 de milioane de lei în ultimii trei ani pentru modernizarea și dotarea celor cinci școli de artă (unde studiază 3.597 de copii, municipalitatea acoperind 80% din costul orelor de studiu) și a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” cu cele 27 de filiale ale sale, care au înregistrat peste 3 milioane de vizite directe. Printre proiectele culturale de referință se numără inaugurarea Centrului de cultură și creație „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, reabilitarea Centrului Național de Creație „Buciumul”, restaurarea unei clădiri istorice din centrul orașului pentru crearea Centrului de cultură „Eugen Doga” (investiție de aproape 19 milioane de lei), precum și digitalizarea a peste 1.800 de obiective de patrimoniu. Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic susținut de colectivul de seniori de la Centrul comunitar de zi din suburbia Budești.
