Evaluarea și evidența patrimoniului cultural național, analizate la Ministerul Culturii de Comisia pentru control al finanțelor publice

Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice a desfășurat miercuri, 4 noiembrie 2026, o ședință în teritoriu la sediul Ministerului Culturii, având pe ordinea de zi audierea publică a raportului Curții de Conturi asupra rapoartelor financiare consolidate ale ministerului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2025. Reuniunea a reunit deputați, auditori ai Curții de Conturi, conducerea Ministerului Culturii, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai Agenției Proprietății Publice și directori ai instituțiilor culturale subordonate, scopul principal fiind identificarea soluțiilor interinstituționale pentru remedierea carențelor istorice în evidența contabilă a patrimoniului cultural național.

În anul 2025, Ministerul Culturii și cele 18 instituții subordonate au administrat un patrimoniu în valoare totală raportată de 3,1 miliarde de lei, înregistrând venituri de 850,2 milioane de lei și cheltuieli de 829 de milioane de lei. În urma misiunii de audit public extern, aprobată în luna mai 2026, Curtea de Conturi a emis o opinie contrară și a formulat 17 recomandări, dintre care 14 reprezintă recomandări reiterate din anii precedenți. Până la momentul audierii, patru recomandări au fost implementate integral, zece au fost realizate parțial, iar trei se află în curs de inițiere, gradul total de implementare constituind 38,24%, cu termen-limită stabilit pentru 21 februarie 2027.

„Cea mai mare problemă care există este că sunteți practic unicul minister care, pe parcursul a mai mulți ani de zile, Curtea de Conturi vine cu raport cu opinie contrară, ceea ce este cumva o carență mare și noi am vrea să găsim acele soluții împreună”, a declarat președintele Comisiei pentru control al finanțelor publice, Adrian Lebedinschi, în deschiderea ședinței.

Principala deficiență care a stat la baza emiterii opiniei contrare vizează neînregistrarea integrală în evidența contabilă a activelor moștenirii culturale. Potrivit datelor prezentate de șefa echipei de audit din cadrul Curții de Conturi, Tatiana Popa, din totalul de 914,4 mii de bunuri muzeale deținute de instituțiile de profil, doar 10,9 mii de exponate (1,2%), în valoare de 1,05 miliarde de lei, erau reflectate contabil la finele anului 2025. De asemenea, în evidența contabilă nu se regăseau 656 de edificii de cult cu statut de monument ocrotit de stat și 130 de clădiri gestionate de minister.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Culturii și directorii de muzee au explicat că procesul de evaluare presupune o expertiză științifică, istorică și culturală complexă, îngreunată de numărul redus de experți acreditați și de resursele financiare limitate. Cu toate acestea, ritmul de inventariere a fost accelerat: toate muzeele și-au actualizat planurile etapizate, iar până în prezent au fost inventariate suplimentar 21.384 de bunuri muzeale, dintre care 7.318 piese au fost deja evaluate și luate în evidența contabilă la o valoare cumulată de 28,47 milioane de lei. Totodată, ministerul a inventariat 57 dintre cele 130 de construcții neînregistrate și a transmis către Agenția Proprietății Publice dosarele pentru 19 terenuri în valoare de 118,59 milioane de lei.

„Progresul înregistrat în acest an este mult mai mare decât în anii precedenți. Mai mult ca atât, din ceea ce a fost planificat, eu observ că cu 10 procente se va depăși în acest an ceea ce este. Problema este clară, noi recunoaștem că este așa problemă, acumulată de 35 de ani această problemă, și încercăm s-o rezolvăm”, a subliniat secretarul de stat al Ministerului Culturii, Corneliu Cirimpei.

Un alt subiect major abordat în ședință a vizat evidența patrimoniului național în domeniul cinematografiei. Din cele aproximativ 5.000 de filme care constituie fondul cinematografic național, doar 53 de producții, evaluate la 9 milioane de lei, figurează în evidența contabilă a ministerului, restul arhivei fiind dispersată între SA „Moldova-Film”, SA „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”. Pentru remedierea situației, Ministerul Culturii a instituit o comisie specială de inventariere și definitivează metodologia de evaluare specifică producțiilor cinematografice, urmând să fie identificată și o soluție optimă pentru depozitarea centralizată în condiții de siguranță a peliculelor.

Totodată, auditorii au atras atenția asupra discrepanțelor de 578,9 milioane de lei între datele ministerului și cele ale instituțiilor publice la autogestiune privind valoarea clădirilor și terenurilor gestionate, precum și asupra necesității de contabilizare a prejudiciilor de 25,5 milioane de lei cauzate patrimoniului cultural prin intervenții neautorizate la două monumente de arhitectură din municipiul Chișinău. Reprezentanții ministerului au confirmat că suma prejudiciilor a fost preluată în evidența contabilă de către Agenția de Inspectare a Monumentelor, dosarele aflându-se în procedură judiciară și penală, iar reconcilierea datelor patrimoniale cu instituțiile subordonate va fi finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie.

În ceea ce privește managementul financiar, discuțiile au acoperit necesitatea aprobării noii metodologii de finanțare a celor 16 organizații teatral-concertistice — care în 2025 au beneficiat de subvenții în sumă de 424,6 milioane de lei —, consolidarea controlului intern asupra subvențiilor acordate organizațiilor necomerciale și instituțiilor mass-media, precum și promovarea noii Legi a monumentelor. Noul cadru legislativ va permite crearea unui sistem informațional digitalizat al monumentelor istorice, interoperabil cu Registrul bunurilor imobile, pentru a preveni înstrăinarea sau mutilarea clădirilor de patrimoniu.

La finalul audierilor, membrii Comisiei pentru control al finanțelor publice și reprezentanții Ministerului Finanțelor au convenit asupra organizării unor sesiuni de instruire metodologică pentru contabilii și specialiștii din sectorul cultural, în vederea uniformizării procedurilor de raportare financiară și accelerării procesului de evaluare a patrimoniului public.

„Voi sunteți pilonii noștri de bază și ne reprezentați statul. De aceea vreau, prin intermediul dumneavoastră, să mulțumim pentru activitate întregilor dumneavoastră colective și să vă dorim succes”, a conchis președintele comisiei parlamentare, Adrian Lebedinschi.