Reforma sistemului de gestionare a ariilor naturale protejate de stat a fost dezbătută în cadrul unor audieri publice

Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde a organizat miercuri, 4 noiembrie 2026, în incinta Parlamentului Republicii Moldova, audieri publice cu privire la gestionarea ariilor naturale protejate de stat. Evenimentul a reunit deputați, reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai Agenției „Moldsilva”, directori de rezervații științifice și parcuri naționale, cercetători din mediul academic, sindicaliști și reprezentanți ai societății civile, având drept scop evaluarea arhitecturii instituționale actuale, analiza eficienței mecanismelor de control și identificarea soluțiilor optime pentru reformarea sectorului.

În deschiderea ședinței, conducerea comisiei parlamentare a subliniat importanța strategică a fondului ariilor protejate în contextul schimbărilor climatice și al presiunilor antropice tot mai accentuate, punctând necesitatea unui dialog constructiv între toate părțile implicate.

„Ariile naturale protejate reprezintă nu doar tezaurul ecologic al țării noastre, ci și principala noastră garanție pentru protejarea biodiversității, conservarea patrimoniului natural și asigurarea securității ecologice pentru generațiile viitoare”, a declarat președintele Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde în deschiderea audierilor.

Situația actuală și provocările sistemului

Conform datelor prezentate în cadrul audierilor de către Ministerul Mediului și Agenția „Moldsilva”, suprafața totală a ariilor naturale protejate din Republica Moldova constituie circa 209.000 de hectare. În prezent, sistemul se caracterizează printr-o fragmentare instituțională pronunțată. Aproximativ 91.800 de hectare se suprapun cu fondul forestier gestionat de „Moldsilva” — dintre care 18.400 de hectare sunt administrate de patru rezervații cu structuri specializate, iar 73.400 de hectare se află în gestiunea întreprinderilor silvice — în timp ce restul de circa 120.000 de hectare sunt gestionate de autorități publice locale și alți deținători de terenuri, adesea fără structuri administrative proprii sau planuri de management.

În anul 2025, cheltuielile pentru gestionarea ariilor protejate din sistemul Agenției „Moldsilva” au însumat aproximativ 96,6 milioane de lei, peste 90% din această sumă fiind acoperită din resursele proprii ale entităților silvice, iar circa 10% de la bugetul de stat. Reprezentanții ministerului au atras atenția că, deși lucrările silvice autorizate nu sunt incompatibile cu regimul de protecție, finanțarea conservării preponderent din valorificarea masei lemnoase poate genera contradicții între obiectivele economice și necesitățile stricte de conservare a biodiversității.

Crearea unei instituții dedicate și alinierea la standardele europene

Pentru a răspunde angajamentelor asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană și în Planul de creștere pentru Republica Moldova, Ministerul Mediului a prezentat conceptul de reformă instituțională. Acesta prevede crearea Instituției Publice „Administrația Ariilor Naturale Protejate”, prin reorganizarea și extinderea atribuțiilor la nivel național ale Instituției Publice „Parcul Național Orhei”.

Noua entitate va avea rolul de a elabora și monitoriza implementarea planurilor de management, de a monitoriza habitatele și speciile și de a aplica măsuri de conservare și restaurare ecologică, în timp ce funcția de control de stat va rămâne în competența Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

„Ceea ce urmărim este ca obiectivele de conservare a habitatelor și speciilor să fie asigurate printr-o instituție publică specializată, în timp ce gospodărirea fondului forestier să continue să fie exercitată de către entitățile silvice competente”, a explicat Vitalie Drăgan, șeful Direcției politici în domeniul biodiversității, conservării naturii și biosecurității din cadrul Ministerului Mediului.

Conform proiectului propus, structura noii instituții va include un aparat central și patru direcții regionale (Nord, Centru, Sud-Vest și Sud-Est). Pentru prima etapă, în contextul rigorilor bugetare, este prevăzut un efectiv-limită de 30 de unități de personal (15 în aparatul central și 15 în teritoriu), prin preluarea celor 16 unități existente la Parcul Național Orhei și suplimentarea cu 14 posturi noi. Bugetul estimat pentru operaționalizarea instituției în anul 2027 este de circa 9,39 milioane de lei, asigurat de la bugetul de stat.

În paralel, Ministerul Mediului lucrează la proiectul Legii privind protecția naturii, care va transpune integral directivele europene „Păsări” și „Habitate”. De asemenea, a fost demarat procesul de tranziție de la cele 61 de situri ale rețelei Emerald la rețeaua europeană Natura 2000, proces susținut printr-un grant european în valoare de 2 milioane de euro, implementat de un consorțiu format din organizații neguvernamentale din Cehia și Republica Moldova (Societatea Ecologică „Biotica” și Asociația Obștească „EcoContact”), alături de specialiști ornitologi.

Viziuni și propuneri ale specialiștilor și societății civile

În cadrul dezbaterilor, deputații, managerii ariilor protejate, reprezentanții mediului academic și cei ai organizațiilor de profil au salutat intenția de a separa funcțiile de conservare de cele de exploatare economică, dar au formulat o serie de rezerve și recomandări privind modul de implementare a reformei:

• Capacitatea instituțională și finanțarea: Mai mulți vorbitori — printre care Mihai Cârlig (Parcul Național Orhei), Gheorghe Manic (Rezervația „Codrii”), Dionisie Boaghe (doctor, profesor) și Gabriel Mărgineanu (Societatea Ecologică „Biotica”) — au semnalat că un efectiv de doar 15 specialiști în teritoriu este insuficient pentru a administra și monitoriza peste 200.000 de hectare la nivel național și pentru a gestiona fluxul mare de vizitatori. De asemenea, deputatul Gheorghe Lazărenco a subliniat necesitatea identificării unor mecanisme financiare care să permită instituției să acumuleze și să utilizeze venituri proprii din servicii educaționale și ecoturism pentru dezvoltarea infrastructurii de profil.
• Personalitatea juridică și atragerea fondurilor externe: Fosta ministră a mediului, Rodica Iordanov, alături de managerii rezervațiilor, a atras atenția asupra riscului ca transformarea rezervațiilor actuale în simple direcții regionale fără personalitate juridică să blocheze capacitatea acestora de a aplica individual la proiecte și granturi internaționale sau naționale. Totodată, s-a solicitat delimitarea clară în legislație a noțiunilor de „administrare” (atribuție a ministerului) și „gestionare” a terenurilor și măsurilor de conservare.
• Cercetarea științifică și protecția angajaților: Reprezentantul Grădinii Botanice, doctorul în științe biologice Pavel Pânzaru, a pledat pentru finanțarea integrală de la bugetul de stat a activităților din rezervațiile științifice și stoparea exploatărilor miniere în zonele de calcare cu specii endemice. La rândul său, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură „Sindsilva”, Ghenadie Grubîi, a solicitat includerea sindicatelor în consultările privind reorganizarea, pentru a proteja drepturile și locurile de muncă ale angajaților din cadrul rezervațiilor.

„Noi, silvicultorii, nu ne temem de reformă. Ne preocupă ca, în grabă de a schimba instituțiile, să nu pierdem oamenii, experiența și capacitatea de a proteja pădurile și ariile naturale. Natura are nevoie de instituții eficiente, dar înainte de toate are nevoie de oameni care își cunosc meseria și de resurse pentru a o face”, a menționat Ghenadie Grubîi.

În încheierea audierilor, membrii Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde au îndemnat toate instituțiile și organizațiile participante să transmită în scris propunerile și analizele tehnice, inclusiv rapoartele consiliilor științifice ale rezervațiilor, pentru a fi examinate pe platforma parlamentară și integrate în procesul de definitivare a cadrului normativ.