Proiecte pentru dotarea serviciilor de urgență și digitalizarea transporturilor, aprobate în comisia parlamentară de profil din Republica Moldova

Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova s-a întrunit miercuri, 4 noiembrie 2026, pentru a examina și supune votului un pachet amplu de inițiative legislative menite să modernizeze infrastructura de intervenție în situații de urgență, să digitalizeze sectorul transporturilor și să alinieze cadrul normativ național la directivele Uniunii Europene.

În cadrul ședinței, membrii comisiei au analizat douăsprezece subiecte aflate pe ordinea de zi, aprobând rapoarte și avize pentru proiecte ce vizează facilități fiscale și vamale în proiecte de reziliență, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, reglementarea comunităților de energie și combaterea fraudelor cu instrumente de plată fără numerar.

Facilități fiscale pentru dotarea salvatorilor și lansarea sistemului MD-Alert

Unul dintre principalele proiecte susținute unanim de comisie, atât în prima, cât și în a doua lectură, este proiectul de lege nr. 390 privind acordarea facilităților fiscale și vamale aplicabile importului și livrării de mărfuri și servicii destinate implementării proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și a rezilienței Republicii Moldova”.

Prezentat de Victor Grosu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, documentul urmărește valorificarea integrală a resurselor externe fără a necesita alocări suplimentare de la bugetul de stat.

„Scopul proiectului este instituirea unui regim de facilități fiscale pentru bunurile și serviciile procurate în cadrul acordului de împrumut încheiat între Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ce presupune dotarea cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, situațiilor de urgență, sisteme de avertizare și echipamente de intervenție. Proiectul va contribui la creșterea siguranței și protecției cetățenilor prin dotarea serviciilor de intervenție cu tehnică, echipamente și sisteme moderne, asigurând utilizarea eficientă a finanțării externe pentru consolidarea capacității de prevenire și răspuns la situații de urgență”, a declarat Victor Grosu.

Conform datelor prezentate în ședință, doar 14% din parcul actual de autospeciale de intervenție corespunde standardelor moderne, restul tehnicii provenind din donații de mâna a doua sau din perioada sovietică. Prin acest program sunt vizate 43 de autovehicule de prevenție (deja achiziționate) și 43 de autospeciale de intervenție. Totodată, economiile generate de scutirile fiscale – estimate la peste 5 milioane de euro – vor permite finanțarea subcomponentei dedicate sistemului de avertizare timpurie MD-Alert, al cărui cost estimativ este de 4,7 milioane și care urmează să devină funcțional la sfârșitul anului 2027.

Digitalizarea transporturilor și armonizarea cu legislația europeană

Comisia a aprobat, cu nouă voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege nr. 387 privind sistemele de transport inteligente, care transpune parțial Directiva europeană 2010/40/UE. Inițiativa prevede crearea Punctului Național de Acces – o platformă informațională unică gestionată de Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și interconectată cu sistemul MConnect și cu punctele de acces ale altor state. De asemenea, proiectul desemnează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale drept autoritate competentă pentru coordonarea politicilor și instituie Consiliul Național pentru Sistemele de Transport Inteligente.

„Proiectul soluționează problema lipsei unui cadru normativ specializat în domeniul sistemelor de transport inteligente, care generează fragmentare instituțională și lipsa unui mecanism unitar de schimb de date între administratorii infrastructurii, operatorii de transport și autoritățile publice. Cetățenii și operatorii vor beneficia de servicii digitalizate în transport și în monitorizarea traficului, care vor contribui la creșterea siguranței rutiere și reducerea congestiei și la crearea unui cadru previzibil pentru investiții în digitalizarea transportului”, a explicat Nicolai Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În lectura a doua, deputații din comisie au susținut alte trei inițiative de armonizare cu acquis-ul comunitar și de dezvoltare economică:

• Proiectul nr. 340 privind comunitățile de energie și modificarea unor acte normative (aprobat cu opt voturi pentru);
• Proiectul nr. 350 pentru modificarea Codului fiscal privind impozitele directe (aprobat cu șapte voturi pentru);
• Proiectul nr. 360 privind armonizarea cadrului normativ aferent întreprinderilor mici și mijlocii, care include un amendament coordonat cu Guvernul pentru reglementarea garanțiilor destinate finanțării participative (crowdfunding), solicitat de mediul de afaceri (aprobat cu șapte voturi pentru).

Totodată, proiectul nr. 140 pentru modificarea Codului transporturilor rutiere a primit votul comisiei pentru lectura a treia, etapă necesară din punct de vedere procedural ca urmare a unui amendament adoptat în lectura a doua care vizează Codul contravențional.

Combaterea fraudelor cu carduri bancare și avize pozitive

Membrii comisiei au acordat aviz pozitiv proiectului de lege nr. 385, elaborat pentru consolidarea cadrului normativ privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar, aliniat la Directiva UE 2019/713.

„Plățile cu cardul și transferurile electronice au devenit obișnuite. În același timp, sunt folosite și metode de fraudă care implică sustragerea cardurilor, falsificarea instrumentelor de plată sau utilizarea unor dispozitive și programe speciale pregătite pentru comiterea acestor fapte. Legislația penală sancționează deja o parte dintre aceste fapte. Prin proiect, reglementările sunt completate și clarificate astfel încât să acopere mai precis diferitele modalități prin care este pregătită sau comisă o fraudă”, a precizat Mihai Gheorghieș, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Noile prevederi reglementează furtul unui card bancar drept infracțiune distinctă, înăspresc regulile privind fabricarea, deținerea sau vânzarea instrumentelor de plată false și oferă organelor de urmărire penală instrumente suplimentare de investigare a tranzacțiilor financiare.

Un alt aviz pozitiv a fost votat pentru proiectul nr. 389 privind modificarea Legii nr. 158/2021 aferente Codului serviciilor media audiovizuale, document ce operează o corecție tehnică în vederea executării unei hotărâri a Curții Constituționale referitoare la mandatul membrilor Consiliului de supraveghere și dezvoltare al companiei „Teleradio-Moldova”.

Dezbateri privind plățile în numerar și împrumuturile între persoane fizice

În cadrul aceleiași ședințe, comisia a examinat și două inițiative legislative ale deputaților din opoziție, care nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi promovate în plen:

• Proiectul nr. 402, care propunea majorarea plafoanelor pentru tranzacțiile în numerar la cumpărarea bunurilor imobile (de la 100 la 300 de salarii medii lunare pe economie) și a autoturismelor (de la 50 la 300 de salarii medii lunare pe economie), a fost respins cu șase voturi împotrivă și patru pentru. În timpul dezbaterilor, președintele comisiei a subliniat diferența dintre plafonarea plăților în numerar și obligativitatea justificării provenienței banilor, precizând că în 2026 plafonul pentru achizițiile imobiliare în numerar este de 75 de salarii medii pe economie (circa 65.000 de euro), iar pentru automobile de 25 de salarii medii (circa 21.000 de euro). Începând cu 1 ianuarie anul viitor, plafonul pentru bunurile imobile va constitui 50 de salarii medii pe economie, echivalentul a aproximativ 940.000 de lei (circa 46.000 de euro).
• Proiectul nr. 8 cu privire la împrumuturile dintre persoanele fizice, care viza combaterea cămătăriei prin impunerea autentificării notariale și a utilizării unui cont bancar temporar pentru împrumuturile mai mari de 20.000 de lei, a acumulat patru voturi pentru și șase împotrivă. Respingerea a avut loc în contextul avizului negativ al Guvernului, care a argumentat că raporturile respective sunt deja reglementate în Codul civil și în Codul fiscal, nefiind necesară adoptarea unei legi separate care ar dubla cadrul normativ existent.

La debutul reuniunii, majoritatea membrilor comisiei a respins și propunerile de includere suplimentară pe ordinea de zi a proiectului nr. 379, referitor la transparentizarea achizițiilor de gaze naturale, și a proiectului nr. 392, care propunea scutirea de impozit pe o perioadă de 12 luni a veniturilor lunare de până la 25.000 de lei obținute de tinerii cu vârsta de până la 25 de ani. Totodată, examinarea proiectului nr. 386 pentru avizare a fost amânată pentru săptămâna viitoare din cauza absenței autorilor.