România estimează încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR până la finalul anului, anunță ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene al României, Alexandru-Mihai Ghigiu, a prezentat miercuri, 4 noiembrie 2026, în cadrul primei conferințe de presă de la preluarea mandatului, situația actualizată privind absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Evenimentul a avut ca scop informarea transparentă a publicului cu privire la stadiul cererilor de plată numărul 5 și 6, precum și detalierea calendarului de clarificări tehnice derulate împreună cu reprezentanții Comisiei Europene pentru deblocarea sumelor rămase.
În urma celor trei renegocieri ale PNRR, alocarea totală a României s-a stabilit la 20,1 miliarde de euro, din care statul român a atras până în prezent 13,27 miliarde de euro. Diferența de aproximativ 6,4 miliarde de euro face obiectul ultimelor două cereri de plată depuse: cererea de plată numărul 5, în valoare de 2,08 miliarde de euro, și cererea de plată numărul 6, în valoare de 4,35 miliarde de euro. Conform evaluărilor interne ale ministerului și discuțiilor tehnice purtate cu executivul european, România estimează că va încasa o primă tranșă de circa 3 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026, în timp ce restul de 3,4 miliarde de euro — dintre care aproximativ 1,7–1,8 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, iar restul granturi — riscă să intre într-o procedură de suspendare temporară.
„Estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa într-o primă fază aproximativ 3 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, pentru că începând din 31 august nu mai avem situația pe care am avut-o la celelalte patru cereri de rambursare, respectiv sumele nu vor fi suspendate, iar statul membru să aibă posibilitatea de a veni cu explicații suplimentare, ci vom fi în situația în care sumele care vor fi considerate eligibile pentru România, că România și-a îndeplinit obligațiile din ținte și jaloane, vor fi transferate statului român, probabil până la finalul acestui an, urmând ca celelalte sume să fie contestate”, a declarat ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu.
La nivelul celor două cereri de plată aflate în analiză, dificultățile sunt concentrate pe 6 jaloane din totalul de 75 aferente cererii numărul 5 și pe 32 de ținte și jaloane din cele 104 incluse în cererea numărul 6. Ministrul a explicat că problemele identificate se împart în trei categorii principale:
- Reforme și jaloane neîndeplinite: obiective care nu au fost adoptate în termenul asumat, printre care se numără legea salarizării și jalonul privind decarbonizarea.
- Investiții finalizate, dar cu documentație justificativă incompletă: proiecte ale căror lucrări au fost duse la bun sfârșit în teren până la termenul-limită de 31 august, dar cărora le lipsesc anumite documente de raportare (cum este cazul unor proiecte de eficiență energetică gestionate de Ministerul Dezvoltării, unde nu au fost menționate sursele de încălzire) sau ale căror documente de șantier au fost emise după data de 30 august.
- Deficiențe privind calitatea datelor raportate: situații în care procesele-verbale nu conțin toate informațiile solicitate de Comisia Europeană sau cazuri de neconcordanță a datelor, precum cele înregistrate la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), unde au fost transmise date contradictorii ori raportări bazate pe criterii interne diferite de cele asumate inițial în privința ocupării locurilor în consiliile de administrație.
Echipele tehnice din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și din ministerele de linie vor continua să transmită documente revizuite către Comisia Europeană până vineri, 6 noiembrie. Decizia oficială a Comisiei privind jaloanele îndeplinite și sumele aprobate este așteptată în jurul datei de 20 noiembrie. Ulterior primirii scrisorii oficiale de evaluare, România va avea la dispoziție două luni pentru a depune contestații și documente clarificatoare aferente investițiilor deja realizate, cu obiectivul de a recupera o parte cât mai mare din sumele reținute în primăvara anului 2027.
În ceea ce privește proiectele care au fost scoase din PNRR sau care nu pot fi finalizate din această sursă, o primă centralizare realizată de la cinci-șase coordonatori de reformă indică peste 100 de proiecte aflate în diverse stadii de execuție. Pentru a oferi predictibilitate autorităților locale și mediului privat, proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare, de 80–90%, vor avea prioritate la finanțare, în timp ce proiectele de infrastructură rutieră excluse din PNRR vor fi susținute prin programul SAFE sau fazate în viitoarele programe europene.
„Vom încerca, împreună cu Ministerul Finanțelor, să identificăm variante pentru a finaliza până la finalul acestui an acele proiecte din PNRR care sunt într-un stadiu avansat, fie, în măsura în care legislația europeană ne va permite, mutarea acestora pe alte fonduri, fonduri de coeziune sau alte fonduri europene, dar în limitările pe care le avem din legislația europeană, sau, împreună cu Ministerul Finanțelor, din bugetul de stat”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pe lângă gestionarea închiderii PNRR și elaborarea rapoartelor finale din lunile martie și iunie ale anului viitor, conducerea ministerului pregătește cadrul pentru viitoarea perioadă de programare bugetară europeană 2028–2034. Negocierile incipiente de la nivelul Consiliului European avansează o sumă estimativă de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru România, fonduri ce vor fi gestionate prin viitorul Plan pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR).
„Sper ca împreună cu colegii să reținem acele lecții importante pentru viitoarea programare 2028–2034, unde promit că vom avea o dezbatere atât cu toți cei interesați, cât și o informare corectă. Îmi doresc să nu mai repetăm greșelile de la momentul începutului acestui Plan Național de Redresare și Reziliență”, a concluzionat Alexandru-Mihai Ghigiu.
