Comisara europeană Marta Kos a prezentat pachetul de extindere pentru 2026: Republica Moldova avansează în grupul statelor fruntașe pentru aderarea la Uniunea Europeană

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a prezentat miercuri, 4 noiembrie 2026, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, pachetul anual privind extinderea Uniunii Europene. Evaluarea din acest an marchează o etapă decisivă în procesul de unificare a continentului, plasând Republica Moldova în grupul celor patru state candidate fruntașe care beneficiază, în premieră, de foi de parcurs orientative pentru finalizarea negocierilor de aderare, în contextul eforturilor comune de consolidare a stabilității și securității europene.

Potrivit raportului prezentat la Bruxelles, Republica Moldova a înregistrat progrese substanțiale, reușind deschiderea a patru clustere de negociere, în timp ce pentru restul capitolelor (clusterele patru și cinci) se așteaptă consensul în cadrul Consiliului. Comisia Europeană subliniază că autoritățile de la Chișinău au demonstrat un angajament ferm față de parcursul european și au menținut direcția reformelor în pofida amenințărilor hibride continue, a tentativelor de destabilizare și a șocurilor regionale care au afectat sectorul energetic și economia. În cazul în care ritmul actual al reformelor este accelerat, cu un accent sporit pe drepturile fundamentale, statul de drept și obținerea unor rezultate clare în toate capitolele, Republica Moldova își poate atinge obiectivul ambițios de a încheia negocierile de aderare la începutul anului 2028.

„De mai multe ori, poporul din Moldova a făcut o alegere clară pentru un viitor european. Guvernul este hotărât să producă rezultate în acest mandat cu o hotărâre admirabilă și a făcut pași foarte importanți în ceea ce privește calea de aderare a Moldovei, în ciuda unor amenințări hibride continue, a unor încercări de a destabiliza țara și a șocului regional care afectează economia și energia țării. Deschiderea a patru clustere înseamnă o reușită extraordinară, dar mai este mult de lucru, mai ales în ceea ce privește obiectivele ambițioase ale Moldovei de a încheia negocierile de aderare la începutul lui 2028, dacă Moldova accelerează ritmul reformelor actuale”, a declarat Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.

Pachetul de extindere din 2026 introduce trei noutăți strategice menite să dinamizeze procesul de aderare:

• Foi de parcurs orientative pentru statele fruntașe: Comisia a elaborat documente de îndrumare bazate strict pe principiul meritocrației pentru cele patru țări care au înregistrat cele mai mari progrese în ultimii ani – Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. Acestea stabilesc repere clare pentru etapele următoare, fără a înlocui însă obligativitatea îndeplinirii integrale a criteriilor de aderare.
• Un nou model de integrare graduală: Sub conceptul de a oferi mai multă integrare europeană încă din perioada de preaderare, Comisia Europeană va lansa, în primul trimestru al anului 2027, dialoguri de integrare graduală cu țările candidate, pentru a identifica noi oportunități de participare la politicile și piața Uniunii înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.
• Securitatea europeană interconectată: Evaluarea pune un accent sporit pe reziliența comună în fața dezinformării, a atacurilor cibernetice și a criminalității organizate. Integrarea statelor candidate în structurile de securitate ale Uniunii Europene este abordată ca o investiție directă în capacitatea Europei de a rezista presiunilor externe.

În cadrul analizei detaliate a celor zece state evaluate, comisara Marta Kos a evidențiat că statele candidate s-au diferențiat în trei categorii, în funcție de voința politică și rezultatele livrate. În grupul statelor avansate, alături de Republica Moldova, Muntenegru se află pe ultima sută de metri a procesului, având 21 de capitole închise și 14 rămase, cu perspectiva semnării tratatului de aderare în iunie 2028 și a dobândirii statutului de al 28-lea stat membru al Uniunii Europene în cursul aceluiași an. Albania, care a închis deja patru capitole, vizează finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2027, în timp ce Ucraina își continuă reformele și consolidarea instituțiilor anticorupție în condițiile extrem de dificile ale războiului de agresiune purtat de Rusia, având posibilitatea de a închide șapte capitole în anul 2027, fără a i se aplica vreo derogare de la standardele europene.

O a doua categorie cuprinde statele în care procesul stagnează. Macedonia de Nord trebuie să adopte modificările constituționale asumate pentru a putea deschide primul cluster de negociere, Bosnia și Herțegovina este îndemnată să depășească blocajele politice interne și retorica divizivă în urma alegerilor generale din octombrie, iar în Kosovo se așteaptă ca noua stabilitate instituțională, conturată după alegerea noului președinte, să deblocheze implementarea reformelor.

În cea de-a treia categorie se regăsesc statele care au înregistrat regrese în privința valorilor democratice. În Georgia, acțiunile partidului de guvernământ împotriva societății civile și a opoziției au determinat blocarea procesului de aderare, în timp ce în Turcia negocierile rămân înghețate încă din 2018 pe fondul deteriorării statului de drept, deși cooperarea comercială și strategică continuă în domenii de interes reciproc. În privința Serbiei, deși raportul a consemnat pași înapoi în ultimul an în domenii precum libertatea de exprimare și libertatea academică, schimbarea majoră adusă de recentele alegeri parlamentare oferă noului guvern șansa unei resetări a relațiilor cu Uniunea Europeană și a relansării reformelor democratice.

În cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European au salutat claritatea foilor de parcurs și revenirea fermă la evaluarea bazată pe meritele proprii ale fiecărui stat candidat. Eurodeputații au discutat despre necesitatea menținerii unui angajament politic puternic din partea Consiliului Uniunii Europene, despre protejarea drepturilor minorităților naționale și despre beneficiile economice și geopolitice pe termen lung ale extinderii.

„Pachetul de extindere pe care îl prezentăm astăzi este mult mai mult decât o colecție de rapoarte de țară. Este vorba despre viitorul Uniunii Europene, despre curajul pe care îl avem de a duce la capăt proiectul european, de a ne face continentul mai strâns unit, de a extinde domeniul păcii, democrației și prosperității și de a face Europa mai puternică într-o lume care este tot mai nesigură. Sarcina noastră nu este doar să gestionăm extinderea; oportunitatea istorică este să facem ca unificarea europeană să se întâmple”, a conchis Marta Kos.